Ion ȘTEFANOVICI, Președinte CAPDR: “LUNI ȘI MARȚI, LA PALATUL PARLAMENTULUI DIN BUCUREȘTI. MIERCURI ȘI JOI, ÎN VIZITĂ DE LUCRU LA CHIȘINĂU”
Mesaje publice
LUNI ȘI MARȚI, LA PALATUL PARLAMENTULUI DIN BUCUREȘTI. MIERCURI ȘI JOI, ÎN VIZITĂ DE LUCRU LA CHIȘINĂU
19–22 octombrie 2026 | Continuitate, principii, demnitate și libertatea de a gândi.
Săptămâna viitoare, luni și marți, mă voi afla în vizită de lucru la Palatul Parlamentului din București, iar miercuri și joi îmi voi continua activitatea la Chișinău, în Republica Moldova.
Sunt două capitale, două state și un spațiu istoric, cultural și uman căruia i-am dedicat o parte însemnată din viața și activitatea mea.
Înaintea acestei săptămâni, consider potrivit să exprim câteva gânduri despre principiile care mi-au călăuzit viața, despre oamenii alături de care am mers și despre o moștenire morală pe care o consider mai importantă decât orice funcție, împrejurare sau conjunctură politică.
Familia Ștefanovici, înaintea mea, prin mine și, sunt convins, mai departe de mine, a cultivat câteva principii fundamentale: toleranța, demnitatea, libertatea de gândire, respectul pentru oameni, curajul opiniilor asumate și capacitatea de a judeca istoria în întreaga ei complexitate.
Am fost și rămânem oameni deschiși către lume
Am înțeles că societățile evoluează prin întâlnirea unor idei, interese, culturi și experiențe diferite. Că adevărul istoric presupune discernământ. Că oamenii și epocile trebuie judecate prin faptele lor, prin realizări, prin greșeli și prin consecințele pe care le-au lăsat generațiilor următoare.
Am avut întotdeauna curajul să spunem ceea ce gândim, să apreciem meritele acolo unde acestea există, să recunoaștem sacrificiile generațiilor anterioare și să condamnăm abuzurile, indiferent de perioada istorică sau de autoritatea care le-a săvârșit.
Această concepție explică și diversitatea cercului meu de prieteni, cunoscuți, colaboratori și parteneri instituționali, construit de-a lungul anilor, în România, Republica Moldova și în numeroase alte state.
Am cunoscut oameni cu orientări politice diferite, diplomați, conducători de instituții, oameni de afaceri, specialiști, jurnaliști și personalități publice asupra cărora societatea contemporană formulează judecăți dintre cele mai diverse.
Am ales să judec oamenii prin ceea ce am cunoscut direct, prin contribuțiile lor, prin caracter și prin valoarea faptelor lor. Îmi asum această libertate de apreciere și o voi păstra întreaga viață.
Voi publica, alături de aceste rânduri, câteva fotografii care ilustrează tocmai această continuitate a convingerilor mele.
Fotografii alături de soția mea, la Soroca, cu prilejul manifestărilor de la 9 Mai, în memoria eroilor și a milioanelor de oameni care și-au sacrificat viața în cel de-al Doilea Război Mondial.
Fotografii alături de ambasadorul Chinei, de personalități publice precum Adrian Severin, de reprezentanți ai autorităților române și moldovenești, de diplomați, specialiști și jurnaliști, inclusiv dintre cei care astăzi sunt supuși unor forme de marginalizare sau unor restricții pe care le consider discutabile ori abuzive.
Fiecare dintre aceste întâlniri are o istorie, un context și o semnificație.
Respectul față de un om, recunoașterea meritelor sale și capacitatea de a dialoga cu el reprezintă expresii ale libertății de conștiință.
În planul convingerilor mele istorice și economice, am apreciat întotdeauna pragmatismul economic, capacitatea statului român de a-și mobiliza resursele și de a construi infrastructură, industrie, instituții și relații internaționale durabile.
