România, în fața unui deficit turistic anual de −4,5 miliarde euro. Ion ȘTEFANOVICI: „VIA MOLDAVIA propune o nouă arhitectură a cooperării economice și a parteneriatelor internaționale”

România, în fața unui deficit turistic anual de −4,5 miliarde euro. Ion ȘTEFANOVICI: „VIA MOLDAVIA propune o nouă arhitectură a cooperării economice și a parteneriatelor internaționale”

Mesaje publice

Ediția aniversară a XX-a a Forumului Economic Regional Moldova  |  26–28 octombrie 2026  |  Palatul Parlamentului, București

Ediția aniversară a XX-a a Forumului Economic Regional Moldova (FERM XX) s-a desfășurat în perioada 26–28 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București, sub coordonarea Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR). Evenimentul a continuat construcția instituțională și economică dezvoltată prin edițiile precedente ale Forumului, punând în prim-plan cooperarea dintre administrații, mediul de afaceri și partenerii internaționali.

stefanovici ion 15 - Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale

În centrul ediției aniversare s-a aflat Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, conceput ca spațiu de prezentare, dialog și conectare comercială pentru destinații turistice, agenții, organizații profesionale, operatori economici, instituții publice și producători locali din România și Republica Moldova.

În acest cadru general, intervenția lui Ion ȘTEFANOVICI, președintele CAPDR, din deschiderea oficială a Forumului, a formulat problema economică fundamentală a ediției și a Programului VIA MOLDAVIA: deficitul anual al României la serviciile de călătorie și necesitatea reducerii lui treptate prin coordonare, obiective asumate, acțiuni specifice și parteneriate internaționale durabile.

ION STEFANOVICI 12 - Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale

FERM XX – cadrul instituțional și economic al ediției aniversare

Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA a constituit componenta centrală a ediției FERM XX. Programul oficial a inclus deschiderea instituțională din 27 octombrie, vizitarea standurilor, întâlniri de tip Business-to-Business (B2B), Panelul România și Panelul Republica Moldova. Aceste formate au reunit în aceeași agendă politici publice, investiții, ofertă turistică, mobilitate, cultură, gastronomie și comercializare.

Speakerii și temele ediției aniversare FERM XX, potrivit programului oficial

Desfășurătorul publicat de CAPDR permite identificarea nominală a intervențiilor din cele trei secțiuni ale zilei de 27 octombrie 2026. Din perspectiva articolului, această structură relevă amploarea cooperării instituționale, profesionale și economice, precum și diversitatea produselor și destinațiilor integrate în VIA MOLDAVIA.

Deschiderea oficială | 10:30–12:10

Sesiunea inaugurală a reunit în program reprezentanți ai CAPDR, ai sectorului public, ai organizațiilor profesionale și ai mediului de afaceri, în jurul competitivității turismului, investițiilor, mobilității și deschiderii către piețe internaționale.

Speaker / instituție Temă în program
Traian Bădulescu
Clubul Presei de Turism (RO), vicepreședinte; moderator general
Introducerea și moderarea deschiderii
Ion Ștefanovici
CAPDR, președinte
Viziunea strategică VIA MOLDAVIA
Cristian Bărhălescu
ANAT (RO), președinte
Agențiile de turism și comercializarea destinațiilor
Călin Cozma
FPIOR (RO), președinte executiv
Industria ospitalității și investițiile
Dan Dungaciu
Camera Deputaților (RO), deputat
Perspective strategice regionale
Elisabeta Lipă
Parlamentul României, parlamentar; ambasador VIA MOLDAVIA
Turism sportiv și dezvoltare regională
Mohammad Murad
Camera Deputaților (RO), deputat; președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism
Turismul și antreprenoriatul: investiții, competitivitate și politici publice
Tánczos Barna
Senator de Harghita (conform programului)
Tema nu este precizată în program
Robert Sroder
Consiliul Județean Suceava
Forme de turism alternativ în Bucovina
Sterică Fudulea
IMM România (RO), secretar general
IMM-urile în economia turismului
Veaceslav Rusnac
Consiliul Raional Soroca (MD), președinte
Soroca și cooperarea România–Republica Moldova
Claudiu Petre
GRAMPET Group, director operațiuni
Conectivitate și mobilitate economică
Ștefan Rădeanu
CCI România–China / UGIR
Cooperarea economică România–China
Cătălina Ursu
ANZM
Economia zonei montane
Zeng Xu Dong
Agenția Phoenix Tour (RO)
Piețe turistice și cooperare cu agențiile
Mirela Furtună
Tulcea / Parlamentul României, deputat
Tulcea și integrarea rutelor turistice
Olga Ursu
Partidul MAN (MD), deputat (conform programului)
Cooperarea turistică și economică în Republica Moldova
Boris Foca
CCI Republica Moldova–China (MD), președinte
Relații economice Republica Moldova–China
Maricel Popa
Camera Deputaților (RO), deputat
Tema nu este precizată în program

