Costel ALEXE, președintele CJ Iași: „Investim cu prioritate în dezoltarea infrastructurii medicale”

100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
Interviu realizat în cadrul ediției de primăvară a Revistei “Moldova Invest” editată de News Moldova
Valoarea bugetului Consiliului Județean Iași, pentru anul 2023, este cea mai mare din ultimii 30 de ani.
Consiliul Județean investește cu prioritate în dezvoltarea infrastructurii medicale însă efortul general investițional implică și celelalte domenii esențiale în vederea creșterii calitative a calității vieții din județul Iași: educație, infrastructură rutieră, asistență socială, mediu
Reamintim fapul că, din 2020, Consiliul Județean Iași este condus de Președintele Costel ALEXE.
„CJ investește cu prioritate în dezoltarea infrastructurii medicale”
În debutul interviului vă propunem să ne oferiți o imagine de ansamblu a investițiilor pregătite pentru dezvoltarea unităților medicale din subordinea Consiliului Județean Iași conform bugetului pe anul 2023
Peste 50% din cheltuielile de funcționare ale Consiliului Județean Iași sunt direcționate către cele șase spitale din subordine, unde nevoile sunt mari pentru a asigura servicii medicale de calitate. În ceea ce privește cheltuielile de investiţii, la capitolul Sănătate sunt alocate 111 milioane lei (31% din bugetul total de investiții).
La fel ca în anii precedenți, CJ investește cu prioritate în dezoltarea infrastructurii medicale.
În bugetul general al județului Iași sunt cuprinse fonduri pentru realizarea obiectivelor de investiții în valoare de 42,49 milioane lei la capitolul Sănătate, constând în dotări independente, astfel:
- 8,29 milioane lei – pentru dotarea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria” Iaşi cu echipamente specializate de protecție, aparatură și dispozitive medicale, prin proiectul cu finanțare din fonduri europene nerambursabile „Combat Covid Iași – Consolidarea capacității unităților sanitare din județul Iași pentru prevenirea și combaterea COVID-19”
- 19,06 milioane lei – pentru alte cheltuieli de investiții – dotări independente – la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria” Iaşi,
- peste 1,5 milioane de lei pentru cheltuieli de investiții – dotări independente la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” Iaşi, la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna” Iași,
- 13,58 milioane lei – pentru alte cheltuieli de investiții – dotări independente – la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă” Iaşi.
La acest capitol, sunt incluse fonduri pentru continuarea obiectivelor de investiții demarate, precum și pentru realizarea de documentații tehnico-economice în vederea accesării de fonduri europene nerambursabile, spre exemplu:
- 2,95 milioane lei pentru Construirea şi dotarea Spitalului Clinic Integrat de Boli Respiratorii Iaşi
- 6,05 milioane lei pentru Extinderea structurii spatiilor medicale ale Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria” Iaşi
- 5,63 milioane lei pentru Consolidare, reabilitare şi refuncţionalizare Pavilion Administrativ, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” Iaşi
În ceea ce privește bugetul din acest an, au fost incluse cheltuieli privind continuarea implementării proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, în sectorul sănătate:
- 10 milioane lei pentru reabilitarea şi modernizarea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria” Iaşi,
- 30,51 milioane lei pentru Extindere și dotare Unitate Funcțională Regională de Urgență în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria” Iaşi
- 8,49 milioane lei pentru finanțarea proiectului „SIGUR FLUID IASI – Creșterea siguranţei pacienţilor din structuri spitaliceşti din Judeţul Iaşi care utilizează fluide medicale”
„Susținem cu toate eforturile construirea Institutului Inimii!”
Ce presupune înființarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava?
În prezent, România ocupă locul trei în Europa în ceea ce privește numărul deceselor cauzate de bolile cardiovasculare. În Moldova, avem o densitate de circa 45.000 de locuitori la un pat de spital, în restul țării fiind de 13.000 de locuitori.
Susținem cu toate eforturile construirea Institutului Inimii.
Nu facem decât să cerem ce ni se cuvine, iar statul român ar fi trebuit să gândească și să facă toate diligențele necesare prioritizării în domeniul sănătății în județul Iași.
