CAPDR – Reuniunea Regională a Sudului, la Galați: cooperare, proiecte și investiții pentru orizontul 2034 | România – Republica Moldova – Ucraina 🇷🇴🇲🇩🇺🇦
Mesaje publice
24 septembrie 2026
România, Republica Moldova și Ucraina își conectează proiectele de dezvoltare prin propunerea Programului de Interconectare Sustenabilă România–Republica Moldova 2028–2034
CAPDR – Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, împreună cu Asociația Tehnopol Galați și parteneri instituționali precum ADR Sud-Est Romania, Primăria respectiv Consiliul Județean Galați au organizat în municipiul Galați, în Aula Magna a Danubius International University Reuniunea Regională de Lucru a Sudului, o nouă etapă în construcția mecanismului de cooperare teritorială România–Republica Moldova–Ucraina.
Reuniunea de la Galați continuă un proces strategic început în anul 2023 și dezvoltat progresiv prin relaționare instituțională, transfer de experiență, instrumente digitale, proiecte comune și mecanisme regionale de cooperare.
Orizontul acestei construcții este anul 2034: suficient de lung pentru ca relațiile instituționale formate astăzi să se transforme în proiecte, proiectele în investiții, iar experiența acumulată într-un teritoriu să fie transferată și multiplicată în celelalte regiuni.
Construim, etapă cu etapă, o infrastructură regională de cooperare.
În această logică, Nordul, Centrul și Sudul reprezintă componente ale aceluiași proces. Experiența dobândită în cooperarea cu Soroca și cu administrațiile din Nord, precum și relațiile deja consolidate în zona Centru, sunt transferate către Sud pentru a accelera constituirea parteneriatelor, pregătirea proiectelor și dezvoltarea capacității instituționale. Ceea ce funcționează într-un teritoriu este analizat, adaptat și transferat către celelalte.
Această continuitate reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale strategiei CAPDR 2023–2034.
Galati – punct de convergență pentru cooperarea Sudului
Reuniunea Regională de Lucru a Sudului reunește într-o arhitectură comună Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României, Regiunea de Dezvoltare Sud și UTA Găgăuzia din Republica Moldova, precum și parteneri din regiunea Odesa și Bugeac, Ucraina. Documentele de lucru ale reuniunii au definit încă de la început această dimensiune trilaterală și au plasat Galațiul în centrul unor teme precum Dunărea și Marea Neagră, transportul, logistica, porturile, agricultura, investițiile, turismul, mediul și cooperarea universitară.
Poziționarea Galațiului îi conferă o valoare aparte: aici se întâlnesc Dunărea, infrastructura portuară, coridoarele comerciale, proximitatea Republicii Moldova și legătura directă cu spațiul ucrainean al Mării Negre.
În jurul acestei poziționări dezvoltăm un mecanism prin care administrațiile, mediul academic, companiile, organizațiile de dezvoltare și structurile profesionale își pot conecta proiectele și resursele.
Universitatea Internațională Danubius oferă acestei cooperări și o componentă academică importantă. Agenda reuniunii a fost construită în jurul dialogului dintre CAPDR, Tehnopol Galați, mediul universitar, autoritățile locale și județene, Ministerul Economiei și componenta consulară România–Republica Moldova.
În arhitectura cooperării Sudului sunt implicate instituții și organizații din România, Republica Moldova și Ucraina aflate în etape diferite de relaționare cu CAPDR
Din România, acest mecanism include Tehnopol Galați, Universitatea Internațională Danubius, Primăria Municipiului Galați, Consiliul Județean Galați, Consiliul Județean Tulcea, Consiliul Județean Vrancea, Primăria Comunei Garoafa, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați, GAL Pădurile Dacice, precum și instituții centrale și alte structuri economice și profesionale. Documentația reuniunii include reprezentarea acestor instituții în procesul regional de lucru.
Din Republica Moldova, cooperarea cuprinde administrații și organizații din Cahul, Leova, Cantemir, Taraclia, Căușeni, Ștefan Vodă, Giurgiulești, Copceac, Feștelița și alte comunități ale Sudului, la care se adaugă experiența deja acumulată în relația cu Soroca.
Centrul de Cooperare Transfrontalieră Ștefănești – Soroca are aici un rol care depășește geografia reuniunii Sudului.
Experiența acumulată în Nord devine resursă de transfer de cunoștințe. Mecanismele testate, relațiile instituționale construite și modul de centralizare a proiectelor sunt puse la dispoziția cooperării Sudului pentru a scurta etapa de învățare și a accelera consolidarea parteneriatelor.
Aceeași logică se aplică relațiilor dezvoltate de CAPDR în zona Centru: experiența acumulată în ultimii ani nu rămâne izolată într-un singur teritoriu, ci intră într-un sistem de transfer regional.
Din Ucraina, arhitectura cuprinde parteneri academici din Odesa și reprezentanți ai comunităților din Bugeac, inclusiv zona Bolgrad. Cooperarea urmărește în mod special domeniile în care geografia și complementaritatea economică creează interese comune: infrastructură, logistică, agricultură, economie, cercetare, turism și dezvoltare teritorială.