 

Panelul I – România | 14:00–15:30

Panelul România a abordat oferta concretă de turism și servicii: infrastructura destinațiilor, mobilitatea, distribuția prin agenții, ospitalitatea, patrimoniul, gastronomia, cooperativele și integrarea economiei locale în rutele turistice.

Moderarea a fost atribuită lui Traian BĂDULESCU (ANAT) și Cocuței COTOC (IIA Străbuna / La Origini – Producători Locali).

Speaker / instituție Temă în program
Ion Ștefanovici
CAPDR, președinte
VIA MOLDAVIA: rute turistice, parteneriate și economie regională integrată
Alina Șova
Complex Panoramic Slănic Moldova, antreprenor
Slănic-Moldova: infrastructură și servicii turistice
Vasile Claudiu Miros
Eggeria, director
Servicii și parteneriate private pentru turism
Constantin Tiberius Lucuțar
Primăria Vama, primar
Vama și Bucovina: administrație și cooperare locală
Mihai Cristea
Hunting Fun
Turism sportiv: experiențe și produse turistice
George Mihai
Roventura
Distribuția și comercializarea pachetelor turistice
Constantin Chirilă
Codrul Boieresc, brand manager
Identitate de brand și promovarea ospitalității
Emanuel Șincaru
Șincarom, administrator
Mobilitate turistică: transferuri și circuite panoramice
Petrică Negrea
Camera Deputaților, deputat
Politici publice și dezvoltarea turismului regional
Raluca-Narcisa Cacencu
OMD Eco Delta Tulcea
Delta Dunării: managementul destinației și Ruta de Sud
Cocuța Coțoc
La Origini – Producători Locali; co-moderator al panelului
Producători locali și gastronomie în VIA MOLDAVIA
Jére Elemér
Cooperativa Tercsi – Harghita
Cooperative, produse locale și turism gastronomic
Georgiana Pricopie
Tesa Boutique
Ținutul Neamțului prin ospitalitatea Tesa Boutique Hotel
Silviu-Florin Rahau
Primăria Crișan
Comunitățile Deltei Dunării și dezvoltarea turismului
Laura Coca
Spitalul Județean Suceava
Servicii regionale și siguranța experienței turistice
Alina Stoica
Jacral Solutions, administrator
Soluții private și parteneriate pentru economia turismului
Pályi Sándor László
Cooperativa Csengo – Harghita
Cooperative și produse autentice din Harghita
Horațiu Silviu Ilea
Muzeul Național al Țăranului Român, cercetător și muzeograf
Patrimoniu cultural, tradiții și turism experiențial

 

Panelul II – Republica Moldova | 15:30–17:00

Panelul Republica Moldova a avut ca obiectiv conectarea destinațiilor și operatorilor de peste Prut cu mecanismul regional VIA MOLDAVIA.

Co-moderarea a fost atribuită Marinei OMELCENCO (Consiliul Raional Soroca) și lui Traian BĂDULESCU (ANAT).

Speaker / instituție Temă în program
Ion Ștefanovici
CAPDR, președinte
Direcțiile strategice VIA MOLDAVIA pentru cooperarea România–Republica Moldova
Dumitru Ungureanu
Centrul de Informare și Promovare Turistică Soroca, director
Promovare, circuite și servicii turistice în Soroca
Anatolie Sajin
Complexul Manuc Bey, Hîncești
Patrimoniu istoric și integrarea în trasee turistice
Olga Girjău
SRL Modelina Stil, fondator/administrator
Prezentare comună cu reprezentanta Primăriei Feștelița, cu material video
Adriana Tudorică
Primăria Feștelița, raionul Ștefan Vodă, secretarul Consiliului Local
Prezentare comună cu Modelina Stil, cu material video
Nadie Daria
Fagura
Tema nu este precizată în program

Încheierea panelului a prevăzut, între orele 16:55 și 17:00, un dialog de sinteză privind concluziile operaționale, cooperările și inițiativele comune.

