Suceveanca Doina IACOBAN, un PROFESIONIST la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Expertiza și rezultatele doamnei Doina Iacoban în domeniul atragerii și implementării fondurilor europene, acumulată în peste 20 de ani de activitate, o recomandă ca un profesionist în acest domeniu vital pentru dezvoltarea segmentelor deopotrivă public cât și privat din România

Anunțul nominalizării și numirii dumneaei în funcția de Subsecretar de Stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în luna iunie a acestui an, nu a fost prin urmare o surpriză absolută. Mai curând, o surpriză plăcută! A fost plăcut să constatăm că un profesionist, fără apartenență politică, a fost nominalizat, pe baza expertizei pe care o deține, într-o demnitate publică.

 

Cu ce planuri ați venit la MIPE?

Da – întrebarea este  o provocare –  sună că o antologie a  activității profesionale. Provin  dintr-un domeniu de activitate  specific Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, am înființat și coordonat Asociația  Gal Sucevița Putna – un parteneriat public-privat de succes, care are profilul entității de management  al fondurilor europene  finanțate în cadrul Programului Leader, o organizație cu performanță în gestionarea  fondurilor alocate, cu performantă în realizarea coeziunii la nivelul  microregiunii și a gestionării parteneriatului.

Cea de-a doua componentă – foarte importantă a activității este expertiza  dobândită în  cadrul firmei de consultanță, cu elaborarea, implementarea și finalizarea  unui important portofoliu de proiecte în domenii diverse: de la restaurarea obiectivelor de patrimoniu la nivelul regiunii Nord Est dar și la nivel național, la dezvoltarea infrastructurii de turism, la dezvoltarea  capacităților de producție și servicii și până la  proiectele dedicate administrației publice – elaborate și implementate într-o manieră strategică.

Am constatat, în ani, că doar  într-un mod  planificat poți să obții  rezultate  vizibile, complementaritatea proiectelor  asigurând  dezvoltarea unui teritoriu delimitat la nivel de comună, oraș, municipiu, microregiune sau regiune.

Prin  expertiza celor 20 de ani de activitate, cu  lecțiile  învățate în  interfața de implementare a proiectelor, mi-am  fundamentat  planurile pentru  activitatea în funcția de Subsecretar de Stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și mi-am propus  ca, prin toată activitatea mea, să contribui la crearea unui sistem eficient și modern  de armonizare și fluidizare a  sistemului de implementare a proiectelor, să vin în sprijinul beneficiarilor finanțărilor europene  din prima interfață,  cea de  autoritate de management, pentru a construi  și eficientiza  întreg ansamblu  al capacității de implementare  a programelor acestei perioade de programare.

Prin  adaptarea  ansamblului  de  instrumente  și proceduri de lucru care  să genereze  fluidizarea procesului de depunere a cererilor de finanțare,  diminuarea  volumului de documente solicitate și prioritizarea utilizării  informațiilor existente în platformele digitalizate, scurtarea   perioadei de evaluare a proiectelor prin  utilizarea  criteriilor automate de evaluare generate de platformele  de lucru,  scurtarea perioadelor precontractuale, sunt elemente care pot  crea un sistem de implementare eficient  și  simplu  atât pentru  finanțator cât și pentru solicitanți, cu  respectarea disciplinii procedurilor de implementare și în conformitate cu prevederile legale .

Aceste câteva  elemente  esențiale al managementului de proiect vor genera succesul  perioadei de  programare 2021-2027.

 

Cum ați descrie, din punct de vedere economic, momentul octombrie – decembrie 2022 pentru România?

Momentul octombrie – decembrie 2022 pentru România va fi unul cu foarte multe angajamente , cu o activitate  efervescenta în  acest domeniu  vital pentru dezvoltarea sectorului public și privat, se vor  semna contractele de finanțare  din PNRR pentru componentele  aferente Valului Renovării și Fondul Local, vor fi lansate licitații de proiecte  pentru componentele  sociale, sănătate, educație, mediu.

Concluzia pentru acesta perioadă este că tot sistemul  economic al țării trebuie să devină dinamic astfel încât  fondurile pe care le avem la dispozitile  să le transformăm în  proiecte funcționale care să  asigure  consolidarea  infrastructurii publice pe de o parte,  iar pe de altă parte pentru domeniul privat să  faciliteze refacerea și  restructurarea  economiei, încât să creeze premizele  pentru accesarea de piețe  noi, păstrarea  și  crerea de noi locuri într-o perioadă  de vulnerabilitate  economică.

 

Care sunt principalele direcții pe care ar trebui să își concentreze eforturile Administrația Publică Locală din perspectiva Investițiilor și Proiectelor Europene?

Intervențiile propuse în această perioada de programare  vor fi concentrate  pe cele 5 obiective principale de politică  ale Comisiei Europene, viitoarele proiecte asigurând  dezvoltare  sustenabilă  și integrată  a zonelor urbane și rurale prin inițiative locale.