4 domenii care organizează cooperarea: Administrație, Educație, Business și Turism
Platforma www.ro-md.capdr.ro reprezintă instrumentul operațional prin care această rețea regională este organizată și continuată după încheierea reuniunilor.
Cooperarea este structurată în patru domenii fundamentale.
- Administratie Publică înseamnă conectarea administrațiilor locale și regionale, transfer de experiență, identificarea nevoilor din teritoriu, pregătirea proiectelor și constituirea unor relații de lucru permanente.
- Educatie înseamnă conectarea universităților și institutelor de cercetare cu administrațiile și economia, formarea profesională, cercetarea aplicată și transferul de cunoștințe.
- Business înseamnă trecerea de la relaționare la investiții: parcuri industriale, infrastructură economică, logistică, clustere, producători, companii și capital.
- Turism înseamnă dezvoltarea VIA MOLDAVIA ca sistem economic regional, prin conectarea destinațiilor, micro-destinațiilor, cazării, gastronomiei, evenimentelor, transportului și operatorilor turistici.
Platforma nu este concepută ca o simplă bază de date. Rolul său este de a transforma relația instituțională într-un flux continuu:
nevoie → proiect → partener → finanțare → implementare → experiență → transfer.
Vrancea și Garoafa – infrastructură pentru investițiile următorului deceniu
O componentă importantă a cooperării Sudului o reprezintă județul Vrancea și proiectul Parcului Industrial Vrancea de la Garoafa.
Consiliul Județean Vrancea și Primăria Comunei Garoafa sunt integrate în mecanismul regional de cooperare, iar proiectul parcului industrial oferă un exemplu concret despre modul în care o investiție locală poate fi conectată la o rețea economică mai largă. Documentația reuniunii include Consiliul Județean Vrancea și Primăria Garoafa în această arhitectură regională.
Parcul Industrial Vrancea nu este privit exclusiv ca infrastructură locală. În strategia CAPDR, asemenea investiții trebuie puse în legătură cu întreprinderi, furnizori, investiții și piețe din Republica Moldova și, gradual, Ucraina.
Formula este simplă:
teritoriu + infrastructură + investitor + forță de muncă + piață.
Această abordare permite ca proiectele locale să fie privite din perspectiva unei economii regionale mai largi.
Dunarea De Jos – infrastructura care poate lega economiile
O altă direcție majoră a reuniunii a fost reprezentată de infrastructura portuară și de rolul Dunării de Jos.
Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați a adus în cadrul lucrărilor proiecte privind Galați, Măcin, Tulcea, Isaccea, Chilia Veche și Brăila.
Au fost analizate investiții în cheuri, dane, acces rutier, infrastructură tehnică și capacități de operare, precum și dezvoltarea infrastructurii Ro-Ro din Portul Bazinul Nou Galați.
Importanța acestor investiții trebuie privită dincolo de porturile individuale.
Dunărea poate deveni una dintre coloanele economice ale cooperării Sudului: România – Republica Moldova – Ucraina – Marea Neagră – coridoarele europene.
De aceea, infrastructura portuară, transportul rutier și feroviar, logistica și punctele de trecere trebuie analizate împreună, ca părți ale aceluiași sistem.
Cercetarea aplicată și protecția resurselor
Cooperarea Sudului include și componenta de cercetare, prin relația cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați.
Într-un teritoriu definit de Dunăre, Delta Dunării și Marea Neagră, dezvoltarea economică trebuie să fie conectată cu cercetarea și protecția resurselor.
Calitatea apei, ecosistemele acvatice, pescuitul, acvacultura, managementul resurselor naturale și efectele investițiilor asupra mediului reprezintă domenii în care cercetarea trebuie să intre direct în procesul de planificare regională.
Universitatea – de la partener academic la infrastructură de cunoaștere
Universitatea Internațională Danubius, alături de instituțiile academice și de cercetare implicate în cooperare, contribuie la dezvoltarea unui al doilea tip de infrastructură: infrastructura de cunoaștere.
Aceasta devine esențială într-o strategie până în 2034.
Administrațiile au nevoie de competențe. Companiile au nevoie de forță de muncă pregătită. Proiectele au nevoie de cercetare și fundamentare. Teritoriile au nevoie de specialiști capabili să rămână și să dezvolte economia locală.
Cooperarea cu mediul universitar din Odesa extinde această dimensiune către Ucraina și creează posibilități în economie, ospitalitate, turism, enologie, cercetare și formare profesională. Instituțiile academice din Odesa fac parte din arhitectura de cooperare prevăzută pentru regiune.
În strategia CAPDR 2023–2034, educația nu este un domeniu separat de economie. Este una dintre condițiile economiei.
GAL Padurile Dacice – dezvoltarea începe și de jos în sus
În arhitectura cooperării Sudului, GAL Pădurile Dacice reprezintă componenta de dezvoltare locală și comunitară.
Marile proiecte regionale au nevoie de infrastructură, finanțare și decizie instituțională. Dar dezvoltarea reală trebuie să pornească și de la comunități, producători, antreprenori locali și inițiative rurale.
