Vicedirectorul medical al Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău, Prof. Dr. Mihail CIOCANU, la FERM 2025: „Investițiile în urgență înseamnă timp câștigat și timpul salvează vieți”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova

Speaker:

Prof. Dr. Ciocanu Mihail – Institutul de Medicină Urgentă, Chișinău

Tema intervenției:
,,Dezvoltarea infrastructurii de operare și a capacităților de reacție și răspuns în situații de urgență a spitalelor din regiunea Moldovei, realizate în cadrul proiectelor transfrontaliere România-Republica Moldova”

Prof. Dr. Mihail Ciocanu, vicedirector medical, a evidențiat progresele înregistrate în dezvoltarea infrastructurii de operare și a capacităților de reacție în situații de urgență, cu un accent deosebit pe rezultatele obținute prin proiectele transfrontaliere România–Republica Moldova.

Un reper al excelenței medicale în Republica Moldova

Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău se afirmă ca o instituție de referință în sistemul sanitar al Republicii Moldova, datorită complexității activității medicale și capacității extinse de tratament.

Cu o infrastructură ce cuprinde 722 de paturi, dintre care 72 dedicate terapiei intensive, instituția reunește o echipă medicală formată din 442 de medici, 163 de rezidenți și aproximativ 700 de asistenți medicali.

Anual, peste 90.000 de pacienți se adresează Unității de Primiri Urgențe, iar numărul intervențiilor chirurgicale depășește 28.000.

„Suntem un spital cu profil complex, care deservește întreaga țară pentru patologii precum neurochirurgia, chirurgia maxilo-facială sau traumatismele complexe.”

Proiecte strategice de infrastructură medicală

În ultimii ani, Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău a implementat o serie de proiecte investiționale majore, menite să modernizeze infrastructura medicală și să crească capacitatea de reacție în situații de urgență. Dintre acestea, patru proiecte se remarcă prin amploare, impact și cooperare internațională.

1. Proiectul SMURD 2 (finalizat în 2023)

Realizat printr-un parteneriat transfrontalier româno-moldovean, cu sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență din România (DSU), proiectul a inclus:

• Construirea unei Unități de Primiri Urgențe (UPU) moderne, cu o suprafață de peste 2.500 m²;
• Integrarea unor dotări de ultimă generație, inspirate din modelele din Târgu Mureș și Oslo;
• Atragerea a peste 4 milioane euro din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Băncii Mondiale și Guvernului Republicii Moldova, în urma mobilizării inițiale.

2. Blocul Operator cu 15 săli modulare

Dezvoltat în parteneriat cu Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JAICA), proiectul a presupus:

• O investiție de aproximativ 10 milioane euro, din care 50% au fost direcționați către un sistem german avansat de purificare a aerului;
• Dotări ultraperformante în neurochirurgie, chirurgie endoscopică și navigare 3D;
• Un sistem de integrare digitală a imaginilor medicale, donat de partea japoneză.

3. Reconstrucția secției de Terapie Intensivă

Finanțată de Banca Mondială în contextul crizei sanitare provocate de COVID-19, această intervenție a permis extinderea și modernizarea capacităților critice ale spitalului.

4. Centrul Național de Epileptologie

Inaugurat în 2025, centrul este destinat îngrijirii pacienților ambulatori cu epilepsie și reprezintă o premieră la nivel național, atât prin dotări, cât și prin specializarea echipelor.

Viitor: eficiență energetică și sustenabilitate

În faza de planificare se află un proiect ambițios de eficiență energetică, ce vizează reconstrucția completă a infrastructurii hoteliere a institutului:

• Suprafață vizată: 100.000 m²;
• Valoare estimată a investiției: 26 milioane euro.

Modele de bune practici preluate din România și din spațiul european

Noua Unitate de Primiri Urgențe a Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău a fost proiectată conform unui model european de zonare funcțională, menit să optimizeze triajul pacienților și intervenția medicală:

• Zona roșie (pacienți critici) – 6 paturi;
• Zona galbenă (urgențe moderate) – 12 paturi;
• Zonele verde și albastră (cazuri necritice și supraveghere) – 20 de paturi în total.

Unitatea este echipată cu tehnologie medicală avansată, incluzând:
Computer tomograf (CT), rezonanță magnetică (RMN), radiografie digitală, laborator integrat, spații de izolare și zone de odihnă pentru personalul medical.

„Am învățat de la Târgu Mureș cum trebuie gândite fluxurile medicale. Am văzut în Norvegia cum pot fi organizate serviciile într-un spital modern. Le-am aplicat acasă.”

Lecții învățate în atragerea de finanțare externă

În decurs de opt ani, Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău a reușit să mobilizeze peste 1 miliard de lei moldovenești (echivalentul a aproximativ 55–57 milioane euro) prin proiecte strategice de dezvoltare.

„Nu ni s-au oferit – i-am cerut, i-am justificat și i-am implementat. E nevoie de viziune, transparență și echipe dedicate,” a punctat Prof. Dr. Mihail Ciocanu, vicedirectorul medical al instituției.

Potrivit acestuia, succesul atragerii de fonduri se bazează pe trei principii fundamentale:

• Alinierea proiectelor la tendințele globale în medicină și sănătate publică;
• Constituirea unei echipe dedicate de fundraising și implementare, formată din 5 experți angajați full-time în cadrul institutului;
• Transparență și parteneriate deschise, bazate pe încredere și obiective comune, în relația cu finanțatorii și partenerii de dezvoltare.

Cooperarea transfrontalieră – motorul transformării sistemului medical

Proiectul SMURD 2 a reprezentat un punct de cotitură strategic pentru dezvoltarea infrastructurii medicale de urgență din Republica Moldova, devenind un catalizator pentru atragerea de noi finanțări internaționale.

„Colaborarea cu România ne-a ajutat să arătăm ce se poate face. Am început cu 1,2 milioane euro și am ajuns la 5 milioane prin implicarea altor parteneri. România ne-a oferit un model, dar și o deschidere concretă.”

Prin succesul acestui parteneriat, Institutul de Medicină Urgentă a demonstrat capacitatea de a absorbi eficient fonduri externe și de a dezvolta proiecte cu impact național.

Perspective strategice: fonduri europene, spitale moderne și chirurgie de ultimă generație

Pe termen mediu și lung, odată cu creșterea eligibilității Republicii Moldova pentru fondurile structurale ale Uniunii Europene, Institutul își conturează o viziune ambițioasă:

• Extinderea parteneriatelor transfrontaliere cu România, în domeniul urgențelor și al infrastructurii spitalicești;
• Colaborarea cu centre universitare din Uniunea Europeană pentru dezvoltarea expertizei în chirurgia mini-invazivă și robotică;
• Implicarea în construcția a două spitale noi, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Concluzii:

Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău se impune ca un model de excelență și inovare în domeniul sănătății pentru întreaga regiune Moldova. Printr-o abordare strategică riguroasă, dezvoltarea parteneriatelor transfrontaliere și concentrarea pe nevoile pacientului, instituția demonstrează că progresul sustenabil în sistemul medical este realizabil chiar și în contexte cu resurse limitate. Experiența și rezultatele obținute reflectă angajamentul față de calitate, eficiență și adaptabilitate, constituind un punct de referință pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor medicale în regiune.