Cristian ȘOLOGON, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor, la FERM 2025: „Autostrăzile A7 și A8 vor continua cu siguranță și vor genera creștere economică pentru Regiunea Moldova”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
„Rolul infrastructurii în dezvoltarea economică”
Speaker:
Cristian ȘOLOGON, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor
Tema intervenției:
,,Prezentarea proiectelor majore de infrastructură ale Ministerului Transporturilor în Regiunea Moldova”
În contextul dinamicii economice și sociale actuale, Forumul Economic Regional Moldova 2025 și-a reconfirmat statutul de platformă esențială pentru dialogul strategic privind dezvoltarea regională.
La panelul dedicat infrastructurii, denumit „Rolul infrastructurii în dezvoltarea economică”, Secretarul de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Cristian Șologon, a expus viziunea Ministerului asupra unor proiecte-cheie ce vizează reconfigurarea hărții infrastructurii din această regiune, subliniind legătura profundă dintre infrastructură și dezvoltarea economică.
Infrastructura rutieră — cheia dezvoltării regionale
Cristian Șologon a început intervenția prin a pune în lumină un adevăr istoric: „Regiunea Moldovei a fost cumva vitregită legată de ceea ce înseamnă infrastructura rutieră”. Această afirmație vine să descrie o realitate ce a limitat potențialul economic al regiunii, generând un decalaj important față de alte regiuni ale țării. Însă acum, perspectiva se schimbă fundamental. Oficialul a remarcat că proiectele majore precum autostrăzile A7 și A8 pot deveni catalizatori ai schimbării.
Prin aceste investiții, Munții Carpați, tradițional o barieră naturală, „pot deveni o oportunitate”, un element care, în contextul reconstrucției post-conflictuale din Ucraina, poate transforma Moldova într-un pol de dezvoltare regională strategică. „La un moment dat, războiul din Ucraina se va finaliza iar primii pe care i-aș dori acolo prezenți, în zona de reconstrucție, trebuie să fie cei din regiunea Moldova”, a punctat Șologon, subliniind atât rolul economic, cât și cel geopolitic al regiunii.
Referindu-se la stadiul concret al lucrărilor, Secretarul de stat a detaliat că, în prezent, se poate circula pe aproximativ 150 de kilometri de autostradă pornind din Suceava spre București, inclusiv pe segmentul dintre Focșani și Buzău, dar și pe centura Bacăului, elemente esențiale pentru fluidizarea traficului și pentru dezvoltarea economiei locale. Șologon a evocat chiar impactul pozitiv asupra unor localități precum Mizil, pe care „deși îl iubește, nu și-ar dori să mai vadă blocajele generate de traficul greu”, făcând o aluzie fină la necesitatea evitării congestiilor urbane prin infrastructură performantă.
În aceeași logică, a fost evidențiată și modernizarea infrastructurii feroviare, mai precis magistrala M500, ce traversează Moldova de la nord la sud, cu fonduri alocate pentru îmbunătățiri în zona Buzău – Bicaz. Cu toate acestea, investițiile feroviare sunt în fază incipientă: „Este o modernizare ușoară, iar cred eu că investițiile în infrastructura rutieră vor duce la dezvoltarea regiunii în așa fel încât modernizările ulterioare pe calea ferată să fie mai de substanță”.
Interdependența dintre infrastructură și dezvoltare economică
Una dintre observațiile-cheie a fost legată de relația bidirecțională între infrastructură și creșterea economică. „E o dispută veche — ce a fost mai întâi, oul sau găina? Ce generează infrastructura? Generează creșterea economică sau creșterea economică duce la modernizarea infrastructurii? Răspunsul este da”, a explicat Șologon. Astfel, infrastructura de calitate stimulează economia locală, iar dinamica economică determină la rândul ei nevoia investițiilor în infrastructură.
Un exemplu concret adus în discuție a fost județul Buzău, „unde deja se înregistrează o creștere economică de 21% în zona de impact a autostrăzii A7, cu toate că autostrada nu este încă finalizată”. Acesta a completat cu un argument economic solid: „Orice euro investit în infrastructură creează o creștere economică de 2 până la 4 euro pe orizontală în economia locală”.
Totuși, el a avertizat că succesul acestor investiții depinde și de capacitatea administrațiilor locale de a fi receptive, de a înțelege și valorifica potențialul adus de infrastructură. „Ține foarte mult de cei care gestionează administrația locală să creeze oportunitățile de dezvoltare”, a conchis Cristian Șologon, punând accent pe rolul complementar al guvernării locale și centrale.
Mai mult decât drumuri — aeroporturi și transport naval
Nu doar infrastructura rutieră și feroviară este esențială pentru regiune, a continuat Secretarul de stat, ci și infrastructura aeroportuară. El a amintit de aeroporturile importante din Suceava, Iași și Bacău, care însumează un trafic anual de aproximativ 3,3 milioane de pasageri, cu o creștere semnificativă post-pandemie. „Iașul se află pe locul 3, iar Bacăul pe locul 7 în topul aeroporturilor românești, ceea ce indică o dinamică deosebită a regiunii”, a subliniat Secretarul de Stat.
Mai surprinzător, a introdus în discuție și potențialul infrastructurii navale prin procesul de preluare a portului maritim Giurgiulești de către România, menționând că aceasta va integra regiunea într-un sistem multimodal de transport. „Nu trebuie să uităm de conexiunile între rutier, feroviar, aeroportuar și, de ce nu, naval”, a adăugat el, deschizând o perspectivă de dezvoltare complexă și integrată.
