Ion ȘTEFANOVICI, Președinte CAPDR: „Centrul de Cooperare Transfrontalieră RO – MD – UA de la ȘTEFĂNEȘTI operationalizează mecanismul Trilateralei in raport cu Comisia Europeană”

La data de 30 ianuarie 2026, la Primăria Orașului Ștefănești, județul Botoșani, a avut loc Reuniunea de lucru România – Republica Moldova – Ucraina, un eveniment dedicat consolidării cooperării transfrontaliere și rolului administrației publice în elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare regională. În acest context, a fost lansat și Centrul de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești

Reuniunea a fost organizată de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), în parteneriat cu ADR Chișinău, și este găzduită de Primăria Orașului Ștefănești.

Evenimentul a reunit aproximativ 60 de reprezentanți ai administrațiilor publice locale și ai instituțiilor din suburbiile municipiului Chișinău, Regiunea de Nord a Republicii Moldova, județele Botoșani, Suceava și Iași, precum și din zona de eligibilitate pentru cooperare transfrontalieră din Ucraina.

După sesiunea de lucru, agenda a continuat cu vizita la viitorul sediu al Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești, dar și cu o sesiune de networking instituțional găzduită la baza Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Ștefănești. Această etapă a fost dedicată consolidării rețelei RO–MD–UA, identificării proiectelor comune, schimbului de contacte și conturării perspectivelor de cooperare în cadrul grupurilor de lucru tematice.

Mesajele participanților la Lansarea Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești:

1. Preșesdintele Consiliului Raional Soroca, Veaceslav Rusnac, la ȘTEFĂNEȘTI, în contextul Reuniunii de lucru România – Republica Moldova – Ucraina: „Ne asumăm angajamentul de a fi parteneri de încredere pentru proiecte de succes de pe ambele maluri ale Prutului”
2. Primarul orașului Ștefănești, Florin BUȚURA, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Avem, în acest moment, două mari proiecte”
3. Primarul municipiului Soroca, Lilia PILIPEȚCHI, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Speranțele sunt enorm de mari. Această cooperare a fost așteptată de mult timp”
4. Gabriela DUGAN (CJ Suceava, RO), în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Cu siguranță va aduce un plus în activitatea de atragere de fonduri pentru apelurile din Republica Moldova”
5. Iurie GANGAN, primarul orașului Florești (MD), în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Sperăm să implementăm proiecte comune care vor fi în beneficiul cetățenilor”
6. Primarul orașului Glodeni (MD), Stela ONUȚU, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Avem așteptări în beneficiul ambelor maluri ale Prutului pentru comunitățile noastre ”
7. Prorectorul USV, Ștefan PURICI (RO), în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Proiectele transfrontaliere pot fi realizate mai bine în condițiile în care vin parteneri cu experiențe diferite, cu necesități și nevoi diferite”
8. Adrian GÎLCĂ (ADR Chișinău, MD), în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Parteneriatele reale sunt cheia transformării dialogului transfrontalier în proiecte concrete”
9. Viceprimarul orașului Rîșcani (MD), Denis ȚURCANU, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Ne dorim ca acest parteneriat să ia amploare și să putem primi experiență cât mai mare în atragerea fondurilor europene”
10. Primarul orașului Costești (MD), Nelu GLASU, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Astfel de întâlniri creează premise reale pentru proiecte transfrontaliere benefice”
11. Primarul comunei Tudora (RO), Constantin COCOREANU, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Suntem dornici de colaborări, suntem dornici de dezvoltare”
12. Primarul comunei botoșănene Hudești (RO), Dimitrie Cătălin ZLEI, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Suntem implicați în mai multe proiecte și suntem deschiși tuturor colaborărilor viitoare”
13. Primarul comunei botoșănene Vorona (RO), Sergiu DASCĂLU, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Cooperarea transfrontalieră începe din cultură și continuă prin proiecte concrete pentru comunități”
14. Viceprimarul orașului Edineț (MD), Rodelia VASILCOV, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Preluăm experiența României pentru proiecte de succes în Edineț”
15. Înființarea unui birou CAPDR la Soroca, discutată la reuniunea România – Republica Moldova – Ucraina de la Ștefănești | De la dialog la proiecte concrete
16. Viceprimarul municipiului Botoșani (RO), Bogdan BUHĂIANU, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești: „Credem foarte mult în proiectele transfrontaliere și suntem deschiși pentru parteneriate”
17. Ilie PANDACIUC, fondator Be Smart (RO), despre digitalizare ca suport real pentru administrație și investiții, în contextul lansării platformei ro-md.capdr.ro a Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești
18. Vasile SASU, primarul comunei botoșănene Durnești (RO), despre experiențe și provocări în proiectele transfrontaliere România – Moldova – Ucraina, în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești
19. Emilian IVASUC, manager proiect CAPDR (RO), în contextul lansării Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești

Cadrul tematic și obiectivele reuniunii

Agenda reuniunii a fost axată pe tema „Rolul administrației publice în elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare”, în contextul Proiectului Interreg NEXT România – Republica Moldova 2021–2027, implementat de CAPDR și ADR Chișinău.