Din acest motiv, mecanismul CAPDR urmărește simultan două mișcări:
- de sus în jos – infrastructură, finanțare și strategie;
- de jos în sus – nevoi, proiecte locale, antreprenori și comunități.
Întâlnirea acestor două fluxuri produce proiecte sustenabile.
- VIA MOLDAVIA – economia turistică a cooperării regionale
- VIA MOLDAVIA reprezintă componenta Turism a acestei arhitecturi.
În Sud, programul conectează Republica Moldova cu Dobrogea, Delta Dunării, litoralul Mării Negre și ulterior cu celelalte regiuni ale României.
În cooperare sunt implicați atât reprezentanți ai administrațiilor, cât și operatori și organizații turistice din Republica Moldova, inclusiv structuri din Cahul și Ștefan Vodă.
Obiectivul nu este exclusiv promovarea turistică.
VIA MOLDAVIA trebuie să genereze circulație economică:
turist → transport → cazare → gastronomie → agrement → cultură → evenimente → comerț local.
Targul de Turism “VIA Moldavia” de la Palatul Parlamentului, din 27 octombrie 2026, reprezintă o etapă în dezvoltarea acestei piețe comune de promovare și cooperare.
De la 2023 la 2034 – continuitatea înaintea vitezei
Reuniunea Sudului trebuie înțeleasă în interiorul unui ciclu strategic mai lung.
În 2023, CAPDR a intrat într-o etapă nouă de consolidare regională, inclusiv prin dezvoltarea Forumului Economic Regional Moldova și extinderea mecanismelor de cooperare. Documentarea instituțională CAPDR arată că FERM a fost preluat și dezvoltat de organizație începând din perioada 2022–2023 și integrat ulterior într-un ecosistem mai larg de platforme și programe.
În 2026 avem deja un alt nivel de maturitate: platforme digitale, reuniuni regionale, programe tematice, cooperare cu administrații și universități și o rețea România–Republica Moldova cu extindere către Ucraina.
Până în 2034, obiectivul este trecerea prin trei stadii succesive: relații → proiecte → sistem regional permanent.
Aici intervine principiul fundamental al strategiei: nu reconstruim de fiecare dată de la zero.
Nordul transmite Sudului.
Centrul transmite Nordului și Sudului.
Sudul va produce, la rândul său, modele care vor fi transferate celorlalte teritorii.
Un proiect reușit trebuie să devină experiență.
Experiența trebuie să devină metodă.
Metoda trebuie să poată fi multiplicată.
Propunerea Programului de Interconectare Sustenabilă România–Republica Moldova 2028–2034
Proiectele și relațiile dezvoltate prin aceste reuniuni contribuie la fundamentarea propunerii Programului de Interconectare Sustenabilă România–Republica Moldova 2028–2034.
Este esențial: discutăm despre o propunere CAPDR aflată în proces de consultare, fundamentare și structurare, nu despre un program deja aprobat.
Documentul strategic elaborat de CAPDR propune pentru perioada 2028–2034 o abordare construită pe maturizarea investițiilor, interoperabilitate funcțională, mobilizarea mai multor surse de capital și creșterea competitivității regionale. Arhitectura financiară analizată are ca reper orientativ un pachet de aproximativ un miliard de euro, supus procesului ulterior de consultare și negociere instituțională.
Reuniunile Nord–Centru–Sud au tocmai rolul de a aduce această construcție la nivelul teritoriului.
Nu proiectăm de sus o listă teoretică de investiții.
Pornim de la administrații, universități, companii și comunități, identificăm proiectele reale, le conectăm, le maturizăm și construim treptat portofoliul regional.
2034 – ce trebuie să rămână după reuniuni
Succesul Reuniunii Regionale a Sudului nu se măsoară prin numărul de intervenții sau prin durata evenimentului.
El se măsoară prin ceea ce rămâne.
Până în 2034, construcția începută în 2023 trebuie să lase în urmă o rețea funcțională de administrații, un sistem de transfer de experiență Nord–Centru–Sud, o infrastructură digitală comună, un portofoliu permanent de proiecte, o rețea economică și investițională, parteneriate universitare și de cercetare și un sistem turistic VIA MOLDAVIA capabil să producă activitate economică.
Reuniunea de la Galați nu încheie un proces. Îl consolidează.
Ceea ce construim în Sud se leagă de ceea ce am început în Nord și de ceea ce dezvoltăm în Centru.
Ceea ce învățăm într-o regiune transferăm către celelalte.
Ceea ce funcționează multiplicăm.
Ceea ce se consolidează devine infrastructură pentru etapa următoare.
Din 2023 până în 2034 urmărim aceeași direcție: mai întâi relațiile, apoi proiectele, apoi investițiile și, în final, un mecanism regional suficient de matur pentru a genera singur noi proiecte și noi cooperări.
Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale – CAPDR
Ion Ștefanovici
Președinte CAPDR
www.capdr.ro | ro-md.capdr.ro | www.viamoldavia.ro
