CAPDR | ROMÂNIA – REPUBLICA MOLDOVA: De la Soroca la Galați: Nordul și Sudul construiesc o nouă arhitectură a cooperării interregionale (2026–2034)
Mesaje publice
Încredere. Lealitate. Viziune comună. Perseverență. Unitate de acțiune.
Cooperarea regională – de la relații instituționale la organizarea teritoriului
Dezvoltarea durabilă a unei regiuni presupune o viziune comună, instituții capabile să coopereze și mecanisme prin care resursele locale să fie transformate în proiecte de interes regional.
În perioada 2023–2025, Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) a urmărit consolidarea dialogului economic și instituțional dintre România și Republica Moldova, prin Forumul Economic Regional Moldova și dezvoltarea parteneriatelor bilaterale.
Proiectul CAPDR–ADR Municipiul Chișinău, implementat în perioada 2025–2026, a reprezentat o etapă suplimentară, prin transferul de bune practici, consolidarea capacităților administrative și dezvoltarea infrastructurii digitale comune.
În anul 2026, acest proces a intrat într-o nouă etapă: organizarea cooperării la nivelul regiunilor NORD, CENTRU și SUD, pornind de la prioritățile administrațiilor, instituțiilor și operatorilor economici din teritoriu.
Reuniunile regionale de la Soroca, din 9 iulie, și Galați, din 24 septembrie, constituie două repere ale acestei construcții.
De la încredere la parteneriat. De la parteneriat la proiecte. De la proiecte la o infrastructură regională permanentă de cooperare.
SOROCA | 9 iulie 2026 – Nordul României și Nordul Republicii Moldova, într-un mecanism comun de dezvoltare
La 9 iulie 2026, municipiul Soroca a găzduit Reuniunea Regională a Nordului, organizată de CAPDR în cadrul cooperării dezvoltate prin Centrul de Cooperare Transfrontalieră CAPDR Ștefănești–Soroca, împreună cu Consiliul Raional Soroca, Primăria Orașului Ștefănești și partenerii instituționali.
Reuniunea a conectat reprezentanți ai administrațiilor, instituțiilor și organizațiilor partenere din nordul Republicii Moldova și din România, în vederea identificării priorităților comune de dezvoltare.
Agenda a cuprins infrastructura și conectivitatea, energia, investițiile, administrația publică, educația, sănătatea, turismul, digitalizarea și atragerea finanțărilor.
Un obiectiv central l-a reprezentat constituirea unui portofoliu regional de inițiative și proiecte, care să poată fi analizate, corelate și pregătite pentru etapele următoare de finanțare și implementare.
Prin Centrul de Cooperare Transfrontalieră Ștefănești–Soroca, CAPDR urmărește dezvoltarea unui mecanism permanent de relaționare între administrații, specialiști și operatori economici.
Soroca a demonstrat importanța organizării cooperării în jurul unor interese teritoriale concrete, susținute prin responsabilitate instituțională și continuitate operațională.
Propunerile rezultate din reuniune au intrat în circuitul tehnic și instituțional de analiză, urmând ca fiecare inițiativă să fie dezvoltată potrivit gradului său de maturitate, capacității partenerilor și oportunităților de finanțare.
Această metodă permite trecerea progresivă de la identificarea necesităților locale la pregătirea unor proiecte de interes interregional.
GALAȚI | 24 septembrie 2026 – Sudul devine o componentă strategică a cooperării transfrontaliere
La 24 septembrie 2026, Reuniunea Regională de Lucru a Sudului, desfășurată în Aula Magna a Universității Internaționale Danubius din Galați, a continuat procesul de organizare teritorială început în Nord.
Evenimentul a fost organizat de CAPDR, împreună cu Asociația Tehnopol Galați și partenerii instituționali, cu participarea reprezentanților administrației publice, mediului academic, organizațiilor de dezvoltare și mediului economic.
Reuniunea a adus în atenție cooperarea dintre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României, sudul Republicii Moldova și, în perspectiva extinderii relațiilor regionale, teritoriile din regiunea Odesa și Bugeac, Ucraina.
Arhitectura de cooperare cuprinde instituții și organizații din județele Galați, Brăila, Tulcea, Vrancea, Constanța și Buzău, precum și administrații și parteneri din Cahul, Cantemir, Leova, Taraclia, Căușeni, Ștefan Vodă și Găgăuzia.
Au fost abordate oportunitățile de cooperare în administrație publică, educație, business și turism, în corelare cu proiectele de infrastructură și investiții.
Un loc distinct în dezbateri l-au ocupat infrastructura portuară, transportul și logistica dunăreană, conectivitatea rutieră și feroviară, agricultura, cercetarea aplicată și potențialul turistic al Dunării de Jos, Deltei Dunării și Mării Negre.
Proiectele de infrastructură portuară prezentate în cadrul reuniunii, inclusiv cele referitoare la Galați, Brăila, Tulcea, Isaccea și alte puncte dunărene, au evidențiat importanța conectării investițiilor la o perspectivă economică regională mai amplă.
Cooperarea universitară și cercetarea au completat această abordare prin identificarea posibilităților de transfer de cunoștințe, pregătire profesională și dezvoltare a competențelor.