Între orele 12:30 și 14:00, programul a prevăzut vizitarea standurilor de către delegația oficială, urmată de întâlniri Business-to-Business (B2B) între expozanți, agenții de turism, producători locali și potențiali parteneri. Această componentă a urmărit prezentarea ofertelor, pregătirea contractelor și dezvoltarea canalelor de distribuție, în paralel cu dialogul instituțional și profesional.

Prin aceste componente, FERM XX a legat dezbaterea economică și instituțională de activitatea concretă a expozanților și operatorilor. În această arhitectură, mesajul președintelui CAPDR a reprezentat punctul de referință al obiectivului economic urmărit prin VIA MOLDAVIA.

Ion ȘTEFANOVICI, președinte CAPDR: reducerea deficitului turistic, obiectivul economic central al FERM XX și VIA MOLDAVIA

În intervenția susținută la deschiderea ediției aniversare, Ion ȘTEFANOVICI a evidențiat dezechilibrul dintre veniturile obținute de România din călătoriile vizitatorilor străini și cheltuielile rezidenților români în străinătate. Pentru anul 2025, analiza comparativă prezentată în cadrul Programului VIA MOLDAVIA indică un deficit de aproximativ −4,46 miliarde euro, rotunjit în comunicarea publică la −4,5 miliarde euro anual.

Președintele CAPDR a plasat această problemă în contextul unei perioade de aproape patru decenii în care inițiativele locale, județene și naționale au avansat adesea fără suficientă continuitate și convergență operațională. În viziunea prezentată, schimbarea traiectoriei economice presupune disciplină instituțională, organizarea unei oferte turistice integrate, cooperare susținută între sectorul public și cel privat și o politică activă de conectare la piețele externe.

Obiectivul programului VIA MOLDAVIA este contribuția, în etape succesive, la diminuarea acestui deficit, prin creșterea atractivității și a capacității comerciale a destinațiilor din România și Republica Moldova. Etapele de lucru urmăresc organizarea microdestinațiilor, configurarea de produse și circuite prin Ruta de Nord, Ruta de Centru și Ruta de Sud, consolidarea infrastructurii digitale, dezvoltarea de parteneriate cu agenții și tour-operatori și atragerea unor fluxuri turistice suplimentare din piețe internaționale.

CAPDR iti recomanda si ...  CAPDR consolidează cooperarea economică și regională cu comunitățile maghiare din România. VIA MOLDAVIA își pregătește extinderea către Budapesta și piețele Europei Centrale

Programul are în vedere obiective verificabile: microdestinații integrate, produse turistice comercializabile, acorduri operaționale, contracte de distribuție, fluxuri de vizitatori, înnoptări și venituri generate. Evoluția soldului național al serviciilor de călătorie rămâne indicatorul macroeconomic de referință, influențat însă de ansamblul economiei turistice și al politicilor publice.

Datele provizorii pentru ianuarie–iulie 2026 indică persistența dezechilibrului: deficitul la categoria „turism – călătorii” a fost de aproximativ −2,574 miliarde euro, față de −2,455 miliarde euro în perioada similară din 2025. Această evoluție susține necesitatea acțiunii coordonate; deficitul pentru întregul an 2026 va fi cunoscut după publicarea datelor anuale.

Balanța serviciilor de călătorie – comparație internațională (2025)

Graficul VIA MOLDAVIA furnizat pentru articol. Sursă indicată în imagine: 

STATISTICA - Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale

România și cele șase economii europene: rezultatele unor modele de dezvoltare diferite

Datele pentru anul 2025, prezentate în analiza economică VIA MOLDAVIA pe baza statisticilor Eurostat privind balanța serviciilor de călătorie, evidențiază diferențe majore între România și șase state europene relevante pentru comparația strategică.