Componenta proiectului a vizat crearea unui cadru instituțional de dialog și cooperare practică între autoritățile publice, organizațiile asociative și experții din România și Republica Moldova, cu accent pe dezvoltarea regională și cooperarea transfrontalieră.

În cadrul reuniunii a fost prezentat și conceptul „De la dialog la acțiune”, prin introducerea Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești. Au fost abordate aspecte legate de constituirea centrului, structura de membri, activitățile curente, proiectele dezvoltate de membrii săi, precum și rolul de reprezentare națională și internațională al acestei structuri de cooperare .

Ion Ștefanovici, Președinte CAPDR: „Ștefănești, nod strategic al cooperării România – Republica Moldova – Ucraina”

Ion ȘTEFANOVICI, Președintele CAPDR, a detaliat semnificația acestui demers, arhitectura instituțională propusă și viziunea strategică a CAPDR privind dezvoltarea cooperării transfrontaliere în spațiul est-european. Declarațiile sale conturează tranziția de la inițiative punctuale la un mecanism de guvernanță interregională coerent, cu impact pe termen mediu și lung.

Rep: Ce semnificație are, domnule președinte, întâlnirea din 30 ianuarie 2026 de la Ștefănești?

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Într-adevăr, după cum bine ați spus, această reuniune de lucru marchează instituirea unui cadru regional de cooperare trilaterală între România, Republica Moldova și Ucraina. Practic, prin semnarea acestui memorandum de cooperare regională trilaterală, punem bazele unei guvernanțe interregionale, permanente, operaționalizate prin acest centru de cooperare transfrontalieră al C.A.P.D.R., dezvoltat împreună cu partenerii noștri la Ștefănești. Acesta este un pas, considerăm noi, de maturizare a cooperării din acest spațiu și o trecere la o arhitectură instituțională clară.

De ce a fost ales Ștefăneștiul ca punct central al acestui demers?

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Orașul acesta are o poziționare strategică evidentă. Județul Botoșani este singura unitate administrativ-teritorială din România, eligibilă simultan atât pentru cooperarea transfrontalieră cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina.

Este un aspect care nu a fost pus în valoare până la acest moment, nu înțeleg de ce, dar așezarea pe axa Prutului transformă Ștefăneștiul într-un nod terestru administrativ, care facilitează interfața directă dintre Uniunea Europeană, în mod evident prin noi, România, și mai evident prin regiunea noastră, Moldova, și Republica Moldova, dar cu o deschidere firească spre Ucraina.

Înainte de a trece mai departe, domnule președinte, aș dori să vă întreb despre rolul centrului de cooperare transfrontalieră C.A.P.D.R. Ștefănești. Care ar fi acesta?

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Practic, centrul în sine reprezintă un mecanism operațional permanent al cooperării trilaterale România-Moldova-Ucraina. El funcționează ca nod de coordonarea proiectelor, platformă de guvernanță interregională și interfață instituțională în relația cu guvernele noastre România, Republica Moldova, Ucraina, dar, atenție, și cu Comisia Europeană. Practic, oferă administrațiilor locale un instrument stabil de lucru și cooperare.

Domnule Ștefanovici, un punct pe care aș dori să-l atingem în continuare este memorandumul, care face referire la o arhitectură teritorială strategică. Ce presupune aceasta?

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Da, ați spicuit foarte bine din memorandum acest aspect. Practic, arhitectura teritorială este deschisă și scalabilă. Sunt două trăsături fundamentale.

Ștefănești reprezintă nodul terestru pe axa Prutului. Soroca, partenerul nostru din Republica Moldova, primăria și consiliul Soroca,mai exact, reprezintă un nod operațional-strategic pe axa Nistrului. Cine nu știe, este invitat să viziteze Cetatea Soroca a Republicii Moldova, dar și a Moldovei, instituită, creată, consolidată, gândită de Ștefan cel Mare, ne aparține și nouă într-o manieră istorică.

Această alegere naturală a consiliului și primăriei Soroca se bazează într-adevăr și pe o relaționare pe Nistru cu Ucraina, străbătându-i de la noi, la Sud, întreaga Republică Moldova. Iar în Ucraina am selectat partenerii noștri din Bugeac, regiunea Odesa, dar nu într-o manieră aleatorie. C.A.P.D.R.-ul, Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, are un protocol semnat încă din 2025 cu ADR Odesa, Agenția de Dezvoltare Regională Odesa.

Odesa s-a alăturat ADR Chișinău într-un proiect pe care noi, C.A.P.D.R-ul, l-am inițiat încă la nivelul anului 2024, dar el a devenit operațional în 2025 și se va termina în 2026. Deci ce vreau să spun cu asta e că lucrurile se leagă într-o manieră firească. Pe documente strategice, planuri de acțiune, rezultate trilaterale, însă realizate prin mecanismele Uniunii Europene.

