27.10.2026 | VIA MOLDAVIA la Palatul Parlamentului din București: CAPDR conectează destinațiile din România și Republica Moldova în cadrul Târgului Internațional de Turism VIA MOLDAVIA

Mesaje publice
Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, organizat de CAPDR în parteneriat cu Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, aduce la Palatul Parlamentului instituții publice și reprezentanți ai mediului privat pentru dezvoltarea ofertelor turistice comune și conectarea destinațiilor la piețele naționale și internaționale
Începând cu 1 octombrie, Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) a intrat în etapa finală a pregătirilor pentru Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA. Evenimentul se desfășoară în perioada 26–28 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București, în sala „I. I. C. Brătianu”, cu deschiderea oficială, panelurile și întâlnirile între parteneri programate pentru 27 octombrie.
Organizat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), în parteneriat cu Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, în cadrul Forumului Economic Regional Moldova, ediția a XX-a, 2026, evenimentul urmărește dezvoltarea ofertelor turistice comune și conectarea destinațiilor la piețele naționale și internaționale.
Pregătirile urmăresc reunirea delegațiilor, configurarea reprezentării microdestinațiilor și organizarea discuțiilor dintre administrațiile publice, agențiile de turism, operatorii locali și partenerii de transport. Obiectivul este transformarea acestei întâlniri într-un cadru de cooperare economică ce continuă prin programul și platforma VIA MOLDAVIA.
Turismul ca instrument de dezvoltare economică
Importanța turismului pentru România și Republica Moldova trebuie privită prin legăturile sale cu celelalte domenii ale economiei. Veniturile generate de vizitatori susțin structurile de cazare și restaurantele, dar ajung și la producătorii agricoli, transportatori, comercianți, furnizori de servicii și organizații culturale.
La nivel macroeconomic, dezvoltarea acestui sector contribuie la ocupare, investiții și încasări din servicii oferite vizitatorilor străini. La nivel local, poate extinde piața pentru antreprenori și poate valorifica patrimoniul, resursele naturale și competențele comunităților.
Pentru cele două țări, cooperarea turistică oferă posibilitatea construirii unor produse complementare. Un circuit care leagă mai multe destinații poate crește atractivitatea unei călătorii, durata sejurului și numărul comunităților care beneficiază de cheltuielile vizitatorilor. Rezultatele depind de calitatea serviciilor, accesibilitate și capacitatea partenerilor de a aduce ofertele pe piață.
Ion ȘTEFANOVICI, despre miza programului VIA MOLDAVIA
Ion Ștefanovici, președintele CAPDR, explică direcția strategică a inițiativei:
„România și Republica Moldova au un interes economic comun în valorificarea patrimoniului, a resurselor naturale și a capacității antreprenoriale a comunităților. Turismul poate transforma aceste resurse în venituri și investiții atunci când există o organizare coerentă între destinație, servicii, transport și piață.
Prin VIA MOLDAVIA, urmărim să dăm cooperării această structură. Instituțiile susțin coordonarea teritorială, antreprenorii construiesc oferta, agențiile o duc către turiști, iar transportatorii asigură accesul. La București, reunim aceste responsabilități pentru a configura parteneriate care pot funcționa pe termen lung.
Miza este ca valoarea produsă prin turism să ajungă în comunități, iar colaborarea dintre cele două țări să capete consistență economică prin oferte comune, servicii conectate și prezență pe piețele internaționale.”
Rutele și microdestinațiile dau structură cooperării
Programul VIA MOLDAVIA se dezvoltă pe trei axe teritoriale — Nord, Centru și Sud — care conectează destinațiile din Republica Moldova cu regiunile României, cu deschidere către partenerii din Ucraina.
În interiorul acestui cadru, microdestinațiile reunesc localități, atracții și servicii care pot susține o experiență turistică coerentă. Cazarea, gastronomia, patrimoniul, activitățile în natură și evenimentele locale sunt corelate pentru a facilita construirea unor oferte adaptate diferitelor categorii de vizitatori.
Interconectarea microdestinațiilor permite realizarea unor circuite mai ample și distribuirea fluxurilor turistice între mai multe comunități. Platforma VIA MOLDAVIA este concepută să sprijine prezentarea și conectarea acestor oferte, oferind vizibilitate destinațiilor și un suport de lucru pentru partenerii implicați.
Instituțiile și mediul privat au responsabilități complementare
Instituțiile publice, de la nivel național la nivel local, pot susține programul prin coordonare, promovare, mobilizarea reprezentanților din teritoriu și facilitarea cooperării între comunități.