Proiectul a fost demarat în urmă cu aproximativ 15 ani, la inițiativa prof. dr. univ. Grigore Tinică. A trecut mult prea mult timp pe care trebuie să îl recuperăm.
Valoarea totală a proiectului este 2.774.481.567,35 lei (cu TVA), din care doar spitalul reprezintă 1.759.377.811,86 lei (cu TVA). SuprafațA totală a proiectului va fi 120.000 metri pătrați (12 hectare). Regimul maxim de înălțime al construcțiilor va fi de 8 niveluri (înălțimea maximă: 30 de metri), acestea având o suprafață construită totală de 24.525,07 metri pătrați.
Viitorul Institut Regional de Boli Cardiovasculare va avea 500 de paturi și 19 săli de operații.
În doar un an, Consiliul Județean Iași a reuși să obțină Studiul de Fezabilitate și documentația pentru IRMC, a obținut autorizația de construire și are astfel un proiect matur, pregătit pentru finanțare. Singurul lucru care îi lipsește astăzi proiectului este sursa de finanțare.
CJ Iași și-a asumat rolul de partener onest care sprijină Ministerul Sănătății să construiască pentru cetățenii României acest spital care îi va aparține. Șansa de finanțare a Institutului Inimii este acum Programul Operațional de Sănătate, iar administrația județeană își dorește să pună acest obiectiv pe făgașul normal și el să prindă contur.
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară nu va fi doar un spital, ci un centru integrat de boli cardiovasculare, ce va răspunde nevoilor acute ale pacienților din Moldova.
„În anul 2023, un obiectiv primordial pentru Consiliul Județean Iași îl constituie construirea de parcuri industriale!„
Ați apreciat valoarea bugetului CJ Iași pentru 2023 ca fiind cea mai mare din ultimii 30 de ani. Ce alte finanțări au mai fost aprobate la capitolul “investiții”?
Investițiile merg în cea mai mare parte către domeniile esențiale pentru dezvoltarea județului Iași: infrastructură medicală, rutieră, educațională, asistență socială, mediu.
Spre exemplu, alocăm 117.8 milioane de lei pentru pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor județene de pe Axa Iași – Suceava și aproape 500.000 lei pentru studiul de fezabilitate pentru modernizarea drumului judetean DJ 282 G: Lim. Mun. lasi – Aroneanu -Rediu Aldei (aprox. 6,500 km) și realizarea drumului de legatura din DJ 282 G (Aroneanu) – Aeroportul International lasi (aprox. 3 km).
Odată cu finalizarea noului terminal T4 va fi nevoie să asigurăm accesibilitatea la și dinspre aeroport. În 2022 Iași Airport a avut un record de trafic de pasageri de peste 1.5 milioane, anul acesta estimăm un trafic de peste 2 milioane și trebuie să gândim pe termen lung necesitățile în zona aeroportului, având în vedere că vom crește capacitatea de procesare la 3,3 milioane de pasageri, odată cu operaționalizarea T4.
În anul 2023, un obiectiv primordial pentru Consiliul Județean Iași îl constituie construirea de parcuri industriale, în programul de investiții regăsindu-se, astfel:
- suma de 9,88 milioane lei pentru obiectivul de investiții Iași Industrial Park, comuna Lețcani,
- suma de 670 mii lei pentru obiectivul de investiții Parc Industrial Holboca – servicii proiectare faza PUZ documentatii suport – studiu de inundabilitate, aviz SGA, Studiu de fezabilitate,
- suma de 2,68 milioane lei pentru obiectivul de investiții Parc Industrial Pascani – proiectare, faza PUZ, necesar pentru a obține titlul de parc industrial.
Parcul industrial de la Lețcani este în cea ma avansată etapă și estimăm finalizarea lucrărilor în septembrie 2023. Obiectivul general al realizării parcului industrial IASI INDUSTRIAL PARK este dezvoltarea, implementarea și diseminarea strategiilor concrete și a planurilor operaționale pentru întărirea și diversificarea economiilor regionale și urbane prin crearea de structuri productive.
Stadiul lucrărilor executate este 67% la clădirea administrativă și 99% la amenajarea terenului. Suprafața totală pe care va fi amenajat parcul industrial de la Lețcani este de 30 de hectare.
