Președintele Patronatelor IMM Suceava, Liliana AGHEORGHICESEI, la FERM 2025: „IMM-urile sunt bancomatul guvernelor de 32 de ani. Suntem în a 24-a oră – trebuie să luăm o decizie”

Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025 | Forumul Economic Regional Moldova a adus împreună, timp de patru zile, actori-cheie din administrația publică locală și centrală, mediul de afaceri, mediul academic, ONG-uri și organizații internaționale, pentru a discuta despre viitorul unei regiuni aflate într-un punct de cotitură.

În deschiderea Forumului Economic Regional Moldova (FERM) 2025, cu o pledoarie fermă pentru susținerea mediului antreprenorial, Liliana Agheorghicesei, președintele Patronatelor Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Suceava și prim-vicepreședinte la nivel național, a atras atenția tuturor participanților prin tonul lucid, critic și profund angajat față de provocările reale cu care se confruntă întreprinzătorii români.

IMM-urile nu solicită privilegii, ci respect și predictibilitate

IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei naționale, generând locuri de muncă, contribuind semnificativ la PIB și susținând coeziunea socială în toate regiunile țării. Cu toate acestea, politicile publice din ultimele decenii nu au reflectat în mod real importanța acestui sector.

Liliana Agheorghicesei, președintele Patronatelor IMM Suceava, a tras un semnal de alarmă asupra dezechilibrului dintre așteptările statului de la mediul antreprenorial și sprijinul efectiv acordat acestuia:

„Întreprinderile mici și mijlocii nu cer tratament preferențial, nu cer scutiri sau excepții speciale. Ceea ce solicităm este respectul cuvenit pentru munca și contribuția noastră, un cadru legislativ stabil și o politică fiscală coerentă, care să permită dezvoltarea pe termen lung. Avem nevoie de predictibilitate pentru a putea planifica, investi și crea valoare în comunitățile noastre.”

Ea a subliniat faptul că IMM-urile nu mai pot susține, în mod unilateral, un sistem public greoi și costisitor, în condițiile în care povara fiscală continuă să crească, iar sprijinul concret pentru antreprenori rămâne modest:

„Suntem tratați de prea mult timp ca o resursă inepuizabilă de venituri pentru bugetul de stat. Guvernele s-au succedat, dar abordarea a rămas aceeași: IMM-urile sunt considerate un bancomat la care statul apelează ori de câte ori are nevoie. Este o abordare nocivă și profund nedreaptă. Dacă vrem o economie solidă, trebuie să susținem consistent acei actori care o construiesc în fiecare zi.”

Această poziție vine într-un moment în care mediul de afaceri românesc se confruntă cu incertitudini fiscale și cu o serie de politici publice impredictibile, care descurajează investițiile și limitează capacitatea întreprinzătorilor de a se dezvolta durabil.

Presiunea fiscală sufocantă blochează inițiativa antreprenorială

În cadrul intervenției sale, Liliana Agheorghicesei a atras atenția asupra impactului negativ al poverii fiscale tot mai mari asupra întreprinderilor mici și mijlocii, subliniind că actualul model economic nu încurajează investiția, ci conservarea resurselor și reducerea riscurilor.

„În condițiile actuale, mediul de afaceri nu mai are spațiu pentru dezvoltare. Suntem sufocați de taxe, impozite și contribuții care cresc de la un an la altul, fără o strategie clară, fără o reformă reală a aparatului de stat. Rolul unui antreprenor este acela de a construi, de a planifica pe termen lung, de a investi pentru viitorul familiei și comunității sale. Dar cum putem face acest lucru, dacă singura noastră preocupare devine supraviețuirea lună de lună?”

Liliana Agheorghicesei a punctat faptul că presiunea fiscală actuală nu mai este sustenabilă și a lansat un apel clar către autorități pentru adoptarea unor măsuri structurale care să susțină mediul antreprenorial, nu doar să-l taxeze.

IMM-urile nu pot susține la nesfârșit un aparat public supradimensionat

Un mesaj recurent în discurs a fost necesitatea reducerii cheltuielilor publice și a reformei aparatului administrativ, despre care Liliana Agheorghicesei afirmă că a devenit „stufos și cheltuitor”, punând o povară disproporționată pe contribuabilii activi.

„Este inacceptabil ca IMM-urile să fie obligate să susțină, practic singure, un aparat public lipsit de eficiență, care nu generează valoare, ci doar consumă resurse. De ani de zile ni se promite că se va face ordine, că se vor închide entitățile de stat cu pierderi cronice, că se va eficientiza cheltuiala publică. Însă nimic din toate acestea nu s-a concretizat.”

Ea a sugerat că doar printr-o reformă reală a statului se poate crea un parteneriat echitabil între mediul de afaceri și autorități, în care taxele să nu devină o povară, ci o contribuție echitabilă la dezvoltarea societății.

Conservarea afacerilor – un semnal de alarmă

Una dintre cele mai îngrijorătoare afirmații din discurs a fost legată de faptul că tot mai mulți antreprenori aleg să-și „conserve” afacerile, adică să renunțe la planurile de dezvoltare și să reducă activitatea pentru a limita pierderile.

„Am ajuns în punctul în care nu mai vorbim despre extindere sau despre creștere. Vorbim despre conservare. Încercăm să protejăm ceea ce am construit până acum, să evităm riscurile, să reducem personalul, să supraviețuim. Este o realitate dureroasă și un semnal clar că lucrurile nu mai pot continua în această direcție.”

Această stare de incertitudine afectează atât stabilitatea firmelor, cât și încrederea tinerilor în oportunitățile de a-și construi un viitor în România.

Concluzii:

Discursul Lilianei Agheorghicesei a evidențiat necesitatea imperativă a unui angajament ferm din partea clasei politice pentru a-și asuma responsabilitatea față de mediul de afaceri. Este esențial ca relația dintre autorități și antreprenori să se bazeze pe un parteneriat autentic, construit pe dialog deschis, cooperare reală și înțelegerea profundă a provocărilor economice cu care se confruntă IMM-urile. O astfel de colaborare nu doar că ar reduce tensiunile generate de politicile fiscale și administrative, dar ar contribui și la crearea unui climat stabil și predictibil, indispensabil dezvoltării durabile a regiunii.

Mai mult, viitorul economic al Regiunii Moldova depinde de o solidaritate consolidată între antreprenorii locali și partenerii internaționali, precum și de o viziune comună care să integreze experiențele și resursele acestora în strategii coerente de dezvoltare. Doar printr-un efort colectiv, în care fiecare actor își asumă responsabilitatea și contribuie activ, poate fi asigurată o creștere economică sustenabilă, care să transforme regiunea într-un pol regional competitiv și atractiv pentru investiții.

Astfel, mesajul transmis în cadrul Forumul Economic Regional Moldova subliniază importanța unei reforme structurale profunde, orientate spre eficientizarea cheltuielilor publice și susținerea reală a mediului privat, pentru a permite întreprinderilor mici și mijlocii să devină cu adevărat motoarele dezvoltării regionale și naționale.