Agențiile de turism au rolul de a transforma serviciile disponibile în pachete care pot fi comercializate. Operatorii de cazare, punctele gastronomice locale, producătorii și furnizorii de experiențe contribuie cu oferta efectivă și cu identitatea fiecărei destinații.
Mobilitatea este o condiție a acestei construcții. Cooperarea vizată cu aeroporturile și cu transportatorii rutieri, aerieni, feroviari, fluviali și maritimi urmărește conectarea punctelor de sosire cu destinațiile și organizarea transferurilor între acestea.
Promovarea către agențiile și partenerii din Europa și Asia reprezintă o direcție de dezvoltare a programului, susținută de necesitatea unor oferte clare, accesibile și adaptate piețelor vizate.
Parteneriatul parlamentar susține cadrul evenimentului
Prin adresa din 20 mai 2026, Comisia pentru afaceri europene a comunicat CAPDR aprobarea desfășurării evenimentului de către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, în ședința din 11 mai 2026.
Documentul confirmă organizarea de către CAPDR în parteneriat cu Comisia pentru afaceri europene, punerea la dispoziție a sălii „I. I. C. Brătianu” și sprijinul pentru coordonarea organizatorică.
CAPDR mulțumește Comisiei și doamnei președinte Diana Stoica pentru parteneriatul care permite desfășurarea acestei întâlniri între reprezentanții instituțiilor și ai economiei turistice.
Bucureștiul ca punct de întâlnire între ofertă și piață
Organizarea târgului în Capitală urmărește apropierea destinațiilor de instituțiile naționale, agențiile de turism și partenerii comerciali și internaționali. Pentru comunitățile participante, evenimentul oferă posibilitatea prezentării directe a serviciilor și discutării condițiilor de integrare în pachete turistice.
CAPDR a organizat Reuniunea de lucru VIA MOLDAVIA dedicată micro-destinației Valea Bistriței
Rutele VIA MOLDAVIA din România și Republica Moldova
Programul VIA MOLDAVIA organizează cooperarea turistică pe trei axe teritoriale — Nord, Centru și Sud. Acestea constituie cadrul pentru conectarea microdestinațiilor, construirea circuitelor și coordonarea serviciilor de cazare, gastronomie, experiențe și transport. Fiecare pachet turistic își configurează itinerarul în funcție de oferta partenerilor și de cererea pieței.
Ruta Nord
- România: Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Cluj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Iași și Botoșani.
- Republica Moldova: Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni, Râșcani, Drochia, Soroca, Glodeni, Bălți, Florești, Fălești și Sângerei.
Ruta Centru
- România: Caraș-Severin, Timiș, Arad, Gorj, Hunedoara, Alba, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Brașov, Dâmbovița, Prahova, Covasna, Buzău, Vrancea, Galați și Brăila.
- Republica Moldova: Ungheni, Telenești, Șoldănești, Rezina, Nisporeni, Călărași, Orhei, Hâncești, Ialoveni, Chișinău, Durlești, Sângera, Codru, Criuleni, Vadul lui Vodă, Cricova, Dubăsari și Anenii Noi.
Ruta Sud
- România: Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călărași, Ialomița, Constanța și Tulcea.
- Republica Moldova: Leova, Cimișlia, Căușeni, Ștefan Vodă, Basarabeasca, Cantemir, Cahul, Taraclia, Vulcănești și Comrat.
Această acoperire teritorială permite asocierea unor destinații cu profiluri complementare și integrarea lor în oferte comune. Agențiile de turism au rolul de a transforma cooperarea dintre operatori în produse comercializabile, iar partenerii de transport contribuie la accesibilitatea circuitelor și la transferurile dintre aeroporturi, gări și microdestinații.
CAPDR a organizat Reuniunea de lucru VIA MOLDAVIA dedicată micro-destinației Drumul Talienilor
Programul general al evenimentului
Palatul Parlamentului din București, Sala „I. I. C. Brătianu” — 26–28 octombrie 2026
26 octombrie — Amenajare și pregătire
Amplasarea standurilor și a meselor de prezentare, instalarea echipamentelor, pregătirea materialelor expoziționale și coordonarea organizatorică.
