Prof. Univ. Dr. Diana CIMPOEȘU, medic șef UPU-SMURD Iași, la FERM 2025: „Medicina de urgență nu are granițe – salvăm vieți dincolo de hărți și sisteme”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova
Speaker:
Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu – Medic șef UPU-SMURD la Spitalul Clinic Județean De Urgență ”Sf. Spiridon” Iași
Tema intervenției:
„UPU regional – redistribuirea presiunii și reorganizarea urgențelor”
Panelul 6 – Sănătate și Servicii Medicale, desfășurat în cadrul Forumului Economic Regional Moldova 2025, găzduit la Vatra Dornei pe 9 iulie, a reunit lideri ai sistemului medical din România și Republica Moldova pentru o dezbatere complexă despre prezentul și viitorul serviciilor de sănătate în regiune. Tema centrală a fost medicina de urgență – un domeniu în care fiecare minut poate însemna diferența dintre viață și moarte, iar coordonarea între instituții, resurse și state devine esențială.
Un punct valoros de vedere,în cadrul panelului, a fost cel al Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu, Medic șef UPU-SMURD la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași, o figură centrală a medicinei de urgență în regiunea Moldovei. Alături de ea, au luat cuvântul Dr. Ramona Guraliuc (director UPU Botoșani), Prof. Dr. Mihail Ciocanu (vicedirector medical al Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău) și Roman Boca (director Dorna Medical).
Diana Cimpoeșu: „Elicopterul nu costă pacientul – dar are un cost și o logică medicală clară”
Într-o intervenție fermă și bine documentată, Prof. Cimpoeșu a expus cu claritate realitățile din teren ale sistemului de urgență regional. A explicat că munca UPU-SMURD se bazează pe o rețea complexă de coordonare.
„Coordonarea e făcută prin centre speciale integrate cu care lucrăm alături de spital, ambulanță, STS, poliție, jandarmi. Elicopterul nu costă pacientul, dar are un cost real – și trebuie folosit conform criteriilor medicale, nu pe baza statutului social”
Ea a adus în discuție ideea frecvent greșită conform căreia elicopterul ar putea fi cerut „la comandă” sau pentru cazuri care nu îndeplinesc criterii de urgență.
„Există pacienți care sună și spun că medicul nu vrea să cheme elicopterul, că spitalul nu vrea să plătească. Dar decizia se bazează exclusiv pe criterii medicale. Nu există ‘cineva important’, există doar cazuri care îndeplinesc criterii legale și medicale”
Prof. Cimpoeșu a subliniat caracterul interinstituțional al sistemului SMURD: elicopterele și logistica vin din partea Ministerului Afacerilor Interne, în timp ce resursa umană și finanțarea medicală sunt asigurate de Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări.
Această colaborare, deși eficientă, necesită o disciplină comună în folosirea resurselor.
„Suntem în același timp medici, coordonatori, manageri de risc și comunicatori. Trebuie să luăm decizii rapide, uneori sub presiune, dar întotdeauna pe baza unor protocoale clare”
Transportul aerian medical: între viteză și decizie
Un punct central al discursului a fost analiza intervențiilor aeriene, cu date concrete despre eficiența acestora. Potrivit Prof. Cimpoeșu:
-
56% din misiuni sunt transferuri secundare între spitale;
-
42% dintre cazuri vizează sindroame coronariene acute, care necesită intervenție rapidă;
-
Elicopterul intervine și în cazuri-limită: pacienți de 90 de ani cu infarct sau tineri de 20 de ani cu același diagnostic.
„Esențial este timpul de răspuns – pacientul trebuie să ajungă într-un centru de cardiologie intervențională în mai puțin de 120 de minute. Tromboliza nu trebuie amânată”
Prof. Cimpoeșu a oferit și exemple concrete: pacienți salvați din sate izolate prin folosirea sistemului de telemedicină, ECG transmis la distanță și activarea imediată a echipei.
„Am salvat o pacientă de 81 de ani cu infarct, de la 180 km distanță, doar pentru că echipa a decis corect și rapid. Comunicarea e esențială”
A fost evidențiat și rolul noilor resurse din sistem – precum elicopterele Black Hawk, capabile să transporte patru pacienți simultan, și avioanele medicale SMURD, utile mai ales în condiții meteo dificile.
Colaborări regionale: Suceava, Botoșani, Chișinău
Sprijinul din partea colegilor nu a întârziat. Dr. Ramona Guraliuc, director UPU Botoșani, a subliniat rolul de lider regional al Prof. Cimpoeșu.
„Doamna profesor este motorul medicinei de urgență în regiunea nord-est. Ne ține aproape, coordonarea e vitală. Pentru noi, rezidenții care am plecat din Iași, e un reper”
La rândul său, Prof. Dr. Mihail Ciocanu, vicedirector la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, a apreciat sistemul românesc de urgență:
„Realizăm între 20 și 28 de misiuni pe an cu sprijinul României. Doar în cazuri critice. Este impresionant ce faceți în infarctul miocardic – nu știam că aveți un sistem atât de bine pus la punct”
El a anunțat dezvoltarea unui sistem regionalizat de tromboliză pentru AVC în Republica Moldova, cu 11 centre regionale și două centre de excelență în Chișinău, exprimând deschiderea pentru o colaborare mai strânsă.
Prof. Cimpoeșu a încurajat extinderea parteneriatelor și a subliniat că România are deja o rețea de tromboliză activă în aproape toate județele.
„Tromectomia se face cu succes inclusiv la Suceava – acolo am avut o premieră importantă. Educația echipelor medicale și a populației rămâne cheia”
Roman Boca: „Sistemul privat contribuie la sănătatea națională – vrem politici egale”
Într-o intervenție energică și pragmatică, Roman Boca, directorul Dorna Medical și moderator al panelului, a pus accent pe rolul sectorului privat în furnizarea de servicii medicale.
„Vreau ca zona privată să fie inclusă în politicile de sănătate publică. Noi asigurăm 50% din serviciile medicale oferite în România, dar cofinanțarea europeană este mult mai greoaie pentru noi față de spitalele publice”
Boca a avertizat și asupra dezechilibrelor financiare.
„Dacă ai datorii către stat, ți se blochează conturile a doua zi. Dacă statul îți datorează ceva, nu vine nimeni să-ți dea banii”
Cu peste 7.300 de medici plecați în străinătate în ultimii ani, el a pledat pentru o integrare reală a sectorului privat în strategia de sănătate.
„Nu vrem avantaje, vrem egalitate de tratament în accesarea fondurilor, reducerea birocrației și recunoașterea muncii noastre”
Concluzie: un sistem care salvează prin colaborare
Panelul de sănătate de la FERM 2025 a oferit o imagine realistă și profund umană a sistemului sanitar din Regiunea Moldova. A fost un apel la colaborare – între spitale, regiuni, state și între public și privat. De la elicoptere în zone izolate până la decizii clinice în infarct sau AVC, fiecare intervenție a reflectat un sistem care, deși sub presiune, funcționează prin implicare, solidaritate și inovație.
„Sănătatea este un efort de echipă. Dacă nu lucrăm împreună, pierdem timp, pierdem vieți”, a concluzionat Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu.