Spania a înregistrat un excedent de 70,46 miliarde euro, Italia de 22,67 miliarde euro, iar Franța de 20,10 miliarde euro.

În Europa Centrală și de Est, Croația a înregistrat un excedent de 12,48 miliarde euro, Ungaria de 4,41 miliarde euro, iar Polonia de aproximativ 1,69 miliarde euro.

România a înregistrat, în același an, încasări de 5,08 miliarde euro din călătoriile vizitatorilor străini și cheltuieli ale rezidenților în străinătate de 9,54 miliarde euro, rezultând un deficit de aproximativ 4,46 miliarde euro.

Aceste date reprezintă punctul de plecare al analizei strategice prezentate de CAPDR.

În timp ce alte economii europene reușesc să obțină excedente importante din serviciile de călătorie, România continuă să înregistreze un dezechilibru semnificativ.

Indicatorii reflectă diferențe de competitivitate, accesibilitate, capacitate de comercializare și integrare pe piețele externe. Ei reclamă o evaluare aprofundată a modului în care România își organizează și valorifică potențialul turistic.

Aproape patru decenii de tranziție. Necesitatea unei politici turistice cu continuitate și disciplină instituțională

La 37 de ani de la schimbările din 1989, România continuă să se confrunte cu dificultatea construirii unui sistem turistic competitiv, coordonat și orientat către piețele internaționale.

În această perioadă, dezvoltarea sectorului a beneficiat de investiții private, inițiative locale, programe județene, strategii guvernamentale și numeroase campanii de promovare.

Eforturile au contribuit la dezvoltarea unor destinații și capacități economice importante.

Problema structurală privește însă continuitatea, convergența și eficiența acestor acțiuni la nivel național.

România dispune în prezent de Strategia națională pentru dezvoltarea turismului 2025–2035. Provocarea esențială constă în transpunerea obiectivelor sale în mecanisme economice funcționale, investiții coordonate, canale comerciale internaționale și rezultate măsurabile.

Promovarea unei destinații, realizată individual de o administrație județeană, dezvoltarea unui obiectiv turistic sau participarea punctuală la un târg internațional își pot produce efectele locale. Modificarea tendințelor economice naționale necesită însă integrarea acestor eforturi într-un sistem coerent.

Sunt necesare continuitate instituțională, responsabilități clare, coordonare economică și parteneriate comerciale cu capacitate reală de distribuție internațională.

În absența acestui mecanism, investițiile rămân dispersate, promovarea produce rezultate inegale, iar capacitatea României de a transforma patrimoniul său turistic în venituri externe rămâne sub potențial.

VIA MOLDAVIA – răspunsul regional al CAPDR la o problemă economică națională

Programul VIA MOLDAVIA a fost conceput de CAPDR ca instrument de organizare și integrare economică a turismului din Regiunea Extinsă a Moldovei.

Arhitectura sa urmărește conectarea destinațiilor prin Ruta de Nord, Ruta de Centru și Ruta de Sud, organizarea ofertelor prin microdestinații turistice și integrarea acestora într-o rețea regională comună.

CAPDR iti recomanda si ...  Vizite în teren, FERM 2025 | Vasile CHIRUȚĂ, fondatorul „Dorna Eco House”, Vatra Dornei: „Casele de lemn între tradiție și inovație”

Fiecare microdestinație este construită în jurul patrimoniului, infrastructurii, serviciilor turistice, producătorilor locali și operatorilor economici.

Platformele viamoldavia.ro și viamoldavia.md sunt prevăzute să asigure componenta digitală a acestui sistem, prin organizarea, prezentarea și conectarea ofertelor turistice din România și Republica Moldova.

Obiectivul economic central al VIA MOLDAVIA este contribuția măsurabilă la reducerea deficitului României la serviciile de călătorie, prin dezvoltarea veniturilor atrase de la vizitatorii internaționali. Pentru aceasta, programul transformă resursele teritoriale în produse turistice competitive, comercializabile pe piețele interne și externe.

Programul urmărește, în acest scop, consolidarea întregului lanț economic al turismului: transport și mobilitate, cazare, gastronomie, agrement, patrimoniu cultural, produse locale, promovare, distribuție și contractare.

