“MOLDOVA SĂNĂTOASĂ” – O campanie desfășurată de Moldova Invest și News Moldova

Interviu realizat în cadrul ediției de toamnă a Revistei “Moldova Invest” editată de News Moldova

Spitalele reprezintă simboluri importante ale bunăstării sociale. Sectorul sanitar din România se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi

Una dintre problemele des întâlnite în rețeaua de spitale este fragmentarea spitalelor pavilionare, ceea ce creează dificultăți în ceea ce privește organizarea fluxurilor și transportul pacienților. Clădirile vechi (unele chiar peste 100 ani vechime) nu permit integrarea optimă a circuitelor intră spitalicești, ridică frecvent dificultăți majore în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice intrinseci ale clădirilor și nu dispun de facilități pentru un acces fizic (ex. pentru persoanele cu dizabilități).

România deține 385 aparate de tomografie computerizată (2020), asigurând 20 de aparate la 1.000.000 locuitori. Dintre acestea, aproximativ 50% sunt instalate în sistemul public de sănătate. în sistemul public de sănătate, 14% din aceste aparate sunt mai vechi de 10 ani. În sistemul privat, 25% din aparatele de CT sunt mai vechi de 10 ani.

Numărul de aparate de rezonanță magnetică nucleară (rmn) este de 298, din care 31% se află în sistemul public. Asigurarea cu RMN este de 15 la 1.000.000 de locuitori. 18% din aceste aparate sunt mai vechi de 10 ani.

Există clădiri în care se desfășoară servicii medicale, care constituie un pericol pentru pacienți și pentru personal, atât din punct de vedere al infecțiilor nosocomiale, cât și din punct de vedere structural și de siguranță la incendii. Pandemia covid-19 a evidențiat vulnerabilitățile infrastructurii sanitare, suprasolicitarea sistemelor de instalații electrice și de fluide medicale învechite, generând incendii în secțiile de terapie intensivă.

Nivelurile de rezistență la antimicrobiene se mențin ridicate în România. Conform centrului european de prevenire și control al bolilor, 32,3% dintre tulpinile de klebsiella pneumoniae izolate în anul 2019 în România erau rezistente la carbapeneme, o clasa de antibiotice cu spectru larg, considerată de rezervă. Astfel, România se situează pe locul 2, după Grecia, în lista țărilor cu cele mai mari procente de rezistență a acestui microorganism din uniunea europeană, înregistrând o creștere semnificativă în ultimii ani (22,5% în 2017, 29,5% in 2018).

Doamna Manager, Alina BELU, cum a reușit Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sf. Maria” Iași să răspundă imperativelor anterior enunțate?

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sf. Maria” Iași este construit în 1970, fiind o structură monobloc.

Circuitele și fluxul pacienților sunt adaptate la o clădire dimensionată pentru nevoile anilor ’70 și insuficientă ca spațiu în acest moment.

Din fericire pentru noi, clădirea a intrat într-un proces de reabiliare majoră (atât eficiența energetică cât și ca dotare cu sisteme de alarmare incendiu, sistem sursă de  O2 și aer comprimat în toată clădirea, ventilație automată, climatizare), ceea ce determină o creștere a standardelor asistenței medicale oferită micuților pacienți.

Proiectul de “Reabilitare și Modernizare Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sf. Maria” Iași” este cel mai mare proiect din regiune finanțat prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, având o valoare de 121.476.128,04 lei cu TVA, contribuția Consiliului Județean fiind de peste 33.250.668,77 lei cu TVA.

În structura Spitalului există o secție exterioară “Prematuri” unde se desfășura activitate medicală în beneficiul pacienților ce necesitau “recuperare pediatrică”, dar fiind o clădire veche ce nu corespunde standardelor și fără posibilitate de reabilitare, având în vedere suprafața construcției și compartimentarea am decis relocarea activității medicale în cadrul corpului principal pentru  a oferi servicii medicale în siguranță micuților pacienți.

Având în vedere solicitarea noastră în anul 2021 de extindere clădire spital pentru a putea reloca pacienții din clădirea exterioară, construirea unui ambulatoriu (având în vedere că actualul ambulatoriu este situat în vecinătatea Spitalului la parterul unui bloc de 8 etaje cu o structură nesatisfăcătoare) pentru a crea un Centru de Reabiliare Neuromotorie unic în Regiunea Moldovei, au fost demarate acțiunile în vederea realizării studiului de prefezabilitate. În lista oferită de Guvern spre consultare noi nu ne regăsim, dar sperăm să realizăm tot ceea ce ne-am propus, într-o perioadă cât mai scurtă de timp, în beneficiul copiilor noștri.

Pentru anul 2022 – 2023 ne dorim o finalizare a Proiectului “POIM Combat COVID” prin achiziționarea de aparatură de înaltă performanță, unică în Regiunea Moldovei.

Avem în vedere dotarea completă a Blocului Operator și Laboratorului de Radiologie și Imagistică ce se află în acest moment în proces de reabilitare totală. Dotarea sperăm să se realizeze cu sprijinul Ministerului Sănătății și Consiliului Județean.

Sperăm ca până la sfârșitul anului 2022 să finalizăm proiectul “POIM Combat Covid”

În anul 2023 se va finaliza Proiectul de reabilitare tehnică și energetică derulat prin Consiliul Județean.

Anul acesta se va demara extinderea Unității Primiri Urgențe, ce are termen de finalizare anul 2024.

În stadiu de pregătire este realizarea Studiului de Prefezabilitate “Extinderea Structurii Spațiilor Medicale”, ce sperăm să se finalizeze prin identificarea sursei de finanțare și executarea investiției.

Împreună putem oferi copiilor noștri condiții de tratament la cele mai înalte standarde, cât și o stare de sănătate solidă ce va sta la baza dezvoltării ca adult.