EuroRegiunea Moldova, reprezentată la Săptămâna Europeană a Regiunilor, Bruxelles. Context și semnificații

Anul acesta, Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor (#EURegionsWeek) găzduiește un număr mai mare de participanți, în perioada 9-12 octombrie 2023, la sesiunile de la fața locului și în spațiile expoziționale de la Bruxelles

Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor (# EURegionsWeek) este cea mai mare manifestare anuală dedicată politicii regionale. În cadrul acestui eveniment anual de patru zile, regiunile și orașele își prezintă capacitatea de a genera creștere economică și locuri de muncă, de a pune în aplicare politica de coeziune a Uniunii Europene și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru buna guvernanță europeană.

De la prima sa ediție, în 2003, această manifestare a ajuns o platformă unică de comunicare și de colaborare, reunind regiuni și orașe din întreaga Europă, inclusiv pe reprezentanții lor politici, funcționari, experți și reprezentanți ai mediului academic. EURegionsWeek a contribuit mult la promovarea modalităților prin care regiunile și orașele utilizează fondurile UE pentru a le îmbunătăți cetățenilor viața de zi cu zi.

Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor este organizată în comun de Comitetul European al Regiunilor (CoR) și Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) a Comisiei Europene. La începutul anului, de obicei în luna ianuarie, organizatorii lansează o invitație de participare în parteneriat.

În urma acestei invitații, sunt selectați parteneri din întreaga Europă: regiuni și orașe, în principal grupate în consorții tematice (parteneriate regionale), întreprinderi, instituții financiare, asociații internaționale sau organizații universitare. Partenerii trebuie să organizeze seminare pe teme de interes comun, adesea legate de punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene și a altor programe ale UE.

Impactul manifestării a fost evaluat sistematic încă de la început. Participanții au subliniat, în special, utilitatea informațiilor obținute de la instituțiile UE pentru gestionarea profesională a fondurilor UE și colaborarea în rețea cu colegi din alte țări. Impactul mediatic considerabil dovedește, de asemenea, importanța acestei manifestări. An de an, în jur de 300 de jurnaliști din presa scrisă, audiovizuală și online din întreaga Europă vin la Bruxelles pentru a reda manifestarea.

Ieri, la conferința de presă de lansare a celei de-a 21-a Săptămâni Europene a Regiunilor și Orașelor, Comisarul pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, și Președintele Comitetului Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro, au subliniat rolul crucial pe care Politica de Coeziune l-a avut în atenuarea efectelor crizei energetice și în oferirea de ajutor celor care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și oamenilor și regiunilor care îi primesc.

“După adaptarea fără precedent și rapidă a regulilor de finanțare pentru a susține statele membre și regiunile în timpul pandemiei de COVID, Politica de Coeziune a fost din nou în prima linie a răspunsului Europei la crizele recente. Nu doar că Politica i-a sprijinit cei care au fugit de războiul din Ucraina încă de la prima zi, ci a ajutat și gospodăriile vulnerabile și întreprinderile mici și mijlocii să-și plătească facturile de energie prin intermediul inițiativei noastre SAFE. Aceasta reprezintă o expresie clară a solidarității care stă la baza Politicii de Coeziune și o demonstrație concretă a angajamentului său de a nu lăsa pe nimeni și nicio regiune în urmă. Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme.

“De la consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei la dezastrele climatice în creștere, de la criza energetică la inegalitățile sociale, reprezentanții locali și regionali au fost manageri de crize. Așa cum arată Raportul nostru privind Starea Regiunilor și Orașelor, este crucial să evităm noi disparități emergente în fața transformărilor structurale și să ne pregătim pentru viitor. Avem nevoie de o Politică de Coeziune consolidată pentru a reduce diviziunile teritoriale, a gestiona tranzițiile digitale și verzi la nivel local și a sprijini oamenii din toate colțurile Europei”, a punctat Vasco Alves Cordeiro, Președintele Comitetului European al Regiunilor.

Ieri, 9 octombrie 2023, Comitetul Regiunilor a publicat Raportul anual al UE privind starea regiunilor și orașelor. Raportul scoate în evidență provocările cu care se confruntă comunitățile locale și are ca obiectiv central gestionare crizelor, aducerea de soluții, construirea viitorului.

Raportul oferă o imagine a orașelor și regiunilor din trei mari perspective: actori în gestionarea crizelor, factori ai dezvoltării durabile și ai coeziunii și vectori în modelarea viitorului Europei.

Printre subiectele abordate s-au aflat: criza din Ucraina, criza energetică, dezastrele climatice, siguranța alimentară, inegalitățile sociale, schimbările democratice, pactul verde european, transformarea digitală și reziliența, piața unică, agenada rurală și democrația europeană.

Raportul poate fi consultat aici.

Obiectivele EuroRegiunii Moldova reprezentate la Bruxelles. Forumul Economic Regional Moldova din 2024 va juca un rol major în dezvoltarea regiunii

În Săptămâna Regiunilor, un rol deosebit de important îl are Comitetul Regiunilor. Comitetul European al Regiunilor (CoR) are 329 de membri, reprezentanți ai autorităților locale și regionale din toate cele 27 de state membre. Din delegaţia României la Comitetul Regiunilor de la Bruxelles fac parte aproximativ 15 reprezentanţi ai României din partea administraţiilor publice locale. Unul dintre aceștia, și singurul din regiunea de Nord-Est, este domnul primar al orașului Gura Humorului, Marius URSACIUC.