27 octombrie — Târgul și lucrările oficiale
08:30–10:00 Primirea și înregistrarea delegațiilor și participanților
10:00–10:30 Vizitarea standurilor și pregătirea deschiderii oficiale
10:30–12:30 Deschiderea oficială — mesaje din partea organizatorilor și invitaților din România și Republica Moldova
12:30–14:00 Pauză de prânz, vizitarea standurilor și degustări
14:00–15:30 Panelul 1 — România: prezentări și discuții cu reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului privat
15:30–17:00 Panelul 2 — Republica Moldova: prezentări și discuții cu reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului privat
17:00–18:00 Discuții la standuri, întâlniri B2B și dezvoltarea parteneriatelor
CAPDR a organizat Reuniunea de lucru VIA MOLDAVIA dedicată micro-destinației Ținutul Mănăstirilor
28 octombrie — Demontare și eliberarea spațiului
Demontarea standurilor, retragerea echipamentelor și materialelor expoziționale și eliberarea spațiului.
Programul detaliat, cu intervențiile și reprezentanții participanți, se definitivează în baza configurării delegațiilor și a confirmărilor de participare.
Instituțiile, organizațiile și antreprenorii interesați de participare și de dezvoltarea cooperării în cadrul programului pot contacta echipa VIA MOLDAVIA la office@viamoldavia.ro.
CAPDR a organizat Reuniunea de lucru VIA MOLDAVIA dedicată micro-destinației Bazinul Dornelor
SURSE:
-
CAPDR dezvoltă la Șaru Dornei componenta „Nature & Wildlife” a VIA MOLDAVIA: natura vie a Călimanilor, transformată în experiență turistică
-
INFOTRIP, FERM 2025 | Bune practici în valorificarea resurselor naturale și dezvoltarea turismului sustenabil în Bucovina, la FERM 2025
-
FERM 2025 | Nicoleta BOGOȘ, managerul Bibliotecii Municipale din Câmpulung Moldovenesc: „Patrimoniul cultural și educația istorică pot deveni fundamentul unui turism durabil în Regiunea Moldova”
-
Istoricul Marian OLARU, Institutul Național „Bucovina”, la FERM 2025: „Bucovina trebuie cunoscută pentru complexitatea ei interetnică și istorică”
-
Mesajul transmis de Călin BRĂTEANU, directorul CPT, Suceava, la FERM 2025: „Tradiția – motor al regenerării comunitare și al identității culturale în Bucovina”
-
Filmul „SOARELE MOLDOVEI”, prezentat la FERM 2025. Proiectul cinematografic reflectă copilăria domnitorului ȘTEFAN CEL MARE
-
Mitrofan LUPȘAN, președintele FMR Bistrița-Năsăud, la FERM 2025: „Nu poate exista un sat bogat fără gospodării bogate”
-
FERM 2025 | Nicolae TUDOREANU (Primar comuna Feștelița, Republica Moldova): „Valorificarea identității locale, cheia dezvoltării turistice durabile în Regiunea Moldova”
-
FERM 2025 | Marina MIRON (Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova): „Turismul nu este doar despre vizitare, ci despre valorificarea patrimoniului, promovarea identității locale și construirea unui viitor sustenabil pentru Republica Moldova”
-
FERM 2025 | Ersilia Iacob, managerul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” din Botoșani, despre promovarea lecturii și a identității culturale în Regiunea Moldova
-
FERM 2025 | Mesajul Președintelui Ion ȘTEFANOVICI, transmis prin vocea tinerei, Veronica MOROZ, în deschiderea panelurilor Turism și Cultură în Regiunea Moldova: „O regiune fără cultură este o regiune fără suflet”
-
Viorel MIRON, OMD ”Riviera Nistrului”, la FERM 2025: „Transformăm patrimoniul Rivierei Nistrului în cea mai atractivă destinație turistică din Regiunea Moldova”
-
Bogdan ȚÎFUI, Primarul comunei Fărcașa, Neamț, la FERM 2025: „Patrimoniul natural și cultural este motorul dezvoltării durabile”
-
Vicepreședintele Consiliului Raional Soroca, Iurie TĂNASE, la FERM 2025: „Sângele apă nu se face – împreună construim punți durabile între cele două maluri ale Prutului”