Prin proiecte, prin finanțări, prin cofinanțări, prin proceduri și mecanisme. Deci tot ce se întâmplă în momentul de față cu acest Centru de Cooperare Transfrontalieră este practic o rezultantă a eforturilor, acțiunilor, relațiilor noastre și colaborărilor uzuale.

Revenind, această structură, Centru de Cooperare Transfrontalieră, al CAPDR de la Ștefănești, va oferi practic o cooperare interregională prin deschiderea terestră fluvială, sunt două râuri importante, Prut și Nistru, și maritimă, pentru că regiunea Odesa, asta ne oferă poziționare la Marea Neagră, deschidere, logistică comercială pentru regiunea noastră de la nord la sud.

Iar acest centru practic va funcționa ca un hub de interconectare între țări și regiuni.

Am înțeles, domnule președinte. Este foarte important să menționăm în continuare și domeniile prioritare de cooperare stabilite prin memorandum.

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Da, sunt. Infrastructura, extrem de importantă.

Trebuie să recunoaștem că Republica Moldova și, mai ales Ucraina, din motive evidente, are o infrastructură care necesită investiții considerabile. Deci, poate noi ne mai plângem prin România de starea drumurilor și nu doar. Infrastructură rutieră, utilități, centre, dispensare și așa mai departe.

Dar să nu uităm faptul că toate acestea sunt destul de bine puse la punct. Mai greu de administrat, nu prea mai avem beneficiari pe ele, școli goale și așa mai departe, dar există.

Mobilitatea, economia și investițiile: extraordinar de importante în această perioadă în care crizele succesive și reunite, ca într-o furtună perfectă, ne lovesc deopotrivă în Europa, indiferent că este vest, centru sau est.

Agricultura și industria alimentară. Deci, securitatea din punctul acesta de vedere este vitală.

Iar noi trăim în regiuni, din punctul acesta de vedere, extrem de ofertante. Faptul că nu reușim să procesăm materia apărută rezultată din industria alimentară, din agricultura mai corect spus, asta e un neajuns major al nostru. Importurile masive pe care le înregistrăm la Unison, atât noi ca regiune, dar și România, Republica Moldova și Ucraina, iarăși ne fac vulnerabili cu atât mai mult în aceste perioade.

Mai departe, educația, cercetarea, cultura, turismul în tandem. Și aici aș vrea să punctez faptul că prin programul regional turistic Via Moldavia vom avea un efort comun, subsumat, să zicem așa, în regiunile noastre prin colaborare. Se numește Via Moldavia, este un târg multianual, organizat cu două ediții.

Anul acesta va fi la Palas, prima ediție în luna mai și voi reveni cu detalii pe acest domeniu.

Digitalizarea administrației – și aici o să vă fac referire la câteva procese chiar interregionale la care noi lucrăm într-o manieră digitală pentru a ne facilita colaborarea. Vedeți foarte bine că birocrația în Uniunea Europeană este o deficiență.

Fiecare stat a tratat această birocrație într-o manieră oarecum personalizată. Polonii au mecanisme care au redus sistemele birocratice, românii merg în continuare cu porbagaje de hârtii la ADR-uri, agenții de dezvoltare regională, personal peste personal, verificări peste verificări. Noi, prin această digitalizare, vrem să reducem atât procedurile sau să le clarificăm și simplificăm mai corect spus, cât și distanțele.

Pentru că avem perioade cum este aceasta în care ne aflăm acum, în ianuarie, în care intemperiile vremii, frig, gheț, polei și așa mai departe, nu ne permit să avem mobilitate în acest perimetru. Poate că de multe ori nu avem posibilitatea să ajungem la parteneri în Ucraina. În Sud, bunăoară, nu știu câți din noi au fost vreodată în Odessa, și oricum în perioada asta e cu atât mai dificil.

Asta n-ar trebui totuși să ne împiedice colaborarea. Deci, digitalizarea văzută în această manieră, de fapt și de drept, ușurează lucrul și duce către rezultate într-o manieră mult mai rapidă și eficientă. În sensul ăsta să se înțeleagă digitalizarea administrației.

Apoi, energia. Avem coridoare energetice în Sudul regiunii noastre și în Nordul regiunii. Bunăoară, de la Suceava pleacă un nod energetic, o rețea energetică, care trece prin Botosani, merge spre Bălți, exact pe coridorul acesta pe care lucrăm noi, centru de cooperare transfrontalieră.

Ne întâlnim regulat pe zona de colaborare energetică, specialiștii sunt la masă, proiectele sunt în curs. Vor exista de aici înainte mult mai multe soluții energetice pentru a ne interconecta pe de o parte, a produce împreună, a veni cu soluții comune și de mediu. Să nu uităm, totuși, zona de cooperare umanitară și socială.