Reprezentanții Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (C.A.P.D.R.) și Moldova Invest se află zilele acestea la Bruxelles, la Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor, în contextul pregătirii evenimentului economic FERM 2024 (Forumul Economic Regional Moldova).

Acest eveniment economic va fi orientat către țările din Europa de Sud-Est, pe baza platformei de cooperare dintre România și Republica Moldova. Evenimentul va reuni lideri de afaceri, experți, factori de decizie și reprezentanți diplomatici din regiune pentru a discuta despre provocările și oportunitățile economice specifice Europei de Sud-Est, evidențiind avantajele economice ale Regiunii Moldova (Nord-Estul României și Republica Moldova).

“Anul 2023 a fost pentru mine unul deosebit de important prin totalitatea experiențelor înregistrate. Am avut o interacțiune permanentă cu autoritățile locale, regionale și chiar cu cele naționale din sfera economică.

Mediul privat manifestă în continuare, pe bună dreptate, o reținere în raport cu sectorul public, generată cu siguranță de experiența ultimilor 30 de ani. Chiar și în momentul de față, politicile guvernamentale nu favorizează principalele 3 mari domenii economice care performează în România: AGRICULTURA, CONSTRUCȚIILOR și sectorul IT. Dimpotrivă!

Faptul în sine este desigur unul regretabil pentru că generează imposibilitatea conturării unor eforturi comune care să permită accelerarea atragerii investițiilor și a stimulării comerțului exterior pe regiuni, în cazul de față la maximul potențialului pe care Moldova îl posedă.

Cea mai importantă lecție însușită pe parcursul anului 2023 este aceea că singurul neajuns semnificativ pe care îl înregistrează Nord-Estul României este determinat de neîncrederea în forțele proprii. Da, mulți poate că nu îmi vor da dreptate enumerând: lipsa infrastructurii rutiere și a utilităților, lipsa forței de muncă, calitatea reprezentării politice și administrative. Poate și multe altele.

Insă, dacă veți analiza cu atenție și în profunzime situația geopolitică actuală veți constata că vom beneficia de infrastructură rutieră mare în scurt timp pe fondul situației internaționale de la granițele noastre, se vor prezenta cât de curând oportunități de afaceri care nu au existat în ultimii 33 de ani și aceleași schimbări în paradigma internațională ne favorizează inclusiv în privința completării, nu înlocuirii forței de muncă din EuroRegiunea Moldova.

Referitor la forța de muncă, se prezintă posibilitatea de a ne convinge concetățenii să revină acasă și tinerii să nu își mai părăsească familiile. În acest fel, putem evita înlocuirea forței de muncă și putem obține doar completarea ei cu resurse din Asia sau alte părți ale globului. În ceea ce privește calitatea reprezentării administrativo-politică vă refer cazurile de la Neamț și Vaslui, deocamdată.

Privim cu încredere la anul 2024.

Nu va fi ușor și evident trebuie să acționăm cu multă chibzuință și înțelepciune.

Patru rânduri de alegeri electorale, crize economice suprapuse, un exercițiu financiar european întârziat în România, un program regional care nu a fost scris în spiritul necesităților pe care Moldova le are, insecuritate la granițe și lista poate continua! Toți acești factori se pot transforma peste noapte din temeri, în vulnerabilități și inevitabil scontate ca și pierderi pentru întreaga societate aruncându-ne într-o criză fără precedent.

Dar am ales să acționăm! Dacă avem concursul autorităților dar și al mediului de afaceri, o vom face inteligent și unitar astfel încât să poziționăm EuroRegiunea Moldova pe harta de interes strategic a Europei de Sud Est. Nu avem suficientă VIZIBILITATE! Ne-am intensificat însă eforturile pe direcția interacțiiunii cu ambasadele de la București ale țărilor Uniunii Europene. Nu neglijăm ambasadele statelor cu care România a avut raporturi comerciale profitabile până în 1989 și care reprezintă un potențial latent imens pentru România. Desigur, obiectivul central al acestor eforturi în planul diplomației economice îl reprezintă atragerea atenției asupra potențialului economic existent în NE României.

Câteva dintre informațiile privind graficele de parcurs le puteți obține din paginile acestei reviste, altele de pe platformele noastre media și în completare desigur, la ședințele operative de progres ale structurilor din parteneriatul Regional.

Ne dorim ca, prin implementarea unei  strategii de politică antreprenorială inovatoare, să implementăm în EuroRegiunea Moldovei un plan de perspectivă credibil, vizionar și promițător care să ne înscrie în registrul „Regiunilor europene întreprinzătoare” în 2025. În acest fel, pot fi accelerate investițiile și comerțul exterior în cele șase județe ale Moldovei.

Nu mă feresc să vă reamintesc faptul că, într-o manieră individuală, fiecare a eșuat lamentabil în ultimii 34 de ani să asigure dezvoltarea economică și socială a Moldovei. Unde este infrastructura rutieră, feroviară, unde sunt spitalele? Unde este industria Moldovei? Nu mă feresc să vă întreb de ce, după 34 de ani vă este rușine să spuneți la București că sunteți moldoveni?

Nu cer socoteală nimănui pentru soarta nefericită a Moldovei rămasă în urmă nu față de Europa ci față chiar și de Vestul României! Îl rog doar pe Dumnezeu să dea gândul cel bun fiecăruia dintre noi, pentru că, doar împreună, printr-un efort susținut, încă putem reuși să ducem Moldova acolo unde merită să fie!“, a dorit să evidențieze Ion ȘTEFANOVICI, președinte C.A.P.D.R.