Dezbatere în cadrul FERM 2025 | „Valorificarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turismului în Republica Moldova prin cooperare strategică cu România”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Investiții strategice în Regiunea Extinsă a Moldovei
Speaker:
E.S. Victor Chirilă – Ambasadorul Republicii Moldova la București
Ion Ștefanovici – Președinte CAPDR
Tema intervenției:
„Valorificarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turismului în Republica Moldova prin cooperare strategică cu România”
Vatra Dornei, 9 iulie 2025 – La Forumul Economic Regional Moldova, în cadrul Panelului 1 dedicat Investițiilor strategice în Regiunea Extinsă a Moldovei, turismul cultural, patrimoniul istoric și colaborările transfrontaliere au fost readuse în centrul atenției de către lideri locali și reprezentanți ai celor două state românești. Intervențiile primarului din Milești, Petru Leucă, ale ambasadorului Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, și ale președintelui C.A.P.D.R., Ion Ștefanovici, au conturat o viziune comună despre viitorul cooperării turistice între România și Republica Moldova.
Petru Leucă: „Doar patru conace din Moldova sunt restaurate. Ce facem cu celelalte 38?”
Primarul comunei Milești, Petru Leucă, a ridicat o problemă majoră: starea de degradare a patrimoniului nobil moldovenesc și lipsa unor strategii coerente de revitalizare turistică.
„Ultimii 15 ani în România s-au investit foarte mulți bani în restaurarea conacelor și curților boierești. Întrebarea mea pentru domnul ambasador este cum vede restaurarea conacelor din Republica Moldova – avem 42, dintre care doar patru sunt restaurate. Este aceasta o oportunitate sau o provocare pentru cooperarea transfrontalieră?”
Victor Chirilă: „Cahul poate redeveni o stațiune de renume, dacă învățăm unii de la alții”
Ambasadorul Victor Chirilă a răspuns apelului cu un exemplu concret de colaborare potențială: înfrățirea dintre orașele turistice din cele două țări.
„Nu știu dacă Cahul este înfrățit cu Vatra Dornei, dar ar fi o idee foarte bună. Și Cahulul a fost și este o stațiune balneară, doar că acum nu este valorificată pe deplin. Experiența autorităților de la Vatra Dornei ar fi extrem de utilă pentru Cahul”
În ceea ce privește restaurarea conacelor, ambasadorul a subliniat nevoia de a le integra într-un concept mai larg de dezvoltare culturală și economică:
„Restaurarea trebuie să fie parte a unui proiect mai amplu, care să valorifice istoria, cultura acelui sat sau oraș. Nu ajunge să refaci o clădire, dacă ea nu devine motor de atracție turistică și identitate locală”
Chirilă a exemplificat cu situația din satul său natal, Lăpușna, unde un proiect de restaurare a eșuat în lipsa unei strategii de continuitate.
„S-a construit de la zero un conac și a murit. Nu pentru că nu mai erau bani, ci pentru că nu exista un proiect care să-i dea viață”
Ion Ștefanovici: „De la Carpați până la Nistru, trebuie să batem drumul cu idei clare și proiecte concrete”
Președintele C.A.P.D.R., Ion Ștefanovici, a împărtășit din experiența sa recentă din Republica Moldova, punctând cât de mult contează inițiativa locală și implicarea umană în transformarea locurilor.
„Am fost la Ștefan Vodă, aproape de Purcari. Acolo, o doamnă din ANTRIM, care locuiește la Chișinău, administrează o pensiune extraordinară. Piscină, vedere la Nistru, integrare în programe culturale. Asta înseamnă viziune și determinare”
El a subliniat că resursele există, însă ceea ce lipsește este viziunea integrată și parteneriatele durabile.
„Omul sfințește locul. Totul depinde de cum vă organizați, ce idei aduceți, cu ce finalitate. Bani sunt în piață. Investitorii există. Trebuie doar să deschidem circuitele”
Liderul CAPDR a continuat cu o pledoarie pentru colaborare transfrontalieră.
„De la Vatra Dornei, de la Carpați, până la Nistru, noi batem drumul ăsta și facem proiecte. Și până jos, la Marea Neagră. Nu sunt vorbe mari – sunt pași care trebuie făcuți”
Ion Ștefanovici a amintit și de o bucătăreasă din Ștefan Vodă care, în opinia sa, face dulciuri mai bune decât celebrele prăjituri de la Dulcinella.
„Dulcinella e minciună pe lângă ce face doamna asta. Au gust! Sper să vină și în România, să-i ajutăm să-și aducă produsele”
Emoție și recunoștință de la Soroca
Într-o intervenție spontană, Iurii Tănase, vicepreședintele raionului Soroca, a adus un omagiu profund sistemului universitar din România.
„Vreau să mulțumesc Universității din Suceava pentru grija purtată fiului meu, care tocmai a absolvit Dreptul. România nu ne datorează nimic, dar ne ajută pentru că, așa cum spunem și noi, sângele apă nu se face”
Concluzie: Turismul, cultură vie și parteneriat strategic
Intervențiile din cadrul FERM 2025 au demonstrat că turismul nu este doar o industrie, ci o punte între comunități, un liant între state și un mod de a reda viață identității istorice. Cu exemple vii din Cahul, Ștefan Vodă, Milești sau Soroca, și cu implicarea sinceră a unor lideri dedicați, România și Republica Moldova pot construi împreună o regiune care nu doar atrage vizitatori, ci își redescoperă sufletul.