Am studiat cu atenție inclusiv perioada 1945–1990, în care România a cunoscut transformări economice și industriale importante, alături de restrângeri ale libertăților, nedreptăți și abuzuri politice grave.
În lucrarea mea, România – 45 de ani de socialism (https://www.academia.edu/144336719/Romania_45_de_ani_in_socialism_ion_stefanovici), am abordat această perioadă prin prisma realizărilor și a contradicțiilor sale, delimitându-mă de abuzurile regimului, cu deosebire de cele ale conducerii politice din anii ’80.
Aceeași măsură de judecată am aplicat-o perioadei de după 1990
Am apreciat progresele democratice, economice și internaționale ale României și am criticat deciziile, abuzurile și orientările pe care le-am considerat contrare interesului național.
Iar astăzi, când observăm disfuncționalități tot mai serioase în anumite mecanisme politice și administrative, consider că avem aceeași datorie de a vorbi deschis.
Loialitatea față de stat și față de cetățenii săi presupune inclusiv curajul de a exprima opinii incomode celor care exercită temporar puterea.
În acest context se înscriu și dificultățile pe care le întâmpinăm în ultima perioadă în Republica Moldova.
Am perceput recent un semnal de opoziție frontală față de anumite acțiuni ale Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale – CAPDR.
Din perspectiva experiențelor noastre instituționale, consider că poziționările doamnei Maia Sandu și ale domnului Vladimir Bolea contribuie la apariția unor blocaje în activitatea CAPDR, în acele zone în care există influență și capacitate de decizie politică sau administrativă.
Este o apreciere pe care mi-o asum și pe care o consider suficient de importantă pentru a fi exprimată public.
Observăm manifestări de opoziție și în România, inclusiv din partea unor persoane sau cercuri politice apropiate actualei conduceri de la Chișinău
Respectăm dreptul fiecăruia la propriile convingeri și opțiuni politice. În aceeași măsură, ne exercităm dreptul de a aprecia critic asemenea comportamente și de a continua activitatea în temeiul propriilor principii.
Familia Ștefanovici și CAPDR au capacitatea de a traversa asemenea conjuncturi cu demnitate, calm și perseverență.
Activitatea noastră a fost construită pe relații de încredere, pe cooperare instituțională, pe rezultate și pe o viziune strategică ce depășește orizontul unui mandat politic.
Vom continua să apreciem oamenii pe care îi respectăm, indiferent de poziția lor actuală în societate. Vom continua dialogul cu partenerii din România, Republica Moldova, Europa și Asia, pe baza intereselor reciproce și a respectului pentru fiecare națiune.
Vom continua să recunoaștem ceea ce a fost bun în istoria noastră și să condamnăm ceea ce a fost rău, fără a transforma istoria într-un instrument de conformism politic.
Familia Ștefanovici, până la mine, acum prin mine și de la mine mai departe, a fost și va rămâne profund devotată statului român, intereselor sale fundamentale și cetățenilor acestei țări
Această devoțiune merge împreună cu respectul pentru Republica Moldova, pentru comunitățile românești de pretutindeni, pentru oamenii care muncesc, construiesc și își asumă responsabilitatea viitorului.
Ne rezervăm, cu aceeași fermitate, dreptul la propria judecată istorică, la propriile convingeri și la exprimarea liberă a opiniilor.
Funcțiile sunt trecătoare. Conjuncturile politice se schimbă. Relațiile dintre oameni, faptele și contribuțiile lor rămân înscrise în istorie.
Demnitatea unei familii se măsoară prin principiile pe care le transmite din generație în generație. Demnitatea unui om se măsoară prin fidelitatea față de aceste principii, mai ales atunci când ele sunt puse la încercare.
Cu aceste convingeri îmi continui săptămâna de lucru la București și Chișinău.
Cu respect față de oameni, cu încredere în partenerii noștri și cu aceeași determinare de a construi.