Pentru că în ultimii ani a fost greu încercată. Știu că în România lucrurile acestea sunt văzute așa cum sunt văzute, dar așa cum noi am avut pretenția și vrem să fim ajutați de popoare sau state, care au capacitatea să ne ofere acest sprijin și ni l-au oferit de-a lungul anilor, cred că la fel trebuie să procedăm și noi cu cei care în continuare trec prin momente dificile. Deci acestea sunt domenii cu impact direct asupra dezvoltării regionale și asupra calității vieții oamenilor și a comunităților până la urmă.

Da, într-adevăr, după cum foarte bine ați spus, domenii cu un adevărat impact asupra dezvoltării regionale. Aș dori să ne detaliați în continuare cum se realizează concret, domnule președinte Ion Ștefanovici, cooperarea între părți?

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Întrebarea este excelentă din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, în anii în care mai mult am asistat și am observat cum se derulează cooperările bilaterale între România și Republica Moldova, respectiv România și Ucraina, am constatat faptul că ele sunt cumva aleatoare. Erau lăsate și încă mai sunt de anumite instituții la latitudinea părților. Practic, sistemele sunt în continuare operaționale pe apelul de proiecte.

Aceste apeluri de proiecte pe cooperare transfrontalieră sunt „subțiri”.  Adică fondurile sunt puține. Și în mod evident sunt anunțate, nu e aici o problemă.

Se înscriu un număr de organizații, primării, ONG-uri și așa mai departe. Și sunt desemnați anumiti câștigători. Dar, mecanismele acestea, deși bune, astăzi sunt complet insuficiente.

Însă, ceea ce a lipsit cu desăvârșire a fost o formulă de guvernanță interregională. Asta înseamnă faptul că primarii din România cu cei din Republica Moldova, primarii din România cu cei din Ucraina, ar trebui, și asta vom face, să se așeze la aceeași masă, să discute despre realități comune, probleme comune, soluții comune. Și să propună, într-o manieră din nou comună, cui guvernelor și comisii europene, planuri de acțiuni reindicate de la firul ierbii, de la comunități.

În așa fel încât strategiile pe bugetul Uniunii Europene, pe perioada, pe cadrul financiar, 2028, 2034, chiar 2035, să nu fie acest buget și acest plan făcut în birourile de la Bruxelles sau Strasbourg, ci să plece de la realitățile comunităților noastre. Asta ne-a lipsit nouă. Și nu numai pe cooperare interregională, ci și în cadrul regiunilor.

Proiectele, planurile de dezvoltare pe fiecare din regiunile noastre din România au fost făcute, îmi pare rău să o spun, mai mult sau mai puțin în birouri. Nu au plecat, nu au fost elevate de la primari în sus. Primarii, practic, au fost chemați pentru a aplica și pentru N, nenumărate clarificări și așa mai departe.

Asta e relația. Una de tip birocratic, una în care planurile de dezvoltare sunt plecate de la vârf, de la centru, spre bază. Când ar trebui să fie invers, nevoile să fie relevate de jos, de la cetățeni prin administrație publică, primari, în sus, spre vârf.

Constatând lucrurile acestea, mecanismul nostru de funcționare al centrului și al partenerilor, membrilor implicați, se realizează prin grupuri mixte de lucru între România, Moldova și Ucraina.

Cum? Prin întâlniri periodice în cadrul centrului de la Ștefănești, prin proiecte comune și utilizarea platformelor digitale dezvoltate de către centru de cooperare transfrontalieră, împreună cu specialiștii noștri. Un astfel de exemplu, vă spuneam și mai devreme, în digitalizare, este platforma ro-md.capdr.ro V-a mai urma un ro-ua.capdr.ro Nu e o platformă simplă.

E o platformă costisitoare. Foarte costisitoare. Dar este o platformă care la momentul de față am suportat-o doar parțial noi ca și cost, restul a fost asigurat prin proiect european.

În cooperare cu ADR Chisinau, Agenția de Dezvoltare Regională Chisinau. Practic o exploatăm în comun, dar o realizăm printr-un efort preponderent mai mare decât CAPDR. Cu specialiști IT, dar, iarăși, pe bază a necesităților indicate de beneficiarii fondurilor europene.

Și nu doar a fondurilor europene. Că sunt ei de stat, administrație publică. Că sunt instituții, în general, că sunt mediul privat, companii.

Că sunt din educație, că sunt din turism. Ele vor fi domenii care sunt prezentate în această platformă. În timp, platforma de la sine va armoniza procesele și le va ușura extraordinar de mult.

Practic, toate aceste instrumente sunt integrate într-un ecosistem mai larg, care include Forumul Economic Regional al Moldovei, pe care știți bine că l-am preluat de la ADR Nord-Est în 2022-2023 și l-am organizat noi, prin forțe proprii. A crescut extraordinar de mult. A ajuns, anul trecut, la 600 de participanți și 11 paneluri.

