VIA MOLDAVIA | Aurel MELNICIUC, managerul Muzeului Județean Botoșani: „Rețeaua muzeistică, model de bune practici pentru dezvoltare culturală și turistică”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială
Speaker:
Aurel MELNICIUC – managerul Muzeului Județean Botoșani
Tema intervenției:
„Muzeul Județean Botoșani – model de bune practici în reabilitarea rețelei muzeistice”
În cadrul Forumului Economic Regional Moldova 2025, Panelul 10 – „Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială” a evidențiat rolul patrimoniului cultural ca vector al dezvoltării economice, sociale și turistice.
Evenimentul a reunit factori de decizie, investitori, administrații publice, experți și lideri ai mediului de afaceri din România, Republica Moldova, Ucraina și alte regiuni strategice, creând o platformă pentru schimb de bune practici și parteneriate strategice.
În acest context, intervenția lui Aurel Melniciuc, managerul Muzeului Județean Botoșani a oferit un exemplu concret de gestionare și valorificare a patrimoniului la nivel județean.
Rețeaua muzeistică botoșăneană – structură, reabilitare și finanțare
Melniciuc a prezentat structura Muzeului Județean Botoșani:
„Sunt managerul Muzeului Județean Botoșani, o rețea turistică la nivel județean, care este formată din 9 muzee și case memoriale.”
El a subliniat progresul reabilitărilor:
„Dintre cele 9 muzee și case memoriale, mai mult de 60% au fost reabilitate sau sunt în curs de reabilitare. Am reușit anul acesta să dăm o altă față acestor clădiri; unele dintre ele, cum este și cea de față, sediul central, muzeul de istorie Botoșani, sediul fostei Prefecturi Botoșani, o clădire care a aparținut lui Petre Antonescu, o clădire-monument pe care am reușit aproape să o terminăm de reabilitat. Anul 2026 este anul final, pe fondurile CNI, Compania Națională de Investiții.”
Melniciuc a evidențiat unicitatea proiectelor de restaurare:
„Noi, împreună cu Cazinoul de la Constanța, suntem singurele clădiri-monumente istorice care au fost și sunt în curs de reabilitare pe fondurile Companiei Naționale de Investiții. Deci, am reușit și acolo să accesăm aceste fonduri.”
Investiții strategice și colecții de referință
Muzeul de Științe ale Naturii Doroboi, fostă Prefectură Doroboi, este un exemplu de proiect de amploare:
„O clădire și mai mare, cu colecții impresionante, mai ales cele de lepidoptere, a doua colecție din țară, care a intrat și ea în reabilitare prin fondurile Ministerului Culturii. Cred că este cea mai mare alocare financiară, de circa 63 milioane de lei, multianuală, pe 4 ani și care sperăm, după acești 3–4 ani de zile, să fie finalizată.”
Proiectele transfrontaliere consolidează identitatea regională și cooperarea internațională:
„Casa Memorială George Enescu Liveni… a fost reabilitată prin fondurile transfrontaliere, printr-un proiect împreună cu Ministerul Culturii din Republica Moldova; acum arată cu totul diferit după această reabilitare, și în parteneriat cu Orheiul Vechi, cu colegii noștri din Republica Moldova. Iarăși, aproape 1.300.000 de euro pentru cei doi parteneri.”
Diversitatea obiectivelor muzeistice și rolul educațional
Alte obiective, cu valoare educațională și culturală, includ:
-
Muzeul Ștefan Luchian din Ștefănești: „Nu este casa natală a lui Ștefan Luchian, dar este un muzeu pe care i l-am dedicat și unde am reușit să facem o frumoasă expoziție.”
-
Muzeul de Etnografie Botoșani (Casa Ventura) și Casa Nicolae Iorga, sprijinite de Consiliul Județean Botoșani.
-
Muzeul Memorial George Enescu Dorohoi: „Am accesat de anul trecut și am semnat contractul pe timbrul monumentelor, intră în reabilitare deocamdată pe partea de întocmire documentație tehnică, talii, proiect tehnic și sperăm să facem și reabilitarea completă.”
-
Galeriile de artă Ștefan Luchian, care nu necesită reabilitare.
-
Muzeul de Arheologie Săveni, unul dintre cele mai vechi din Moldova (sfârșit de sec. XVIII), pregătit să intre într-un program de reabilitare.
Prin aceste proiecte, patrimoniul istoric devine instrument de educație și promovare a identității locale.
Impact economic și turistic estimativ
Integrarea muzeelor în turismul cultural poate genera beneficii economice semnificative:
-
Creșterea fluxului de vizitatori cu aproximativ 15–20% anual în județul Botoșani.
-
Venituri suplimentare estimate la 2–3 milioane euro anual, provenite din turism, bilete, merchandising și activități culturale.
-
Consolidarea economiei locale prin colaborarea cu restaurante, hoteluri și transport local.
Melniciuc subliniază: „Iată cum putem încerca să introducem rețeaua muzeistică, ca parte componentă dintr-un turism cultural și prin care să aducem și mai mult contribuții în plus pentru acest schimb cultural.”
Conexiuni transfrontaliere și europene
Proiectele transfrontaliere, precum reabilitarea Casei Memoriale George Enescu Liveni, demonstrează capacitatea de a atrage fonduri europene și de a crea parteneriate durabile. Colaborarea cu Republica Moldova și proiecte pilot precum Terra Ștefanianna contribuie la promovarea patrimoniului istoric și la consolidarea identității regionale.
Concluzie: Model de bune practici și viziune strategică
Intervenția lui Aurel Melniciuc la FERM 2025 a demonstrat că o rețea muzeistică bine administrată și finanțată strategic poate fi un model de bune practici pentru întreaga Regiune Moldova. Restaurarea clădirilor-monument, dezvoltarea expozițiilor tematice și implicarea în proiecte transfrontaliere permit transformarea patrimoniului cultural într-un motor economic și turistic, consolidând identitatea și coeziunea socială.
Panelul 10 a oferit astfel un exemplu clar de integrare a tradiției în modernitate, arătând cum cultura poate fi un factor strategic în dezvoltarea regională, cu impact economic, social și educațional durabil.
