Dr. Ing. Cătălin BURLUI (Direcția Silvică Suceava), la FERM 2025: „Piscicultura montană este puntea dintre tradiție, natură și dezvoltare durabilă”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Agricultura si Economia Montană – Dezvoltare Durabilă și Valorizarea Resurselor Locale

Speaker:

Ing. dr. Burlui Cătălin – reprezentant ”Direcția Silvică Suceava”

Tema intervenției:

„Piscicultură și fonduri piscicole pe zona de munte”

În perioada 9–13 iulie 2024, la Vatra Dornei, s-a desfășurat ediția anuală a Forumului Economic Regional Moldova (FERM), un eveniment de referință pentru dezvoltarea economică, socială și infrastructurală a regiunii. Manifestarea a reunit factori de decizie, experți, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, investitori, ONG-uri și organizații internaționale din România, Republica Moldova, Ucraina, state membre UE, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu și Asia.

În cadrul Panelului 9 – Economie Montană și Agricultură, dr. ing. Cătălin Burlui, reprezentant al Direcției Silvice Suceava, a susținut o intervenție dedicată pisciculturii și fondurilor piscicole pe zona de munte, subliniind rolul strategic al acestui sector în dezvoltarea durabilă a economiei montane.

Tradiție și experiență în piscicultura de munte

Direcția Silvică Suceava administrează o serie de păstrăvării cu tradiție, care valorifică resursele naturale ale zonei montane. Printre acestea:

• Păstrăvăria Pojorâta – pusă în funcțiune în 1896, cu 18 bazine și un luciu de apă de 2.496 mp. Aici se crește păstrăv fântânel (30%) și păstrăv curcubeu (70%), cu o producție medie anuală de aproximativ 11 tone de păstrăv de consum.

• Păstrăvăria Brodina – funcțională din 1947, dispune de 9 bazine și 1.170 mp luciu de apă, producând anual în jur de 5,5 tone de păstrăv curcubeu, cu proiecte experimentale de creștere a păstrăvului indigen.

Procesele de producere a puietului implică fie achiziționarea de icre embrionate din import, fie extracția manuală a icrelor de la femele reproducătoare, o metodă care asigură diversitatea genetică și adaptabilitatea pe termen lung.

Fonduri piscicole naturale și conservarea resursei vii

Pe lângă păstrăvării, Direcția Silvică Suceava gestionează 13 fonduri piscicole naturale în apele de munte, administrate după principiul fundamental al conservării și exploatării durabile a resursei acvatice vii.

Conform regulamentelor elaborate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, pescuitul recreativ este permis anual între 1 aprilie și 30 septembrie, într-un cadru strict reglementat pentru a preveni supraexploatarea și a menține echilibrul ecologic al habitatelor.

Valențe economice și turistice

Piscicultura montană nu reprezintă doar o sursă de hrană de calitate, ci și un element de atractivitate turistică și economică. Păstrăvăriile, alături de fondurile piscicole naturale, pot genera oferte integrate de silvoturism: pescuit sportiv, degustări de produse locale, activități educative și recreative.

Astfel, zona montană a Bucovinei are potențialul de a deveni un pol de atracție pentru turiștii pasionați de natură, gastronomie tradițională și activități în aer liber.

Concluzii și direcții de dezvoltare

Intervenția dr. ing. Cătălin Burlui a subliniat faptul că piscicultura montană este o verigă esențială în economia regiunii, contribuind atât la securitatea alimentară și conservarea biodiversității, cât și la dezvoltarea rurală prin turism și investiții conexe.

Direcția Silvică Suceava promovează un model bazat pe echilibru între exploatare și conservare, ceea ce asigură sustenabilitatea resurselor acvatice pe termen lung.

În cadrul Forumului, prezentarea a fost primită ca o pledoarie pentru integrarea pisciculturii montane în strategiile regionale de dezvoltare, în concordanță cu obiectivele europene privind economia verde, biodiversitatea și reziliența comunităților locale.