Via Moldavia, acest program care era extrem de necesar pentru turismul din regiunea noastră. Aveam nevoie ca de aer de un târg de tip Romexpo, de la București, care să reunească cererea și oferta. Practic, asta va face.

După care, Moldova Hub și EduCAPDR, zona de educație și multe alte, care sunt realizate conform planurilor strategice ale CAPDR și partenerilor săi pentru perioada 2025-2035. Zece ani. Nouă ne-a lipsit extraordinar de mult, din 1990 până astăzi, coerența, perseverența și logica instituțională.

Fiecare guvern care s-a răsturnat, a venit, a căzut, a fost preluat și așa mai departe, a venit cu propriile idei. N-au existat proiecte coerente care să fie continuate. Noi avem nevoie de continuitate. Noi avem nevoie de obiective setate pe zece ani, pe douăzeci de ani, pe cincizeci de ani, unele generale. Dar cine să le facă?

Vă mulțumesc pentru un răspuns mai mult decât clar și mai mult decât detaliat. Aș dori însă să ne aplecăm în cele ce urmează asupra structurilor de guvernanță interregională pe care acest memorandum le prevede. Și aș dori să știu cum vor funcționa acestea.

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Stimată doamnă, în orice demers, ai nevoie de o conducere cuprinzătoare care să răspundă într-o manieră matură, echilibrată, dar și responsabilă. Poate în primul rând responsabilă, la provocările momentului.

Practic, în centrul de cooperare de la Transfrontaliera de la Ștefănești vor exista trei niveluri de coordonare. Primul, Consiliul de Coordonare Regională între România, Moldova și Ucraina. Deci Consiliul de Coordonare Regională.

Acesta are rol decizional. Este format din 19 membri. La momentul de față suntem CAPDR-ul, la nivel de președinte.

Administrația orașului Ștefănești-Botoșani, la nivel de primar. Ei sunt și oraș gazdă. Acolo va fi modernizată o școală care astăzi nu mai este folosită și va deveni un centru fizic în care vor exista dotări, vor exista cazări, vor exista posibilități de training-uri, formare profesională.

Oamenii pot rămâne, depune acte, realiza anumite demersuri. Pot rămâne peste noapte pentru că vin de la distanțe apreciabile. Deși Ștefănești are, dacă e să facem un cerc virtual, imaginar, de 100 de kilometri în jur, într-o 100 de kilometri ajungi de la Ștefănești, ai 80 până la Iași, și aeroportul din Iași, deci ai accesibilitate.

Ajungi în 60 de kilometri la aeroportul Salcea din Suceava, aeroportul Ștefan cel Mare din Suceava, la 60 de kilometri de Ștefănești. Ajungi în 100 și un pic de kilometri la Soroca, pe Nistru, ajungi la fel în granița cu Ucraina, în 30-40 de kilometri, și ai 100 și ceva până la Cernăuți, deci vă dați seama, este extraordinar de bine plăsat strategic și din acest punct de vedere. Dar revin la nivelul de conducere, la nivel de coordonare regională.

19 membri. Deci Ștefănești, urmează primăria Soroca la nivel de primar, Consiliul Raional Soroca la nivel de președinte, sunt foarte importanți ambii, le vom propune să instituie un birou al de cooperare transfrontalieră al CAPDR și la Soroca. Și mai avem la nivel de conducere, administrația Bugeacului, regiunea Odesa, și la momentul de față, aceștia sunt membrii constituanți, cei care au fondat.

Dar, cu drepturi egale, se vor alătura, vor face cereri, se vor alătura membri primari și nu doar, dar din România, regiunile de eligibilitate, mă refer, județele de eligibilitate, Botoșani, Iași, Vaslui, cred că vom merge un pic mai departe și spre Galați, poate spre Maramureși, că și ei au treabă cu Ucraina. Dar treptat, treptat. Bun.

Iar, mai departe, avem Consiliul Regional consultativ. Acesta asigură expertiza. Este format din 31 de membri.

Deci este consultativ. Și apoi, pe nivelul 3, în rol de execuție, este directorul executiv al centrului, care va coordona centrul și angajații centrului. Centrul va avea, din nou, va înregistra o premieră.

Pentru că angajații vor fi români, cetățeni ai Republicii Moldova, deci moldoveni, care vor veni și vor locui de luni până vineri, sau unii care sunt aproape de graniță, pentru că ai raioane foarte apropiate, Râșcani, Drochia, Bălți, Soroca, sunt aproape. Unii pot face și Naveta. Și angajați ucraineni, care la fel vor fi detașați din instituții, sau angajați pur și simplu specialiști.

Ei, rolul de execuție va reveni directului executiv al centrului. Iar această structură permite decizii coerente și, evident, implementarea eficientă.

Am înțeles și vă mulțumesc. Dacă ne puteți detalia rolul dumneavoastră pe care îl veți avea în perioada de tranziție?

