Ștefan RĂDEANU, Secretar General UGIR, la FERM 2025: „România trebuie să revină într-o ligă superioară a comerțului internațional”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Poziționarea Moldovei în parteneriatul economic România – China
Speaker:
Tema intervenției:
„Perspectiva UGIR asupra pieței chineze și cooperării economice bilaterale”
Parteneriatul economic dintre România și China rămâne o direcție strategică cu potențial uriaș, dar insuficient exploatat – aceasta este una dintre concluziile intervenției susținute de Ștefan Rădeanu, Secretarul General al UGIR, în cadrul Panelului 3 al Forumului Economic Regional Moldova 2025, dedicat comerțului exterior.
Relație construită prin presă și diplomație economică
Ștefan Rădeanu a subliniat importanța canalelor de informare corectă, menționând o premieră la nivel european: parteneriatul unic dintre Curierul Național și CCTV Plus, încheiat de peste cinci ani:
„Este singurul ziar din Europa care are un contract multianual cu CCTV Plus. Transmitem zilnic știri din China, oferite de Radio China International – secțiunea română. Nu este doar o relație comercială. Mi-am impus și punctul de vedere editorial – am cerut prin contract libertatea de a modifica textul, fără să-i pierd esența, și chiar titlul.”
Această abordare independentă, spune Rădeanu, a fost privită cu suspiciune la început, dar a generat rezultate notabile, inclusiv în comunitatea de afaceri românească din China, confirmate în întâlnirea spontană cu Gelu Chen, importator de vinuri românești: „Curierul Național? Păi știi, eu în fiecare zi trimit comunității mele știrile voastre!”
Lipsa de reprezentare oficială – o problemă sistemică
În calitate de șef al delegației jurnaliștilor din Europa Centrală și de Est în cadrul cooperării China–Țările ECE, Rădeanu a evidențiat contrastul dintre implicarea altor state – Polonia, Grecia, Ungaria – și absența reprezentanților oficiali români:
„Gazda noastră, ministrul însărcinat pentru relația China-ECE, a mulțumit Greciei, Poloniei… A trecut peste mine. Iar explicația? România avea un guvern interimar.”
Această absență instituțională are consecințe directe:
„România nu are atașat comercial la Beijing. Avem un detașat la Shanghai. Despre ce vorbim?” a punctat Rădeanu, avertizând că fără prezență diplomatică activă, oportunitățile comerciale riscă să fie ratate.
România – modelul ignorat al unei prietenii istorice
Unul dintre momentele memorabile ale discursului a fost relatarea unei experiențe personale în Beijing, unde un taximetrist chinez a identificat România prin… Ciprian Porumbescu.
„Era să cad din mașină. Povestea asta am spus-o în toate conferințele – pentru că demonstrează că există o amintire vie, o prietenie istorică. Dar riscăm să pierdem acest capital simbolic.”
Rădeanu a descris și complexitatea programului delegației, gândit meticulos de partea chineză:
„Dimineața – sit arheologic. La prânz – sediul unei companii. Seara – centru de cercetare. Mi-am dat seama că e vorba de o filosofie: trecut, prezent, viitor. De aceea au ajuns unde sunt.”
Modele de dezvoltare care pot inspira România
Într-un alt exemplu elocvent, Rădeanu a descris o vizită într-o exploatare minieră de cărbune din nordul Chinei, gestionată complet digital de la suprafață, cu un impact minim asupra mediului și maximum de eficiență:
„15 angajați, joystickuri, ecrane. Subteran, utilaje complet autonome. Dealul fusese decopertat, exploatat, apoi replantat cu pădure. Aveau chiar și o roată panoramică, ca la Londra.”
România – lider regional în comerțul cu China, dar fără strategie consolidată
În fața întrebărilor puse de CGTN privind o eventuală răcire a relațiilor România–China, Rădeanu a fost tranșant:
„Cine ți-a spus asta? Există vreun comunicat oficial? Eu am alte date.” Acestea proveneau de la Ambasada Chinei din București: volumul comerțului bilateral a ajuns la 13,45 miliarde dolari, cu o creștere spectaculoasă de 46,7%. „Suntem lideri regionali în această zonă, dar rămâne de văzut dacă reușim să consolidăm această poziție prin politici coerente.”
Apel la acțiune pentru mediul de afaceri din România și Moldova
În încheiere, Rădeanu a făcut un apel clar către antreprenorii români și din regiunea Moldovei:
„Depinde de dumneavoastră dacă veniți cu proiecte. Dacă mergeți în China singuri, nu aveți nicio șansă. Apelați la mediul asociativ, la UGIR, la structuri ca FESCO – vă puteți înființa rapid reprezentanțe.”
UGIR a prezentat deja trei proiecte-cheie în fața partenerilor chinezi: unul în domeniul media, unul în construcții și unul în turism, cu accent pe dezvoltarea turismului balnear pe litoralul Mării Negre: „Este o nișă pe care vrem să o dezvoltăm strategic”, a concluzionat el.
