Radiografia județelor din regiunea de Nord-Est din perspectiva datelor statistice oficiale. Partea V: BOTOȘANI
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
În contextul societății actuale, ce se dorește a fi ancorată la realitate, funcționarea corectă are la bază statistici obiective. În baza datelor primare colectate prin intermediul cercetărilor statistice, Direcția Județeană de Statistică analizează și diseminează lunar principalii indicatori economico-sociali ai județului pe care-l reprezintă
În contextul acestui peisaj economic în continuă schimbare, datele analizate în continuare oferă o perspectivă detaliată asupra evoluției economice a 5 județe din regiunea de Nord-Est: IAȘI, NEAMȚ, BACĂU, VASLUI și BOTOȘANI.
O abordare complexă, care investighează diversele componente economice, sociale și culturale, dezvăluie tendințele care conturează rolul celor 5 județe în dezvoltarea generală a țării. Pe măsură ce parcurgem datele prezentate, vom explora în detaliu aspecte vitale precum resursele de muncă, agricultura, silvicultura și evoluția indicatorilor economico-sociali din ultima perioadă, oferind astfel o imagine completă a situației economice din județul Neamț.
Această analiză ajută la înțelegerea provocărilor și oportunităților cu care se confruntă județele, punând în lumină tendințele semnificative care indică direcții de dezvoltare și creștere. De la producția industrială până la dinamica sectorului turismului, vom explora cum aceste aspecte modelează economia și societatea județelor din regiunea de Nord-Est a României.
BOTOȘANI
Situat în nord-estul României, județul Botoșani este un județ ce a trecut prin transformări considerabile de-a lungul ultimelor trei decenii, cu impact direct asupra domeniului forței de muncă, a șomajului, a comerțului și a turismului. Analiza datelor statistice și istorice, de-a lungul acestei perioade și a sectorului economic, oferă o perspectivă complexă asupra evoluției, provocărilor și oportunităților cu care se confruntă județul în prezent.
Cu o tradiție agrară puternică, Botoșani s-a confruntat cu un declin semnificativ în domeniul agriculturii, subiect care este prezentat în cadrul acestui material.
FORȚA DE MUNCĂ
În ultimii 30 de ani, în județul Botoșani s-a înregistrat o scădere semnificativă a forței de muncă, cu un declin accentuat în special în domeniul agriculturii. Potrivit datelor furnizate, numărul angajaților din agricultură, silvicultură și piscicultură a scăzut de la 92.1 mii persoane în 1990 la doar 25.4 mii persoane în 2021.
Acest lucru reprezintă o reducere de peste 70%, ceea ce arată clar că numărul persoanelor angajate a scăzut considerabil, pe de o parte din cauza modernizării și automatizării și, pe de altă parte, din cauza migrării către alte sectoare sau în străinătate.
Este demn de notat că unele domenii au prezentat o evoluție pozitivă sau stabilă în aceeași perioadă de aproximativ 30 de ani. Domeniul construcțiilor, de exemplu, a cunoscut o creștere ușoară, de la 5.7 mii persoane în 2018 la 7.3 mii persoane în 2021. De asemenea, sectorul comerțului a evoluat constant, crescând de la 14.9 mii persoane în 2010 la 15.4 mii persoane în 2021. O tendință ascendentă s-a înregistrat în domeniul sănătății și asistenței sociale, crescând de la 6.8 mii persoane în 2018, la 7.5 mii persoane în 2021.
Mecanizarea agriculturii are o influență asupra reducerii forței de lucru ocupate în agricultură. De la 2563 de tractoare în 1990, s-a ajuns la peste 6000 în 2020, spre exemplu. Deși datele analizate nu tratează acest subiect, este evident faptul că exodul forței de muncă tinere joacă un rol semnificativ în reconfigurarea satului românesc.
Aceste tendințe sugerează schimbări structurale în economia județului. Declinul marcat în agricultură, alături de stabilizarea și creșterea în sectoarele construcțiilor, comerțului și sănătății, sugerează că județul Botoșani trece printr-o tranziție de la o economie predominant agrară către una axată mai mult pe servicii și industrii moderne. Aceasta este o evoluție naturală, având în vedere trendurile globale și necesitatea adaptării la noile realități economice și sociale.
ȘOMAJ
În anul 2021, în județul Botoșani, s-au înregistrat un total de 2,835 de someri. Dintre aceștia, 1,254 erau femei. Cele mai multe persoane șomere se încadrau în categoria de educație primară, gimnazială și profesională, cu un total de 2,238, dintre care 908 erau femei. Un număr mai mic de șomeri aveau studii liceale și postliceale (507) și mai puțini aveau studii superioare (90), dintre care 54 erau femei.
Dintre șomerii înregistrați în 2021, 807 erau beneficiari de indemnizație de somaj cu experiență în muncă și 784 erau beneficiari de indemnizație de șomaj fără experiență în muncă. Din aceștia, 365 de femei beneficiau de indemnizație de somaj în prima categorie, iar 362 în cea de-a doua categorie.
În ceea ce privește nivelul de educație, cei mai mulți beneficiari de indemnizație de somaj aveau educație primară, gimnazială și profesională (457), urmați de cei cu nivel liceal și postliceal (287) și cei cu educație universitară (63).