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Membrii fondatori mi-au acordat un mandat tranzitoriu de reprezentare a Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR Ștefănești. Vă spuneam, adineauri, faptul că din 19 membri, la momentul de față, în Consiliul de Coordonare Regională, avem 5. Deci mai avem nevoie de 14 membri. Structura consultativă pleacă de la 0 spre 31, în momentul de față, iar Centrul de Cooperare Transfrontalieră de la Ștefănești, într-o manieră realistă, astăzi funcționează în Primăria Ștefănești.

Deci, până în clipa în care sediul va fi reabilitat, dotat în execuție, până în clipa în care structurile vor fi complete, rolul meu, într-adevăr, este să mă ocup pe această perioadă tranzitorie de atingerea acestor obiective. Iar acest mandat suplimentar vizează dialogul cu instituțiile, facilitarea accesului la finanțări, până la urmă, pe perioada aceasta, și, după cum spuneam, asigurarea continuității operaționale, până la constituirea completă a structurilor de guvernanță.

Ce impact anticipați dumneavoastră pentru Regiunea Moldovei?

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: În primul rând, impactul va fi unul structural.

Prin acest cadru, Regiunea Moldovei își consolidează, practic, rolul de punte între Uniunea Europeană, Republica Moldova și Ucraina. Dar eu vă întreb, de unde preluăm astăzi situația? O preluăm dintr-o regiune, cum este Moldova, al cărui PIB pe cap de locuitor se situează la 39-40% din media europeană. Ascultați frecvent știrile, știți că se spune de ani de zile și nu s-a schimbat nimic că Regiunea Moldovei este printre cele mai sărace din regiunile UE.

De ce? Pentru că din 1990 până astăzi, sau din 2007 de la aderare până în 2026, am funcționat într-o paradigmă greșită. Județele din Regiunea de Nord-Est au fost și mai sunt încă clasificate ca și extremitate de est a Uniunii Europene. Eroare.

Gândirea noastră este complet diferită și poziționează ca pe tabla de șac. Știți, în jocul de șac câștigă jucătorul care își poziționează pe centru piesele. Și el, rămânând pe șac, are posibilitatea unor mutări stânga-dreapta, înainte-înapoi, conform unei strategii de joc.

Atâta timp cât te plasezi într-o extremitate, nu ai posibilitatea decât de a lucra, în cazul nostru, spre vest. Nu s-a gândit nimeni până la momentul de față că cu estul se poate lucra într-o manieră în care noi să devenim centru, ajutându-i pe ei și ajutându-ne și pe noi. Deci asta e schimbarea de paradigmă și mentală și de strategie, până la urmă.

N-am vorbit până acum de lucrurile acestea, le-am lăsat să se întâmple, ele se întâmplă și acum practic le explicăm. De aici plecăm de la o zonă defavorizată, de la o zonă limitată de opțiuni, de la o zonă de extremitate estică, uitată de lume. Revenind, cooperarea capătă în maniera aceasta de lucru predictibilitate.

Asta contează enorm. Proiectele devin practic coerente, după cum v-am spus pe parcursul interviului. Iar administrațiile locale au un instrument stabil pentru dezvoltare regională durabilă.

Într-adevăr, domnule președinte, este foarte important ca impactul, după cum bine ați precizat și dumneavoastră, să fie unul palpabil.

Dar dacă am discutat despre acest demers în sine, despre rolul lui, despre impactul lui, aș dori să vă întreb în continuare, în viziunea dumneavoastră, care ar fi evoluția acestui demers? Atât pe termen mediu, cât și pe termen lung.

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Pentru acest oraș, de care nu s-a mai auzit, să fim seriosi. În România s-a auzit de un singur Ștefănești, undeva pe lângă București. Deși de un Ștefănești din Moldova nu știe nimeni.

Acest Ștefănești din Moldova, prin noi, devine un reper al guvernanței interregionale. Modelul este deschis de extindere și adaptări, după cum am mai precizat anterior. Iar obiectivul este constituirea, sau mai corect spus construirea unei rețele funcționale.

Spun construirea pentru că el deja este constituit. Deci trebuie să-l elaborăm, să adăugăm elemente structurale care să aibă fundament și să, foarte important ce vă spun acum, să reziste la presiune. Deci construirea unei rețele funcționale de cooperare care să susțină dezvoltarea economică în primul și primul rând.

Apoi socială și instituțională în întreg spațiul nostru de colaborare. România, Republica Moldova și Ucraina. Când spun Ucraina, mă menționez, dacă n-am făcut-o până la momentul de față, zona de elegibilitate.

Deci e Cernăuțiul cu România. Cernăuțiul și Bugeac. Acestea au fost desemnate cu mult timp înainte ca zone de elegibilitate pentru România. Și noi pe ele lucrăm.

Domnule Ștefanovici, cum pot deveni instituțiile interesate membrii al Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR Ștefănești?