-
Ion ȘTEFANOVICI (CAPDR) și Adrian PĂDURARU (Teatrul ”Matei Vișniec” Suceava), în contextul FERM 2025: „Avem un plan, o viziune și energia necesară. Împreună putem construi”
-
Vizite în teren, FERM 2025 | Adrian Cruceanu – Brânzeturi, Neagra Șarului: „Suntem printre singurii din țară care mai fac șvaițer după o rețetă de peste 100 de ani”
-
Infotrip FERM 2025 | Ion BARBU, doctor în Silvicultură – Drumeție prin Tinovul Mare: Cunoașterea și Conservarea Naturii în Inima Bucovinei
-
FERM 2025 | Vizite în teren: Muzeul Național al Ouălor Încondeiate și patrimoniul viu al Ciocăneștiului
-
FERM 2025 | Ana ȘANDRA (Director interimar, Oficiul Național al Turismului): „Republica Moldova se distinge prin experiențe turistice autentice, integrate într-o viziune modernă și competitivă”
-
FERM 2025 | Ion ȘTEFANOVICI, Președintele CAPDR: „Adevărata concurență nu este în interiorul Regiunii Moldova, ci cu destinații externe precum Paris, Roma sau Dubai”
-
Vizite în teren, FERM 2025 | Primarul Dănuț Candrea, Stațiunea Balneoclimaterică Dorna Candrenilor: „Am redeschis stațiunea nu doar pentru noi, ci pentru întreaga Țară a Dornelor”
-
Infotrip FERM 2025 | Cinematograf în aer liber la comuna PANACI, județul Suceava – Sat European de Tineret
-
Infotrip FERM 2025 | Păstrăvăria „La Poalele Călimanilor” – Tradiție, familie și gastronomie în inima Bucovinei
-
FERM 2025 | Dorina ONICI (Director Pensiunea „La Tudora”, Ștefan Vodă, Republica Moldova): „Turismul verde nu aduce beneficii doar vizitatorilor, ci dezvoltă comunitatea, păstrează tradițiile și creează valoare durabilă”
-
Inginerul silvic Marius IRIMIA, despre patrimoniul arheologic și turismul de identitate, la FERM 2025 | „Cucuteni, un popor care ne-a lăsat un tezaur și o moștenire impresionante”
-
FERM 2025 | Filmul „Soarele Moldovei”, subiect de dezbatere în cadrul Panelului 10, între acuratețea istorică și libertatea artistică
-
Vizite în teren, FERM 2025 | Dorin VĂIDEANU, „Doralnic”, Case din bușteni, comuna Coșna, județul Suceava: „Tradiția lemnului întâlnește inovația tehnologică – case durabile pentru un viitor sustenabil”
-
FERM 2025 | Dr. Ing. Cătălin BURLUI (Direcția Silvică Suceava): „Turismul de vânătoare nu este doar recreație, ci și un model de valorificare durabilă a patrimoniului natural și cultural al județului”
-
Vizite în teren, FERM 2025 | Vasile CHIRUȚĂ, fondatorul „Dorna Eco House”, Vatra Dornei: „Casele de lemn între tradiție și inovație”
-
Vizite în teren, FERM 2025 | Centrul de Vizitare Călimani: „Dezvoltarea durabilă începe cu respectul față de natură”
-
Carmen NASTASĂ (moderator Panel 10 – Cultură), la FERM 2025: „Ca să te dezvolți economic, trebuie să ai o fundație solidă, care ține de educație, cultură și suflet”
-
FERM 2025 | Rocsana JOSANU (Direcția Județeană pentru Cultură Neamț): „Chiar și cu resurse reduse, protejarea patrimoniului este posibilă prin voință și colaborare”
-
FERM 2025 | Silvia ZAGOREANU (Casa de Cultură, Ungheni, Republica Moldova): „Tradiția se păstrează și se transmite prin comunități, devenind un liant al identității și patrimoniului cultural”
-
Aurel MELNICIUC, managerul Muzeului Județean Botoșani, la FERM 2025: „Rețeaua muzeistică, model de bune practici pentru dezvoltare culturală și turistică”
-
Alexandru COVAȘĂ, proiectul ”Pe cai la Mitoc”,Mitocu Dragomirnei, la FERM 2025: „Preferăm să câștigăm mai puțin, dar să oferim o experiență frumoasă și sigură pentru fiecare turist”
-
Viorel MIRON și Claudia STRAVOSITU, despre proiectul cinematografic „Soarele Moldovei”, la FERM 2025: „Un film despre Ștefan cel Mare poate să fie liantul moștenirii comune”
-