Prioritățile județului Suceava — o voce locală importantă
Cezar Ioja, Administratorul public al județului Suceava, a adus în discuție realitățile practice cu care se confruntă localitatea pe care o reprezintă. El a explicat că DN-17, traseu ce face parte din viitoarea autostradă A14, este foarte solicitat, mai ales în sezonul turistic. Pentru a accelera lucrările, Consiliul Județean Suceava a inițiat un parteneriat cu Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Ioja a detaliat dificultățile financiare, subliniind că studiul inițial de fezabilitate prevedea o autostradă cu profil complet de 10 km, dar cu un cost prohibitiv de 543 milioane de euro. Din acest motiv, s-a optat pentru un profil redus („half-profile”), ceea ce reduce costurile la aproximativ 200 milioane euro, dar cu implicarea directă a Consiliului Județean, care va contribui cu 5%, adică 10 milioane euro.
Importanța acestui proiect este extremă pentru deblocarea traficului din Bucovina, mai ales în zona Gura Humorului, unde blocajele sunt frecvente și afectează experiența turiștilor, cu impact negativ asupra economiei locale. Ioja a arătat că există speranțe pentru obținerea de credite bugetare de la Ministerul Finanțelor, necesare pentru demararea lucrărilor, chiar dacă acestea ar începe în anul următor.
De asemenea, a menționat că sunt în derulare studii de fezabilitate pentru extinderea infrastructurii pe tronsonul Bistrița – Vatra Dornei, dar, similar, lipsa resurselor financiare reprezintă un obstacol major.
Supracontractarea, cheia absorbției fondurilor europene
Secretarul de stat Șologon a intervenit pentru a asigura audiența că Ministerul Transporturilor gestionează în prezent o supracontractare de peste 200%, ca răspuns la problemele anterioare de necheltuire a fondurilor europene: „Avem o supracontractare de 200%, chiar 220%, ceea ce ne asigură că banii vor fi folosiți integral.”
Contractele pentru autostrăzi și alte proiecte sunt semnate, iar lucrările sunt în desfășurare, dar este esențială cofinanțarea de la bugetul de stat pentru succesul implementării. Proiectele prioritare din Moldova includ nu doar autostrăzile A7 și A8, ci și centurile orașelor Iași, Botoșani, Vaslui, și în mod special centura Gura Humorului, care este o „prioritate de grad zero”, din cauza impactului asupra traficului și turismului.
Impactul strategic al portului Giurgiulești — viziunea transfrontalieră
Din partea Republicii Moldova, avocatul Sergiu Bivol a adresat o întrebare crucială despre licitația pentru preluarea portului Giurgiulești, unde portul Constanța este unul dintre favoriți. El a întrebat care ar fi impactul preluării portului asupra infrastructurii și dezvoltării, inclusiv pe ambele maluri ale Prutului.
Șologon a răspuns cu o viziune amplă și strategică. „Este un proiect important, iar primul lucru care se va întâmpla sunt investițiile.” El a amintit inaugurarea recentă a noilor dane la Giurgiu, cu o capacitate crescută de operare, și a explicat că preluarea portului Giurgiulești de către România, prin Constanța, ar putea aduce beneficii financiare semnificative.
Mai mult decât atât, oficialul a evidențiat dimensiunea simbolică și politică a parteneriatului româno-moldovean: „Este un lucru care transcede granițele, pe care noi dorim să le facem imaginare, pentru a ne dezvolta împreună în interiorul Uniunii Europene.”
El a mai menționat proiectele de modernizare a punctelor de trecere la frontiera de la Ungheni, care vor facilita conectivitatea, precum și intențiile de a face navigabilă o porțiune a râului Prut, în acord cu tendințele europene de dezvoltare a transportului fluvial — „cel mai economic și ecologic mod de transport”, după cum a afirmat.
Concluzii
Forumului Economic Regional Moldova 2025 i-a revenit, și de această dată, rolul crucial de a reuni la un singur loc toți actorii implicați în dezvoltarea durabilă a regiunii — de la reprezentanți ai administrației centrale și locale, la investitori, experți și lideri ai mediului de afaceri. Evenimentul a demonstrat că doar printr-un dialog deschis, colaborare strategică și o viziune comună se pot depăși decalajele istorice și se pot valorifica oportunitățile economice reale ale Moldovei.
Panelul dedicat infrastructurii a fost un punct de reper în cadrul forumului, oferind o perspectivă detaliată și bine fundamentată asupra investițiilor majore care vor modela viitorul regiunii. Discuțiile au relevat că dezvoltarea infrastructurii nu este doar o chestiune tehnică, ci un vector complex ce influențează profund dinamica economică, socială și geopolitică.
Intervenția Secretarului de stat Cristian Șologon a fost cu adevărat marcantă prin claritatea și profunzimea mesajului său. Acesta a reliefat cum proiecte esențiale precum autostrăzile A7 și A8, modernizarea magistralei feroviare M500, dezvoltarea aeroporturilor regionale și integrarea transportului naval prin portul Giurgiulești, formează un ecosistem infrastructural interconectat, menit să impulsioneze creșterea economică și să reducă disparitățile regionale.
De asemenea, Șologon a subliniat importanța complementară a angajamentului administrațiilor locale, care, prin deschidere și colaborare, pot transforma infrastructura într-un adevărat catalizator al dezvoltării. Într-un moment în care absorbția fondurilor europene și utilizarea eficientă a acestora devin priorități esențiale, intervenția sa a fost un apel la mobilizare și la responsabilitate comună pentru a face din Regiunea Moldova un pol competitiv și sustenabil pe harta economică a țării și a Europei
