Liviu RUSU: „Centrul de Afaceri Ucraineano-Român din Cernăuți a venit în sprijinul oamenilor de afaceri, oferindu-le atât asistență juridică pentru înființarea noilor societăți, cât și servicii de contabilitate, consultanță fiscală și servicii de comisionar vamal”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
Într-un peisaj economic dinamic și în continuă schimbare, dezvoltarea relațiilor comerciale și a parteneriatelor între țări reprezintă un aspect esențial pentru prosperitatea și creșterea durabilă. În acest context, Centrul de Afaceri Ucraineano-Român din Cernăuți a devenit un pilon fundamental pentru sprijinirea și dezvoltarea afacerilor dintre Ucraina și România
Acest centru modern de resurse și expertiză se impune ca un instrument valoros pentru promovarea mărfurilor pe piețele externe, facilitarea colaborărilor între parteneri și atragerea investitorilor.
Liderul din spatele acestui centru, Liviu Rusu, a contribuit semnificativ la conturarea și consolidarea relațiilor comerciale și de afaceri dintre cele două țări. Cu o abordare strategică și o perspectivă amplă asupra provocărilor și oportunităților din mediul de afaceri, Liviu Rusu a pus bazele unei inițiative care sprijină cu încredere dezvoltarea potențialului economic al Ucrainei și României.
În cadrul interviului, am explorat obiectivele, activitățile cheie și rolul principal al Centrului de Afaceri Ucraineano-Român, precum și modul în care acesta a reacționat și a adaptat strategiile în fața provocărilor economice semnificative, cum ar fi situația generată de războiul din Ucraina și instabilitatea în regiune.
Vă rugăm să caracterizați pe scurt obiectivele și rolul principal al Centrului de Afaceri Ucraineano-Român, în susținerea și dezvoltarea afacerilor dintre Ucraina și România.
Centrul de Afaceri Ucrainean-Român a fost înființat în 2014, în colaborare cu doi parteneri din Ucraina, cu diverse expertize în consultanță juridică și financiară. Această inițiativă a reprezentat o modalitate de a oferi clienților din ambele țări servicii și consultanță în afaceri, contabilitate și fiscalitate. Într-o zonă transfrontalieră în care migrația mediului de afaceri și accesul la noi piețe au fost întotdeauna esențiale, Centrul a intervenit pentru a sprijini oamenii de afaceri cu asistență juridică pentru înființarea de societăți și servicii de contabilitate și consultanță fiscală.
Ce proiecte cheie au fost inițiate sau se află în proces de desfășurare în cadrul Centrului de Afaceri Ucrainean-Român?
În parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Suceava, mai mulți producători ucraineni au fost ajutați să-și înființeze societăți comerciale în România și să participe la târguri, cum ar fi Târgul de nunți din Suceava.
Invazia militară rusă din 24 februarie 2022 a schimbat radical sferele economice și sociale. Înainte de război, cei mai mari furnizori de combustibil pentru benzinăriile ucrainene erau Rusia și Belarus. Astfel, piața ucraineană a combustibilului a suferit serios din cauza războiului, cu o scădere semnificativă a ofertei.
Bombardarea rafinăriilor și depozitelor de petrol în Ucraina a agravat situația. Atacurile constante ale Rusiei au vizat să distrugă capacitatea de producție a combustibilului ucrainean, având ca rezultat creșterea prețurilor carburanților și întreruperea aprovizionării.
Centrul de Afaceri s-a implicat în importul de motorină și benzină din România, căutând alternative în fața dificultăților. De asemenea, Centrul dezvoltă un proiect important de investiții în județul Suceava.
„Centrul de Afaceri Ucraineano-Român din Cernăuți a venit în sprijinul oamenilor de afaceri, oferindu-le atât asistență juridică pentru înființarea noilor societăți, cât și servicii de contabilitate, consultanță fiscală și servicii de comisionar vamal”
Ce impact a avut situația economică din Ucraina, în contextul instabilității generate de război, asupra activității Centrului de Afaceri Ucrainean-Român?
Declanșarea războiului a dus la schimbarea rutelor de export a mărfurilor ucrainene. Astfel, în anul 2022 exporturile din Ucraina către România au ajuns la circa 3,9 miliarde de dolari, situându-se pe locul II, după Polonia (6,7 miliarde de dolari), din totalul de circa 60,3 miliarde de dolari, exportate în anul 2022. În aceste condiții au fost suprasolicitări în cadrul centrului în vederea facilitării contactelor dintre companiile ucrainene și cele din România, mai ales în domeniul transportului de mărfuri și servicii de logistică în porturi. De exemplu, până la începerea războiului, circa 80% din motorina vândută pe piața ucraineană provenea din Rusia sau Belarus. Astăzi agenții economici s-au reorientat către furnizori din România, Polonia sau țările Baltice.
Cum influențează tensiunile din zonele cheie din Ucraina capacitatea de export și procesul de organizare a exporturilor?
Înainte de război, aproximativ 90% din exporturile agricole ucrainene treceau prin porturile din sudul țării – aproximativ 6 milioane de tone de cereale în fiecare lună. Aproximativ 300.000 de tone erau exportate pe uscat, și anume pe calea ferată, ceea ce este de 20 de ori mai puțin.
După ce porturile ucrainene au fost blocate s-a încercat organizarea exporturilor pe uscat, dar acestea nu au avut un succes deosebit. Nu existau vagoane suficiente pentru exportul pe calea ferată nici în Ucraina, nici de cealaltă parte a granițelor sale de vest. De exemplu, rândul de TIR-uri la PTF Porubne-Siret de partea ucraineană ajungea la circa 30-40 km, iar timpul de așteptare pentru trecerea frontierei de stat și formalitățile vamale era de circa 8-10 zile.
Conform unor estimări în domeniu, porturile românești și poloneze pot gestiona un total de circa 33 de milioane de tone de cereale pe an, în timp ce Ucraina ar avea nevoie de 50-60 de milioane de tone.
În aceste condiții exportatorii ucraineni au încercat o combinație a traseului fluvial-mare, care a devenit o altă rută alternativă. Astfel a fost deblocat exportului de cereale ucrainene și alte produse prin porturile maritime de pe Dunăre, dar și acestea au fost atacate recent de către armata rusă cu drone și rachete.
