Ion ȘTEFANOVICI, Președinte CAPDR: „Cernăuțiul rămâne un reper al memoriei europene și un spațiu strategic pentru cooperarea România–Ucraina”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
Prima mea vizită la Cernăuți mi-a lăsat o impresie foarte puternică. Este unul dintre acele orașe în care istoria se simte direct, în clădiri, în străzi, în instituții, în nume și în memoria comunităților care au trăit și au creat aici
Cernăuțiul este un reper al Bucovinei istorice, un spațiu în care cultura română, cultura ucraineană și moștenirea Europei Centrale s-au întâlnit într-o formulă de civilizație cu valoare europeană. Aici, educația, credința, administrația, cultura și viața comunitară au construit, timp de generații, o punte vie între popoare, limbi, confesiuni și tradiții.
Un moment important al vizitei a fost prezența în spațiul Universității Naționale „Iuri Fedkovici” din Cernăuți, așezată în ansamblul fostei Reședințe a Mitropoliților Bucovinei și Dalmației, parte a patrimoniului mondial UNESCO. Acest loc are o forță simbolică aparte. Arhitectura, solemnitatea clădirilor, memoria spirituală și vocația academică a spațiului oferă una dintre cele mai expresive imagini ale Bucovinei istorice.
Universitatea din Cernăuți a fost fondată în anul 1875, în perioada Imperiului Austro-Ungar, sub denumirea Franz-Josephs-Universität Czernowitz. După Unirea Bucovinei cu România, instituția a purtat numele Universitatea „Regele Carol I” din Cernăuți, intrând într-o etapă de afirmare a învățământului, cercetării și culturii românești în această parte a Europei.
Cernăuțiul are o semnificație aparte pentru cultura română și prin personalitățile care s-au format, au activat sau au fost legate profund de acest spațiu. Mihai Eminescu și-a petrecut aici anii de formare gimnazială, în apropierea profesorului Aron Pumnul, una dintre conștiințele culturale importante ale Bucovinei. Ciprian Porumbescu a respirat aerul cultural și patriotic al Cernăuțiului, fiind legat de Societatea Academică „Arboroasa” și de idealurile unei generații care a transformat cultura în energie națională.
Din aceeași matrice cernăuțeană se desprind nume precum Dimitrie Onciul, istoric și membru al Academiei Române, Simion Florea Marian, teolog, folclorist și etnograf, Ion Nistor, istoric al Bucovinei, profesor și rector al Universității din Cernăuți, Sextil Pușcariu, filolog și lingvist de referință, și Gheorghe I. Brătianu, istoric de anvergură europeană. Prin acești oameni, Cernăuțiul a contribuit la dezvoltarea culturii române moderne și la consolidarea unei elite intelectuale cu relevanță europeană.
În cadrul vizitei, am avut și bucuria de a ajunge la Consulatul General al României la Cernăuți, instituție cu rol esențial în menținerea legăturii dintre România, comunitatea românească din nordul Bucovinei și autoritățile ucrainene.
A fost o reală plăcere să o revăd pe doamna Consul General Irina Stănculescu, un diplomat care cunoaște foarte bine sensibilitatea acestui spațiu și importanța unei cooperări așezate, respectuoase și orientate spre rezultate concrete.
Pentru CAPDR – Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale dialogul cu reprezentanții instituționali ai României la Cernăuți are o valoare strategică. Cooperarea România–Ucraina poate fi dezvoltată prin proiecte educaționale, culturale, economice, turistice, academice, administrative și transfrontaliere.
CAPDR va sprijini, prin proiecte, parteneriate și inițiative aplicate, apropierea dintre comunitățile, instituțiile și mediile profesionale din România și Ucraina. Bucovina istorică oferă un cadru natural pentru această direcție de lucru, iar Cernăuțiul poate deveni unul dintre centrele de greutate ale unui nou capitol de cooperare regională.
Relația România–Ucraina are nevoie de punți solide, construite prin încredere, respect, memorie comună și proiecte bine așezate. CAPDR își asumă rolul de a contribui la această construcție prin analiză, planificare, dialog instituțional și inițiative care pot transforma vecinătatea într-un spațiu de cooperare durabilă.
Cernăuțiul rămâne, astfel, un loc al istoriei vii. Un oraș al Bucovinei, al culturii europene, al memoriei românești și al unei cooperări care poate privi cu demnitate spre viitor.