Administrația Publică Locală din perspectiva investițiilor și proiectelor europene își  va  concentra eforturile pe definitivarea și aprobarea strategiilor integrate de dezvoltare  urbană sau dezvoltare locală, prioritizând  proiectele  în planul de acțiune  și  lansând  acțiunile de pregătire a studiilor pentru viitoarele proiecte . Principalele direcții pe care ar trebui să își concentreze  eforturile  Administrația Publică Locală vor izvorî din  strategiile fiecărei unități administrativ teritoariale, în corelare cu  oportunitățile de  finanțare active .

Ultimul trimestru al anului 2022 precum și anul 2023 vor fi perioade caracterizate de apeluri de proiecte care vor fi deschise  în cadrul programelor PNRR, POC, POIM, Programul Operațional Regional –  la nivelul  țării vor fi active cele 8 Programe Operaționale Regionale  aferente  fiecărei regiuni de dezvoltare. Investițiile vor fi în toate domeniile de interes local: infrastructură de sănătate, infrastructură de educație, infrastructură socială, componentele  dedicate eficientizării energetice a  clădirilor publice, energie regenerabilă. Prin viitorul Program Operaţional Dezvoltare Durabilă în  perioada de programare 2021-2027 vor fi continuate investiţiile pentru dezvoltarea comunităţilor.

 

Ce recomandări tehnice aveți pentru companiile private interesate să-și consolideze în continuare dezvoltarea inclusiv prin intermediul accesării finanțărilor europene?

Fondurile europene, în ultimele două exerciții financiare, aferente perioadelor de programare 2007-2013 și 2014-2021  au reprezentat o oportunitate  a dezvoltării companiilor private, noua perioada de programare răspunzând  obiectivului de politică  a Comisiei Europene care va presupune promovarea de  proiecte generatoare de transformare economică inovatoare și inteligență cu numeroase oportunități de finanțare dedicate consolidării  dezvoltării  tuturor companiilor private , afectate  atât de  criza  Covid cât și de criza energetică.

Recomandările pe care le pot formula pentru  companiile interesate în accesarea  surselor de finanțare dedicate consolidării sunt în fapt un  pachet de  activități, precum: realizarea unei strategii coerente privind dezvoltarea companiei, analiza nevoilor, a bugetelor, a termenelor și a rezultatelor.

Premergător elaborării cererilor de finanțare  recomand parcurgerea  unei etape de verificare a eligibilității companiei, a condițiilor și a obligațiilor pe care trebuie să le  îndeplinească compania și efectuarea unei autoevaluări care să  evalueze șansele  ca proiectul realizat să poată primi finanțare . Și pentru că vorbim  despre  proceduri de selecție competitivă, recomand ca decizia  de a realiza un proiect să fie  asumată doar după autoevaluarea  viitoarei investiții – fiind astfel asigurat succesul selectării, semnării unui contract de finanțare, implementării și obținerii rezultatelor previzionate. Și atenție – să nu uităm de obligațiile din perioada de sustenabilitate.

 

Ați condus o perioadă semnificativă de timp un Grup de Acțiune Locală. Care credeți că va fi rolul acestor GAL-uri în actualul exercițiu financiar european, știut fiind faptul că deja activitatea acestora a înregistrat o pauză destul de mare în privința cursivității finanțărilor europene între exercițiile financiare?

Grupurile de Acțiune Locală, în actualul exercițiu financiar, vor elabora strategiile de dezvoltare locală a microregiunilor  și vor participa la licitațiile de proiecte în vederea finanțării strategiilor .

Activitatea  GAL-urilor  a avut  continuitate, prin  oportunitățile create de elaborarea  și implementarea proiectelor de cooperare în cadrul programului LEADER-Componentă B- Implementarea  activităților de  cooperare  a  Grupurilor de Acțiune Locală, selectate  în cadrul submăsurii 19.3 Pregătirea  și implementarea  activităților de  cooperare a GAL-submasura a cărei licitație este deschisă, cu un buget de 9.597.024 Euro, iar   termenul limită de depunere a proiectelor este 7 octombrie 2022 .

În anul 2022 Gal-urile cu activitate performantă au primit  alocare suplimentară  pentru perioada de tranziție – procedural  fiind  notificată  modificarea de acord cadru de finanțare , cu patru contracte subsecvente, cel de-al patrulea Contract de finanțare  vizează  perioada cuprinsă  între începutul anului 2025 și 31.12.2025. În această perioadă sunt în soluționare solicitările de modificare de strategie, urmând ca până la finalul anului să fie lansate  licitațiile pentru  sumele  suplimentare, să fie  selectate și  contractate proiectele la nivelul fiecărui GAL  beneficiar .

Rolul  Gal-urilor rămâne acela de actor al dezvoltării locale, în complementaritate cu toate instrumentele financiare active în teritoriul microregiunilor și cu posibilitatea promovării  oportunităților de dezvoltare  adaptată la nevoile concrete ale teritoriului spațiului rural .