În bugetul pe anul 2023 sunt incluse și sumele de 1,09 milioane lei pentru Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate și 3,54 milioane lei pentru finanțarea activităților proiectului Sprijin în pregătirea aplicației și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul „Modernizare S.M.I.D. în județul Iași în vederea tranziției spre economia circulară”, ca parte a inițiativei de a investi în proiectele de mediu.
Despre SMID – Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor Iași
Județul Iași are unul dintre cele mai performante sisteme de management integrat al deșeurilor din țară și este unul dintre cele 20 de județe din România în care SMID este 100% funcțional.
Proiectul a fost dezvoltat în județul Iași, iar obiectivele de investiții pe raza teritoriilor administrative a municipiilor Iași și Pașcani, orașelor Târgu Frumos și Hârlău, comunelor Țuțora, Bălțați, Tomești și Ruginoasa completează infrastructura deja existentă din județ şi asigură funcţionarea unui sistem de management integrat al deșeurilor, prin care vor fi asigurate standardele pentru conformarea cu cerințele Uniuni Europene în domeniul protecției mediului și atingerea țintelor privind valorificarea deşeurilor, pe care România și le-a asumat prin Tratatul de aderare.
Valoarea totală a proiectului a fost de 69.350.207 euro, cu TVA.
Componentele Proiectului Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Iași (SMID) vizează:
- Colectarea selectivă a deșeurilor. Sistemul de colectare a deşeurilor adoptat în cadrul SMID este de pre-colectare a deşeurilor menajere nepericuloase de la populaţie, separat, pe patru fracții – deşeuri reziduale, hârtie şi carton, metal /plastic şi sticlă, în containere de culori şi capacităţi diferite în funcţie de tipul deşeului şi de zona de colectare (rural, urban).
- Transferul deșeurilor. Pentru a eficientiza transportul deşeurilor, s-au realizat 2 noi staţii de transfer la Bălţaţi şi Ruginoasa. Deşeurile colectate de la populaţie sunt aduse la staţiile de transfer unde sunt compactate în mijloace de transport lung-curier cu care se transportă la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor Ţuţora.
- Sortarea deșeurilor reciclabile. Deşeurile reciclabile colectate de la populaţie sunt sortate în staţiile de sortare noi (Ruginoasa şi Ţuţora) sau existente (Şipote, Hârlău, Răducăneni). Refuzul staţiilor de sortare este depozitat în depozitul conform Ţuţora.
- Tratarea deșeurilor biodegradabile se face în Staţia de Tratare Mecano – Biologică pentru deşeurile reziduale şi în Staţia de Compostare pentru deşeurile organice. Ambele instalaţii sunt realizate la Ţuţora, în cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.
- Eliminarea deșeurilor în depozitul de deșeuri conform. Deşeurile care nu mai pot fi recuperate sau valorificate sunt depozitate final în depozitul conform Ţuţora. Prin Proiect s-a realizat un nou compartiment de depozitare, care va intra în funcţiune după epuizarea celulei aflată în uz în prezent.
- Închiderea depozitelor de deșeuri urbane neconforme existente. Până în anul 2009, deşeurile colectate de pe raza judeţului erau depozitate în totalitate în 4 depozite neconforme aflate la Tomeşti, Paşcani – Valea Seacă, Tg. Frumos – Adâncata şi Hârlău. Închiderea acestora a constat în lucrări complexe de colectare şi tratare a emisiilor de gaze de depozit şi ape uzate (legivat) şi de impermeabilizare a suprafeţei depozitului, cu redarea acestuia în circuitul natural.
Proiectul SMID Iaşi a pus bazele unei infrastructuri moderne de colectare şi tratare a deşeurilor. În acelaşi timp, SMID Iaşi contribuie la creşterea standardului de viaţă a populaţiei judeţului, prin asigurarea serviciilor de salubritate pentru toţi locuitorii.
Efectul pozitiv asupra factorilor de mediu este unul semnificativ, prin reducerea substanţială a emisiilor în apă, aer şi sol.
Proiectul a furnizat infrastructura necesară, însă funcţionarea corectă şi eficientă a sistemului depinde în primul rând de fiecare dintre cetăţenii judeţului, prin modul în care aceştia colectează deşeurile.
În acest moment, Consiliul Judeţean Iaşi lucrează la un proiect de creştere a capacităţii de procesare a deşeurilor – SMID 3.