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Da, foarte important aspectul, pentru că el prezintă posibilitatea de scalabilitate și deschidere. Plec de la un reper.

Faptul că până la momentul de față eu am văzut foarte multe asociații, nu încerc să le cobor, nici să le urc, n-are sens, ca importanță. Dar Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, asociația IT, nu știu care, cu tare, care au strâns membrii, membrii plătesc cotizații, rezultatele sunt, din nou, subțiri. Știu mai bine fiecare dintre membrii, care le sunt beneficiile prin respectivele structuri.

Asta nu neapărat din vina structurilor respective, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. La un moment dat, când această asociație și asocierea a fost înființată, prin 2007-2008, nu mai țin minte exact, la Iași, trăiam anumite vremuri și anumite condiții și condiționalități. Uniunea Europeană era într-un anumit stadiu, expertiza era de o anumită natură, vremurile erau, amintiți-vă, 2007-2008-2009, de un anumit fel.

Eram în preaderare, Europa era guvernată de liniște, de stabilitate și așa mâine departe. Astăzi, în 2025, cadrul financiar pentru 2028-2034 va fi complet diferit. Deci în 2025, în partea a doua anului, s-au stabilit direcțiile de principiu pentru realizarea viitorului buget, 2028-2034.

În România, noi încă suntem surprinși. Nu suntem deloc proactivi. Am luat act, ne-am uitat, n-am trimis propuneri către Bruxelles legate de interesele noastre, din niciun fel de regiune, dar să nu comparăm totuși, pentru că Transilvania, din nou, va reuși să-și facă loc așa cum a făcut-o și în trecut.

Ilfovul, București-Ilfov, își va găsi drumul, Banatul, la fel, își va găsi prerogativele. Să nu uităm că ADR Banat este condus de un fost ministru de Finanțe, de și Finanțe și MIPE, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și așa mai departe. Deci nu le plâng de milă.

Îmi plâng de milă mie sau sunt îngrijorat pentru mine, pentru regiunea mea, Moldova. Că de aici n-avem pârghii să ajungem la Bruxelles așa cum trebuie. Avem un birou la Bruxelles care pentru noi, pentru regiunea Moldovei, deși noi spunem că suntem singuri care au un birou acolo de reprezentare, nu ne aduce niciun fel de beneficiu.

Înregistrează doar costuri. Nu o să intru acum în detalii. Deci cu asta vreau să spun că structurile pe care le avem la momentul de față sunt inoperabile.

Nu mai sunt eficiente. Nu și-au demonstrat eficiența, nu s-au adaptat vremurilor pe care le trăim. Asta vreau să spun.

Așa încât eu nu-mi fac niciun fel de emoții și griji că primarii, președinții de consilii județiene, oamenii de afaceri nu vor vedea repede utilitatea acestei structuri și viabilitatea ei și vor veni alături de noi. Într-adevăr va exista un proces de selecție a membrilor. Dar asta este o altă discuție.

Și revenind la întrebarea dumneavoastră legată de modul în care pot deveni membri instituțiile interesate. Membri ai Centrului de Cooperare Transfrontalieră, CAPDR Ștefănești. Se va face, vor deveni membri prin depunerea unor solicitări oficiale.

Deja au existat aceste solicitări cu prilejul lansării centrului pe 30 ianuarie, anul curent. Aceste cereri de aderare practic își urmează un curs firesc. Sunt analizate în cadrul structurilor de guvernanță, despre care am discutat anterior.

Acestea sunt Consiliul de Cooperare Regional Reamintesc, România, Moldova, Ucraina, format din 19 membri, cu rol decizional, dar și Consiliul Regional Consultativ, pe același format trilateral, format din 31 membri, cu rol de expertiză. În urma acestor validări, noii membri sunt integrați în mecanismele de lucru ale centrului. Ei își pot, astfel, valida proiectele proprii, pot identifica parteneri instituționali și surse de finanțare.

Dar, iarăși foarte important, ei trebuie, și au și posibilitate ci un drept și o responsabilitate, o obligație să contribuie activ la implementarea strategiei de dezvoltare interregională dintre România, Republica Moldova și Ucraina.

Domnule Ștefanovici, nu aș vrea să încheiem acest interviu fără a discuta și despre importanța Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR Ștefănești pe termen mediu și lung. Așadar, cum vedeți rolul acestui centru pe termen mediu și lung?

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Ca să dăm o notă de încheire și vă mulțumesc că am intrat foarte mult în detalii, dar eu cred că ele sunt foarte importante pentru cei care vor să-și fundamenteze decizia și să-și creeze un orizont de așteptare și de implicare în acest centru.

Acest Centru de Cooperare Transfrontalieră de la Ștefănești devine un spațiu de întâlnire, practic, între decizie, expertiză și viziune regională. La Ștefănești noi vom aduce, în cadrul întâlnirilor tematice, nume de rezonanță din statele noastre, din Uniunea Europeană, mă refer, dar și din rândul partenerilor internaționali. Când spun parteneri internaționali, cei care mi-au urmărit activitatea au văzut cu predilecție că viziunea mea și cutezanța, cum au numit-o unii, nu se oprește la vestul Europei.