Ana ȘANDRA și Claudia STRAVOSITU, despre provocările și pasiunile din spatele filmului „Soarele Moldovei”, la FERM 2025: „Istoria prinde viață când curajul artistic îmbrățișează adevărul”
-
FERM 2025 | Actorul Florin AIONIȚOAIE (Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani): „Cultura, atunci când se exprimă în spații neconvenționale prin inițiative locale, nu este doar un act simbolic sau artistic, ci un act de dezvoltare cu eficiență economică și
-
FERM 2025 | Liliana AGHEORGHICESEI (Președintele Patronatelor IMM Suceava): „Turismul nu este doar o industrie, ci o stare de spirit care unește oameni și culturi”
-
FERM 2025 | Lia BANARI (Consiliul Raional Ștefan Vodă, Republica Moldova): „Folclorul este seva vie a oricărei comunități”
-
Cosmin MURARAȘU, fondatorul ”Muzee de la sat”, la FERM 2025: „Doar împreună putem salva patrimoniul cultural rural”
-
FERM 2025 | Anca MOISII (Pensiunea Lidana – Vama, Suceava): „Turismul durabil înseamnă o combinare armonioasă între valorificarea tradiției și adaptarea la exigențele oaspeților”
-
Dumitrița LUNCANU, co-fondatoarea ”Zenzia Glamping”, Piatra Neamț, la FERM 2025: „Turiștii caută ineditul – trebuie să facem pași în afara zonei de confort”
-
FERM 2025 | Carmen BOICIUC (Manager OMD Piatra Neamț): „Piatra Neamț este locul unde istoria, natura și energia modernă se întâlnesc pentru a crea o experiență turistică memorabilă”
-
FERM 2025 | Primarul Alexandra NIȚĂ: „Comuna Borca, județul Neamț, este o poartă către o lume naturală spectaculoasă, cu tradiții autentice”
-
FERM 2025 | Viorica MAMALIGA (Director, OMD GAL „Plaiul Codrilor”, Republica Moldova): „Dezvoltarea turismului regional se face prin practică, inovație și parteneriate strategice”
-
Gheorghe MÎNDRU, directorul Teatrului ”B.P.Hașdeu”,Cahul, Republica Moldova, la FERM 2025: „Pentru noi, spectatorul este rege”
-
Simona DROB (Direcția Județeană pentru Cultură Bacău), la FERM 2025: „Dacă Ministerul Culturii rămâne la 0,07% din PIB, patrimoniul nostru riscă să rămână doar pe hârtie”
-
Alexandru FILIMON (Compass, Piatra Neamț) la FERM 2025: „Digitalizarea patrimoniului cultural – o punte între trecut și viitor”
-
FERM 2025 | „Omul sfințește locul” – Dezbatere, în cadrul Panelului 10, despre conservarea patrimoniului și turismul durabil în Regiunea Moldova
-
FERM 2025 | Stela SMIRNOV (Primăria Municipiului Bălți, Republica Moldova): „Cultura nu este doar un simbol, ci un factor activ de transformare”
-
Ala SAINENCO, managerul Memorialului Ipotești, Botoșani, la FERM 2025: „Construim o identitate culturală vie prin activități accesibile publicului”
-
FERM 2025 | „Soarele Moldovei”: Cinematografie și patrimoniu istoric în consolidarea identității culturale regionale
-
Vitalie JOSANU, expert patrimoniul cultural, la FERM 2025: „Patrimoniul cultural nu este doar o povară, ci o resursă de dezvoltare și identitate regională”
-
„Cultura trebuie să ajungă la omul simplu!” | Apelul lui Carmen NASTASĂ, moderatorul Panelului de Cultură din cadrul FERM 2025
-
FERM 2025 | Actorul Doru AFTANASIU (Teatrul Național ,,Vasile Alecsandri”, Iași): „Teatrul nu oferă soluții, ci pune întrebări. Iar prin aceste întrebări, uneori chiar la nivel inconștient, devenim mai conștienți de noi înșine și ne consolidăm discernămân
-
Dănuț Huțu (DJC Botoșani & INP Filiala BT), la FERM 2025: „Cultura trebuie să devină o temelie a dezvoltării economice”
-
Ion ȘTEFANOVICI, Președintele CAPDR, la FERM 2025: „Fără identitate clară și efort comun, nu putem valorifica adevăratul potențial turistic al Moldovei”
-
FERM 2025 | Ana Maria ARDELEANU (Pensiunea ”Grădinile Romane” – Lacul Bicaz, Neamț): „Turiștii nu vin pentru cazare sau mâncare. Vin pentru amintiri”






