În 2022, numărul total al șomerilor în județul Botoșani a crescut la 3,384, numărul femeilor șomere crescând la 1,536. A crescut și numărul șomerilor cu experiență în muncă (807) și a celor fără experiență în muncă (784).
Se poate constata, așadar, o creștere a numărului de șomeri în județul Botoșani în 2022 comparativ cu 2021, ceea ce indică apariția anumitor dificultăți de natură economică.
În anul 2023, în județul Botoșani, s-au înregistrat în luna ianuarie un total de 3,431 de șomeri. Dintre aceștia, 1,550 erau femei. În luna februarie numărul total de șomeri a avut o ușoară creștere, la 3,480, dar în următoare luni, până în luna mai, numărul total a scăzut la 3,211. Numărul de femei șomere a avut fluctuații nesemnificative, iar în final în luna mai a fost mai scăzut decât la începutul anului, ajumgând la doar 1,534.
Totalul șomerilor neindemnizați în luna ianuarie a fost de 2,677 cu o creștere în luna martie, la 2,831 și o scădere până în luna mai, la 2,703.
Numărul femeilor în șomaj a înregistrat anumite fluctuații pentru perioada studiată, de la 1200 în luna ianuarie, la 1295 în luna martie, pentru luna mai numărul era de 1,250.
COMERȚ
În anul 2021, totalul exporturilor a fost în valoare de 232.386 de mii de euro. Domeniile aflate în topul celor mai profitabile au fost textilele și articolele din textile cu 172.345 de mii de euro, animalele vii și produsele animale cu 15.456 de mii de euro și mărfurile și produse diverse cu 13.396 de mii de euro.
Merită menționate și secțiunea metalelor comune și articolelor derivate cu o cifră de 7,423 de mii de euro urmată de cea a mașinilor, aparatelor și echipamente electrice în valoare de 6,400 mii de euro. Secțiuni precum grăsimi și uleiuri animale sau vegetale; încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare; articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă și din alte materiale similare; instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale, ceasuri, instrumente muzicale nu au depășit valoarea de 10,000 mii de euro.
În 2021, totalul importurilor a fost în valoare de 217.152 de mii de euro. Domeniile aflate în topul celor mai profitabile au fost textilele și articolele din textile cu 102.864 de mii de euro, cel al mașinilor, aparatelor și echipamente electrice cu 28,192 de mii de euro, animalele vii și produsele animale cu 20,694 de mii de euro. Merită menționată și categoria materialelor plastice, cauciuc și materiale din acestea cu o valoare de 10,144 mii de euro. Secțiuni precum grăsimi și uleiuri animale sau vegetale; încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare; articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă și din alte materiale similare; instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale, ceasuri, instrumente muzicale; metalelor comune și articolelor derivate au înregistrat o valoare de sub 10.000 de euro.
Volumul schimburilor comerciale ale județului Botoșani este redus, comparativ cu alte județe, situându-se pe locul 34 din 42 în privința exporturilor și pe poziția 39, în privința importurilor.
Un fapt pozitiv este că balanța comercială înregistrează un ușor excedent, în condițiile în care România înregistrează în mod constant un volum al importurilor care îl depășește pe cel al exporturilor.
TURISM
Activitatea agențiilor de turism
Capacitatea de cazare turistică existentă în anul 2000 avea un număr total de unități de 1664 cu o scădere dramatică la mai puțin de jumătate (872), în anul 2010. În anii 2020 și 2021 s-a înregistrat acest număr a crescut la 1233 de unități de cazare turistică. Din totalul de unități înregistrate în 2000, 427 îl reprezentau hotelurile, acestea ajungând la 700 de unități în 2019, cifră care a rămas constantă și în următorii 2 ani. Taberele de elevi și preșcolari sunt extrem de numeroase în anul 2000 cu o cifră de 1212 și apoi la o scădere drastică la o valoare de 130 pentru anii 2010, 2019 -2021. Pensiunile turistice se cuprind între valori de 146 – 223 de unități, iar pensiunile agroturistice sunt în număr de 40 între anii 2019 -2021.
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune, în anul 2000, avea un număr total de unități de 336,303 cu o scădere ușoară (289,549), în anul 2020. Anul 2021 a adus o creștere la o cifră de 411,677 de unități. Din totalul anului 2000 mai puțin de jumătate (156,282) au fost hoteluri cu o creștere semnificativă la 255,500 de unități în 2019, cifră care a scăzut la 255,376 în 2021. Nu cunoaștem situația hostelurilor pentru anii 2000 și 2010, dar observăm un număr neschimbat de 18,980 de unități în 2019 și 2021. Cabanele turistice sunt înregistrate doar pentru ani 2000 și 2010 cu o valoare maximă de 11,923 de unități în 2010. Taberele de elevi și preșcolari sunt extrem de numeroase pentru anul 2000, în număr de 171,421. Numărul pensiunilor turistice crește de la 49,048 în 2010, la 77,745 în 2021. Pensiunile agroturistice variază între 16,304 și 15,496 între anii 2019 -2021.
