Ion ȘTEFANOVICI, președinte CAPDR: „De la producătorii locali la marile piețe internaționale. Prin VIA MOLDAVIA pregătim pentru 2027 investiții în infrastructura agroalimentară și noi parteneriate economice”
Mesaje publice
Gastronomie, procesare, piețe agroalimentare moderne și acces la marile piețe internaționale. O nouă direcție strategică de dezvoltare pentru anul 2027.
București, 23 octombrie 2026
România dispune de una dintre cele mai valoroase resurse economice ale sale în satele, fermele, gospodăriile și micile unități de producție răspândite pe întreg teritoriul național. Mii de producători locali păstrează și dezvoltă activități economice care valorifică resursele naturale, tradițiile și experiența transmisă de-a lungul generațiilor.
Prin Programul VIA MOLDAVIA, inițiat și coordonat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), ne propunem să integrăm această resursă într-un circuit economic mai amplu, care să conecteze producția locală cu turismul, industria ospitalității, procesarea alimentară, infrastructura comercială și piețele internaționale.
Gastronomia reprezintă expresia culturală a unei regiuni. În spatele ei se află însă o economie reală, formată din oameni care produc, prelucrează, investesc și creează valoare adăugată.
1. Producătorul local – creator de valoare economică
De la laptele obținut în fermele montane și transformat în brânzeturi, unt, smântână sau produse lactate maturate, până la carnea prelucrată în preparate tradiționale, peștele și produsele pescărești, ouăle, mierea, fructele, legumele, ciupercile și fructele de pădure, România deține un patrimoniu agroalimentar de o diversitate remarcabilă.
Acești producători fac mult mai mult decât să furnizeze materii prime. Ei creează valoare suplimentară prin procesare, selecție, conservare, ambalare și comercializare.
Un litru de lapte poate deveni un produs lactat cu identitate regională și valoare comercială superioară. Fructele de pădure pot fi transformate în dulcețuri, sucuri, siropuri, produse deshidratate sau congelate. Carnea poate fi valorificată prin produse cu rețete locale și calitate recunoscută.
Fiecare asemenea activitate poate susține locuri de muncă, investiții în echipamente, venituri pentru familii și continuitatea comunităților rurale.
Obiectivul nostru este ca o parte cât mai importantă din valoarea adăugată să rămână acolo unde se produce materia primă: în comunitățile locale.
2. VIA MOLDAVIA – legătura dintre gastronomie, turism și economia regională
Programul VIA MOLDAVIA își dezvoltă rețeaua de destinații turistice și parteneri economici pornind de la convingerea că valoarea unei regiuni este dată de ansamblul resurselor sale.
O destinație turistică înseamnă patrimoniu, peisaj, cultură și ospitalitate, dar și capacitatea de a pune în valoare produsele obținute în economia locală.
Hotelurile, pensiunile, restaurantele și operatorii HoReCa pot reprezenta o piață constantă pentru producătorii din proximitate.
Prin această legătură, fiecare turist poate deveni consumatorul produselor locale, iar fiecare unitate de cazare sau alimentație publică poate contribui la dezvoltarea producției regionale.
VIA MOLDAVIA urmărește organizarea acestor relații economice pe rutele sale din România și Republica Moldova, prin conectarea producătorilor, procesatorilor, cooperativelor, administrațiilor locale și operatorilor comerciali.
Ne interesează, în egală măsură, modernizarea producției: utilaje, instalații de procesare, echipamente frigorifice, ambalare, laboratoare de control, certificare și logistică.
Promovarea gastronomiei reprezintă începutul. Dezvoltarea unei industrii alimentare locale competitive reprezintă obiectivul economic.
3. METRO România, alături de VIA MOLDAVIA – perspectiva unei cooperări pe termen lung
În cadrul Târgului Internațional VIA MOLDAVIA, organizat la Palatul Parlamentului din București, în perioada 26–28 octombrie 2026, vom avea alături de noi și METRO România, companie care marchează anul acesta 30 de ani de activitate pe piața românească.
Prezența METRO creează oportunitatea unui dialog privind dezvoltarea unor mecanisme de colaborare între producătorii locali, rețelele comerciale, operatorii HoReCa și sistemele moderne de distribuție.
Vom analiza posibilitatea structurării unui parteneriat de durată, prin care producătorii integrați în VIA MOLDAVIA să poată beneficia de noi oportunități comerciale, în condiții de calitate, competitivitate și continuitate a livrărilor.
Considerăm că experiența marilor operatori de distribuție și capacitatea de producție a economiei locale pot deveni complementare.
Este un model de cooperare pe care dorim să îl dezvoltăm, în interesul producătorilor și al întregului ecosistem economic regional.
4. Prioritatea strategică pentru 2027: o rețea de piețe agroalimentare moderne, acoperite
Anunțăm una dintre principalele direcții de investiții pe care VIA MOLDAVIA intenționează să le pregătească în anul 2027: identificarea partenerilor și a soluțiilor de finanțare pentru dezvoltarea unei rețele de piețe agroalimentare moderne, acoperite, în principalele noduri economice și comerciale din regiunea Moldovei.