Merge foarte mult și spre estul nostru. M-am uitat până în China, am ajuns în China, sunt interesat de India, am discutat cu India, acest tratat, mama tratatelor, cum a fost el denumit, dintre Uniunea Europeană și India, ne favorizează toate demersurile pe care le avem, ne interesează foarte mult schimburile comerciale, de import-export, am tratat aceste subiecte într-o manieră pragmatică, cu ocazia întâlnirilor, spre exemplu, de la Forumul economic-regional al Moldovei.

Deci, Arabia Saudită, nu odată ne-am întâlnit cu ei, am mers la consiliul lor de afaceri, au venit o garnitură importantă de oameni de afaceri și structuri asociative din Arabia Saudită la București, vor mai veni încă odată, în această primăvară, îi vom invita, deja i-am invitat și au dat curs invitației, vom stabili un program și ne vom vedea în regiunea noastră, vom merge în Republica Moldova cu ei pentru prezentarea oportunităților de investiții, în general i-a interesat zona de securitate alimentară, pe noi ne interesează, în mod evident, să nu exportăm materie brută, vrem să o procesăm cât putem de mult, asta o putem face doar cu procesatorii noștri, din domeniul industria agroalimentare.

Deci, vreau să spun că toate aceste nume vor trece pe la Ștefănești și vor fi întâlniri cu reprezentanții noștri din trilaterală. Și se va discuta extrem de concret pentru a pune bazele unor acțiuni concrete. Dar vom proceda și invers.

Delegațiile noastre trilaterale vor merge la Bruxelles pentru discuții aplicate pe baza intereselor noastre formulate prin documente cum deja avem acest memorandum care este adresat guvernului României, guvernului Republicii Moldova și guvernului de la Kiev. Dar și Comisii Europene. Cum acționăm în raport cu Comisia Europeană? Credeți, nu credeți? Prin europarlamentarii noștri ai României.

Sunt acolo, trebuie să-i folosim, să-i punem la treabă și dați-mi voie să vă spun deja că trei dintre ei au dat curs propunerilor noastre. Sunt în partide diferite, grupuri diferite. Mergem împreună cu ei.

Îi punem într-o formă de concurență. Asta nu înseamnă că îi preferăm pe unii sau renunțăm la alții. Le dăm posibilitatea să se raporteze la obiectivele noastre.

Cine le rezolvă, acela este de apreciat. Asta e maniera noastră de lucru. O aliniere a viziunilor, dacă-mi permiteți.

Un efort susținut comun, să zicem. Cam asta va face în raport cu terții Centrul de Cooperare Transfrontalieră, cu partenerii externi, indiferent de unde vor fi ei. Reamintesc încă o dată, poziționarea localității ne oferă toate avantajele pentru a relaționa foarte ușor pe 100-150 de km, accesibilitatea aero este evidentă.

Cine știe, fluvială în timp, cel puțin până la jumătate, Prutul este un proiect pentru dragare și pentru accesibilitatea lui la nivel de nave ușoare. Proiecte care doar dacă suntem canalizați pe ele, le putem rezolva. Ce ar mai fi de adăugat într-un final? Că prin acest cadru instituțional, pe care l-am creat, Centrul de la Ștefănești va scrie din punctul meu de vedere, și nu vreau să exagerez cu nimic, istorie.

El va contribui major la consolidarea guvernanței interregionale, la conectarea spațiului european cu vecinitatea sa estică. Exact ceea ce eu am detaliat pe parcursul acestui interviu. Poziționându-ne, practic, pe noi spre centru și transformându-ne din periferie a Europei într-un centru care va furniza expertiză.

Iar în manieră de cooperare transfrontalieră, noi credem că vom deveni un instrument extrem de real de dezvoltare, de stabilitate și progres regional. Vă mulțumesc foarte mult!

Domnule președinte Ion Ștefanovici, mulțumim pentru că ați avut amabilitatea de a reflecta împreună cu noi semnificația întâlnirii dedicate a Instituirii Cadrului Regional de Cooperare Trilaterală România-Republica Moldova-Ucraina de la Ștefănești, că ne-ați vorbit despre rolul Centrului de Cooperare Transfrontalieră de la Ștefănești, dar și despre multe alte aspecte. Nu pot decât să vă felicit pentru demers, viziune și inițiativă și să vă doresc mult succes în tot ceea ce întreprindeți!

Ion Ștefanovici, președinte CAPDR: Vă mulțumim și noi foarte mult! Dacă nu l-am fi considerat un pas hotărător și extrem de important, vă asigur că nu aș fi insistat atât de mult asupra tuturor detaliilor. Mulțumesc încă o dată!