 

Sunteți din Suceava și este oarecum firesc să facem o trimitere concretă la decalajele înregistrate de către Regiunea de Nord – Est în raport cu alte regiuni ale țării. Care sunt 2 posibilități reale de a reduce aceste “rămâneri în urmă” înregistrate de județele din Moldova?

Suceava  și celelalte  județe ale regiunii Nord Est: Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui  trebuie să elimine disparitățile și decalajele  față de celelalte regiuni ale țării și asta se poate realiza prin două posibilități ale acestei perioade de programare:

• realizarea conectării infrastructurii de acces către spatial european, prin  construirea   Autostrăzii A7, care să  deschidă  accesul potențialilor investitori  către județele  regiunii  Nord Est și în mod direct către Suceava;
• orientarea investițiilor în vederea sprijinirii cercetării – dezvoltării – inovării, investiții pentru facilitarea aplicării inovării în mediul economic și promovarea cooperării interne și internaționale, aplicabil în sectorul IMM, valorificarea potențialului economic al regiunii prin instrumente  inovative de la potențialul turistic – la potențialul  economic din agricultură, industria prelucrătoare și în special industria ușoară.

Pentru că m-am născut în Bucovina și am avut privilegiul de a  cunoste patrimoniul cultural inestimabil prin promovarea și derularea proiectelor de conservare și restaurare  a mănăstirilor, consider că printr-o abordare inovatoare  a promovării  și valorificării potențialului turistic  la nivel  național, vom  vorbi despre  o nișă de piață cu oportunități reale, care poate fi valorificată intens și eficient, în corespondență cu economiile locale prin valorificarea resurselor locale: financiare,  materiale, de forță de muncă, informaționale, cu  rezultate economice de impact și  valoare adăugată mare.

Chiar dacă  vorbim despre o perioadă cu multe încercări  și necunoscute – total diferită  față de cele  două  perioade de programare încheiate, avem resurse, potențial, expertiză,  avem nevoie de unitate  și de lideri vrednici.

 

Am remarcat faptul că nominalizarea dvs pentru poziția de Subsecretar de Stat a beneficiat de sprijinul Minorității Polone din România, reprezentată în Parlamentul României de către deputatul sucevean Longher Ghervazen. Într-un material prezentat în numărul trecut al Moldova Invest, domnul Ghervazen evidenția tocmai rolul primordial deținut de reforma administrativă în procesul de succes înregistrat de Polonia în atragerea fondurilor europene. Reforma administrativă, după cum evidențiază chiar și domnul Ambasador al Poloniei în numărul actual al Moldova Invest, este axată pe regionalizarea statului polon. Dvs cum vă raportați la necesitatea adoptării acestui demers de regionalizare a României în cu scopul eficientizării actului administrativ în contextual dezvoltării accelerate și echilibrate a tuturor regiunilor României?

Nominalizarea  pentru poziția de Subsecretar de stat  la Ministerul Investițiilor și proiectelor Europene a fost făcută la propunerea domnului deputat  Longher Ghervazen, domnul  președinte  al  Uniunii Polonezilor din România și a beneficiat de sprijinul  Grupului Minorităților Naționale din Parlament. Uniunea Polonezilor din România este partener  și membru fondator al Asociației Gal Sucevița Putna  și a  participat de la înființare , timp de peste 10 ani la  activitatea de  dezvoltare a microregiunii Sucevița Putna, s-a implicat  în toate activitățile de   promovare și funcționare a parteneriatului. Minoritatea polonă este  prezentă în microregiune. Așa cum domnul deputat  Longher Ghervazen a prezentat, în numărul trecut al Moldova Invest, rolul primordial deținut de reforma administrativă în procesul de succes înregistrat de Polonia în atragerea fondurilor europene, este un model  european de  succes.

Regionalizarea României, cu scopul eficientizării actului administrativ în contextul dezvoltării accelerate și echilibrate a tuturor regiunilor România a  făcut un prim pas, orientat către zona profesională, prin provocarea majoră la nivel instituțional . Având o experiență vastă în consolidarea capacității de a gestiona și implementa proiecte  în toate domeniile – o zonă profesională în actualitate, cele  opt  Agenții de Dezvoltare Regională, devin autorități  de management pentru  fondurile europene în actuală perioada de programare .

Am interacționat în  activitatea  profesională  cu  ADR Nord Est, ADR București Ilfov,  ADR Centru  și ADR Sud Est  și pot afirmă că sunt instituții  performanțe, pregătite pentru procesul descentralizării programului operațional regional, având capacitatea de a realiza programare aplicată la nivelul fiecărei regiuni și de a implementa proiecte care generează dezvoltare  regională .

În opinia mea, descentralizarea absorbției fondurilor europene este un prim pas făcut spre regionalizare, cu impact favorabil în  implementarea de programe care generează dezvoltare la nivel regional. Au fost trimise la Comisia Europeană toate programele operaționale regionale; în  calendarul MIPE se estimează că, la începutul anului 2023, toate cele 8 programe regionale vor fi  aprobate și, pentru prima dată în istoria fondurilor europene, România să fie cu programe operaționale regionale aprobate la nivel de regiuni.