Aceste piețe trebuie concepute ca infrastructuri economice permanente, adaptate cerințelor actuale de igienă, siguranță alimentară, depozitare, distribuție și comercializare.
Ele pot include spații moderne de vânzare pentru producători, zone frigorifice, depozite, puncte de colectare și sortare, facilități logistice și spații destinate prezentării produselor cu specific regional.
Conceptul nostru urmărește ca producătorul local să beneficieze de condiții comerciale comparabile cu cele din comerțul modern, păstrându-și identitatea, specificul și accesul direct la consumator.
În prima etapă, vom avea în vedere principalele centre economice și noduri de transport ale regiunii Moldovei, cu posibilitatea dezvoltării unor proiecte-pilot în cooperare cu administrațiile și mediul privat.
Ulterior, modelul va putea fi extins în celelalte regiuni ale României.
Pentru finanțare vom analiza oportunitățile oferite de fondurile europene, capitalul privat românesc, parteneriatele investiționale și investitorii internaționali.
Avem în vedere inclusiv deschiderea unor discuții cu investitori din China, Arabia Saudită și alte state interesate de infrastructura comercială, industria alimentară și distribuția agroalimentară.
Participarea anunțată la eveniment a reprezentării diplomatice a Regatului Arabiei Saudite constituie, în acest context, o oportunitate suplimentară pentru dezvoltarea dialogului economic internațional.
2027 trebuie să fie anul în care transformăm această viziune într-un portofoliu de proiecte investiționale concrete, fundamentate economic și pregătite pentru atragerea capitalului.
5. De la producția regională la export – România și Europa de Est pe marile piețe ale lumii
O a doua direcție strategică privește pregătirea producătorilor români pentru accesul pe piețele internaționale de mare capacitate.
România dispune de producători mici și mijlocii valoroși, inclusiv de companii care au reușit să construiască branduri puternice și produse recunoscute pentru calitatea și originea lor.
Un exemplu îl reprezintă Telemeaua de Ibănești, produs românesc cu Denumire de Origine Protejată la nivelul Uniunii Europene, care demonstrează valoarea economică a identității locale, atunci când tradiția este susținută de procesare, standardizare și organizare comercială.
Pentru a intra însă pe piețe de dimensiunea Chinei, calitatea trebuie însoțită de capacitatea de a asigura volume, continuitate, trasabilitate, standarde sanitare și contracte comerciale pe termen lung.
În acest sens, analizăm un model de cooperare economică între producători și procesatori din România și alte țări ale Europei Centrale și de Est.
Una dintre propunerile pe care dorim să le explorăm este organizarea unor capacități coordonate de producție pentru export, inclusiv prin alocarea unei zile pe săptămână unor loturi destinate comenzilor comune pentru piața chineză.
Spre exemplu, în sectorul produselor lactate, producători din mai multe țări ar putea lucra după cerințe comerciale și standarde de calitate armonizate, fiecare păstrându-și identitatea și originea produselor, dar contribuind la un volum comercial agregat, capabil să răspundă cerințelor unor importatori mari.
Acest sistem ar presupune contracte coordonate, planificarea producției, certificări, logistică internațională și respectarea condițiilor de acces pe piața de destinație.
Este o direcție care merită studiată atât pentru industria lactatelor, cât și pentru alte categorii de produse agroalimentare cu potențial de export.
O piață de sute de milioane de consumatori nu poate fi abordată exclusiv prin capacitatea unui producător individual. Ea necesită cooperare, organizare și capacitate economică regională.
VIA MOLDAVIA își propune să faciliteze tocmai acest tip de dialog și de construcție comercială.
6. Un nou nivel de dezvoltare pentru economia locală
Târgul Internațional VIA MOLDAVIA de la Palatul Parlamentului reprezintă o etapă importantă în organizarea acestei rețele economice.
Aducem în același spațiu producători, cooperative, operatori HoReCa, administrații publice, companii comerciale, potențiali investitori și reprezentanți diplomatici.
Privim însă dincolo de cele trei zile ale evenimentului.
Ne propunem să construim un mecanism economic durabil, prin care producătorii locali să dobândească acces la infrastructură, tehnologie, parteneri comerciali și oportunități investiționale.
Pentru unii, această evoluție va însemna accesul la un restaurant sau la o pensiune din regiune. Pentru alții, intrarea într-o rețea comercială națională. Pentru producătorii care dispun de capacitate, standarde și competitivitate, perspectiva poate fi accesul la piețele internaționale.
Fiecare nivel de dezvoltare are importanța lui. Fiecare loc de muncă și fiecare afacere care se consolidează reprezintă o contribuție la economia regională.
Viziunea VIA MOLDAVIA este clară: să construim punți între mica producție locală, industria de procesare, comerțul modern și marile piețe ale lumii.
Pornim din regiunea Moldovei, consolidăm cooperarea cu Republica Moldova și partenerii din Europa de Est și dezvoltăm relațiile economice către piețele internaționale.
Avem producători valoroși. Avem resurse, tradiții, competențe și produse competitive.
Următorul pas este să le organizăm într-o economie mai puternică.