VIA MOLDAVIA propune astfel un mecanism de cooperare în care administrațiile contribuie la dezvoltarea destinațiilor, operatorii economici construiesc produsele și serviciile, iar partenerii comerciali asigură conectarea acestora la piață.

ION STEFANOVICI 44 - Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale

Parteneriatele internaționale – condiția dezvoltării unei piețe turistice competitive

Una dintre concluziile strategice promovate de CAPDR privește necesitatea construirii unor relații internaționale solide, stabile și orientate către rezultate economice.

VIA MOLDAVIA urmărește dezvoltarea unor relații de cooperare cu operatori, organizații profesionale și structuri economice din Republica Populară Chineză, Regatul Arabiei Saudite, state europene și piața nord-americană.

Aceste direcții sunt abordate diferențiat, în funcție de potențialul fiecărei piețe, condițiile de acces, conectivitate, capacitatea comercială și interesul pentru produsele turistice din România și Republica Moldova.

CAPDR iti recomanda si ...  VIA MOLDAVIA: valorificarea patrimoniului cinegetic prin turism și contribuția la dezvoltarea comunităților și a economiei

Relațiile cu marile asociații profesionale de turism, rețelele de agenții, tour-operatorii și organizațiile comerciale internaționale reprezintă o componentă esențială a modelului urmărit.

VIA MOLDAVIA își propune dezvoltarea unor canale stabile de distribuție, prin care oferta turistică regională să poată ajunge direct la clienții din piețele externe.

O destinație devine competitivă internațional atunci când dispune de infrastructură, servicii, produse comercializabile și acces organizat la cererea turistică.

Acesta este obiectivul economic al parteneriatelor internaționale urmărite prin program.

Autonomie operațională, responsabilitate și rezultate măsurabile

VIA MOLDAVIA este un program inițiat și coordonat de CAPDR, care își dezvoltă în mod autonom arhitectura operațională, relațiile de cooperare și mecanismele economice.

Negocierile, calendarul acțiunilor, metodele de lucru și instrumentele proprii de dezvoltare constituie componente interne ale programului.

Comunicarea publică va fi orientată prioritar către rezultatele verificate, parteneriatele formalizate, produsele turistice dezvoltate, contractele comerciale și impactul economic obținut.

Această abordare urmărește concentrarea resurselor asupra implementării și consolidarea credibilității prin realizări concrete.

În perspectiva recunoașterii și asumării instituționale de către statul român, VIA MOLDAVIA își propune să ofere un model operațional care să poată fi integrat, prin mecanismele legale corespunzătoare, într-un cadru de politică publică pentru dezvoltarea turismului.

Până la acel moment, CAPDR își continuă construcția autonomă, alături de partenerii publici și privați ai programului.

De la București către 2027: un sistem economic construit prin unitate de acțiune

Ediția aniversară a XX-a a Forumului Economic Regional Moldova marchează o etapă de maturizare a viziunii dezvoltate de CAPDR în perioada 2023–2026.

De la Iași, prin Vatra Dornei, la Palatul Parlamentului din București, procesul de cooperare interregională a creat cadrul necesar dezvoltării unor instrumente economice aplicate.

VIA MOLDAVIA reprezintă una dintre direcțiile concrete ale acestei construcții.

Orizontul 2027 presupune continuarea implementării prin obiective etapizate: integrarea microdestinațiilor, dezvoltarea de produse turistice, crearea canalelor internaționale de distribuție și extinderea parteneriatelor cu operatori și organizații profesionale. În comunicarea publică vor fi evidențiate rezultatele verificate, iar detaliile negocierilor și ale acțiunilor operaționale proprii vor fi păstrate în cadrul programului.

Deficitul turistic al României reprezintă un indicator economic care trebuie urmărit sistematic. Reducerea sa în timp presupune investiții, competitivitate, creșterea exportului de servicii turistice și capacitatea de a construi relații comerciale stabile.

Această transformare necesită organizare, responsabilitate, disciplină și unitate de acțiune.

Prin VIA MOLDAVIA, CAPDR își asumă dezvoltarea unui model regional de cooperare economică, orientat către rezultate și construit pentru continuitate.

Un sistem economic durabil se construiește prin obiective comune, parteneriate solide și perseverență instituțională.

Leave A Comment

S-ar putea să-ți placă și