Galațiul a reprezentat etapa în care experiența acumulată în Nord a fost transferată către Sud, adaptată particularităților economice și geografice ale regiunii dunărene.
Această continuitate permite dezvoltarea unei rețele în care fiecare teritoriu contribuie cu resurse, competențe și oportunități specifice.
NORD – CENTRU – SUD | Unitatea de acțiune ca principiu de organizare regională
Reuniunile de la Soroca și Galați fac parte dintr-o arhitectură mai amplă, prin care CAPDR urmărește organizarea cooperării între România și Republica Moldova pe trei componente teritoriale complementare.
NORDUL valorifică relațiile transfrontaliere, infrastructura de conectivitate, resursele economice și cooperarea dintre administrații.
CENTRUL urmărește consolidarea relațiilor dintre instituții, companii, universități și comunități, inclusiv prin mecanismele dezvoltate în cooperarea cu municipiul Chișinău și regiunile învecinate.
SUDUL adaugă dimensiunea dunăreană, portuară, logistică, agricolă și turistică, prin legăturile dintre România, Republica Moldova și spațiul Mării Negre.
Cele trei componente sunt concepute ca părți ale aceluiași proces de planificare și cooperare.
Experiența acumulată într-o regiune poate fi analizată, adaptată și transferată către celelalte, contribuind la dezvoltarea unor instrumente comune de lucru.
Un teritoriu identifică oportunități. Regiunile conectează resurse. Instituțiile organizează cooperarea. Partenerii economici transformă proiectele în activitate și investiții.
Acest principiu se află la baza dezvoltării unei arhitecturi regionale cu funcționalitate permanentă.
Platforma digitală comună – continuitatea cooperării dincolo de reuniuni
Procesul de organizare teritorială este susținut prin platforma ro-md.capdr.ro, dezvoltată în cadrul cooperării CAPDR–ADR Municipiul Chișinău.
Structurată pe patru domenii – administrație publică, educație, business și turism – platforma urmărește conectarea beneficiarilor, identificarea partenerilor și facilitarea accesului la expertiză și oportunități de finanțare.
Prin intermediul acesteia, inițiativele rezultate din reuniunile regionale pot fi introduse într-un circuit organizat de analiză și cooperare.
În același timp, componenta turistică este dezvoltată prin Programul VIA MOLDAVIA, care urmărește conectarea destinațiilor, infrastructurii de mobilitate, operatorilor economici și furnizorilor de servicii.
Astfel, planificarea regională și economia locală sunt reunite într-un proces comun, orientat către valorificarea patrimoniului și dezvoltarea oportunităților economice.
PisRM 2028–2034 | De la portofolii regionale la o perspectivă comună de dezvoltare
Reuniunile de la Soroca și Galați contribuie la fundamentarea Programului de Interconectare Sustenabilă România–Republica Moldova 2028–2034 (PisRM), inițiativă strategică promovată de CAPDR.
Programul, aflat în etapa de consultare și structurare instituțională, urmărește corelarea proiectelor de dezvoltare, infrastructură, energie, investiții, educație, sănătate, turism și digitalizare.
Prin reuniunile regionale, CAPDR propune o metodă de lucru care pornește de la identificarea necesităților din teritoriu, continuă prin constituirea portofoliilor de proiecte și urmărește pregătirea acestora pentru negociere, finanțare și implementare.
Orizontul 2034 reprezintă perspectiva în care relațiile instituționale construite astăzi pot deveni proiecte mature, investiții și mecanisme permanente de cooperare.
Aceasta este continuitatea urmărită: valorificarea experienței acumulate din 2023 și organizarea etapelor viitoare prin obiective, responsabilități și parteneriate durabile.
Ion Ștefanovici, Președinte CAPDR: „Încrederea apropie instituțiile. Perseverența organizează proiectele. Unitatea de acțiune construiește dezvoltarea.”
„În acești ani, am urmărit consolidarea unei construcții instituționale între România și Republica Moldova, întemeiată pe încredere, lealitate, respect reciproc și interese economice comune.
Prin Forumul Economic Regional Moldova am creat cadrul dialogului. Prin proiectul CAPDR–ADR Municipiul Chișinău am dezvoltat competențe și instrumente comune. Prin reuniunile regionale de la Soroca și Galați am apropiat această experiență de administrații, op
eratori economici și comunități.
Dezvoltarea regională presupune continuitate, disciplină instituțională și capacitatea de a transforma resursele fiecărui teritoriu în oportunități comune.
Nordul, Centrul și Sudul reprezintă componente ale aceleiași construcții. Fiecare regiune are propria identitate, propriile resurse și propriile priorități. Prin cooperare, aceste resurse pot dobândi o valoare economică superioară.
Privim către perioada 2028–2034 cu responsabilitatea de a contribui la pregătirea unui portofoliu regional de proiecte, capabil să susțină investiții și relații economice durabile.
Am construit încredere. Am consolidat parteneriate. Am organizat cooperarea. Continuăm prin pregătirea proiectelor și mobilizarea competențelor.
Încrederea constituie fundamentul. Lealitatea asigură continuitatea. Perseverența consolidează rezultatele. Unitatea de acțiune transformă interesele comune într-o direcție strategică de dezvoltare.
Aceasta este construcția pe care o continuăm prin CAPDR.”
