Investiții strategice și deschidere internațională pentru dezvoltarea Moldovei | Dezbatere între Ion ȘTEFANOVICI (CAPDR) și Viorica DĂNCILĂ (fost Prim-ministru, fost europarlamentar)
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Investiții strategice în Regiunea Extinsă a Moldovei
Speakeri:
Ion Ștefanovici – președinte CAPDR
Viorica Dăncilă – fost Prim-ministru al României, fost europarlamentar
Tema intervenției:
„Aeroporturi și atragerea investițiilor străine”
În cadrul Panelului I – „Investiții strategice în Regiunea Extinsă a Moldovei”, a avut loc o dezbatere între Ion Ștefanovici, președintele CAPDR, și Viorica Dăncilă, fost Prim-ministru al României și fost europarlamentar. Discuția a vizat, în principal, interesul Orientului Mijlociu pentru România și oportunitățile de cooperare economică și diplomatică în sprijinul dezvoltării Moldovei, cu accent pe necesitatea unei abordări coerente și proactive din partea autorităților române.
Temele abordate au reflectat provocările actuale, dar și potențialul semnificativ al regiunii, fiind analizate din perspectiva infrastructurii aeroportuare, parteneriatelor internaționale, dezechilibrelor regionale și a necesității unei strategii comune, orientate spre rezultate concrete.
Infrastructura aeroportuară – între potențial regional și blocaje instituționale
Președintele Ion Ștefanovici a subliniat stadiul inegal al modernizării aeroporturilor din regiune.
„Cel de la Iași e deja într-o altă etapă, una bună. La Bacău încă sunt dificultăți, iar la Suceava, într-adevăr, sunt deservite practic două județe. Botoșani și Suceava se pot baza pe același aeroport – distanțele sunt minime.”
Modernizarea aeroporturilor trebuie dublată de o strategie activă de atragere a investitorilor, lucru care lipsește în prezent din cauza disfuncționalităților instituționale.
„ARICE-ul de la București este complet dezarticulat. Schimbă șefii prea repede, nu au profunzime. Nu funcționează relația cu noi și nici cu alții.”
Ion Ștefanovici a accentuat nevoia cultivării de relații personale și diplomatice solide, susținând că România nu valorifică suficient vechile punți construite în politica externă:
„M-am convins cu ochii mei – la Externe, doamna Dăncilă e foarte bine văzută. Românii nu prea știu asta, dar eu am învățat că e bine să ai prieteni și să-i cultivi. Să găsești un numitor comun, indiferent dacă sunt de la noi din regiune sau din Asia.”
„Problema nu e la partenerii externi, ci la noi”
Viorica Dăncilă a oferit o imagine practică și realistă a parteneriatelor economice internaționale din perioada mandatului său:
„În 2018 și 2019, am semnat un contract pentru Autostrada Ploiești-Brașov în parteneriat public-privat, cu o firmă din China, una din Turcia și una din Franța. Proiectul era sprijinit, dar a fost eliminat în 2020.”
Ea a punctat că țările din Golf și China au în continuare o deschidere mare față de România, dar inițiativa și seriozitatea trebuie să vină din partea autorităților române:
„Emiratezii au semnat pentru un aeroport cargo în București-Sud și o stațiune la Făgăraș. Partea care nu s-a ținut de cuvânt am fost noi.”
„Nouă ani de zile m-am ocupat de relațiile cu China, Israel și țările din Golf. Încă există o mare deschidere. Problema este la noi.”
Viorica Dăncilă a avertizat și asupra viitorului bugetar incert al Uniunii Europene și a subvențiilor în agricultură, propunând o viziune proactivă:
„Nu vă bazați că fondurile de coeziune vor mai avea același nivel. Gândiți-vă la alternative – la relații directe cu țări cu potențial financiar, la investiții private și parteneriate public-private.”
Dezechilibre regionale și forța centripetă a Iașului
Președintele CAPDR Ion Ștefanovici a abordat și subiectul desechilibrelor regionale, cu accent pe tendința de aglomerare excesivă a orașului Iași, în detrimentul altor județe.
„Iașul capacitează toată regiunea. Sunt 4 milioane de locuitori în regiunea noastră, plus încă un milion din Republica Moldova. Eficiența actului medical și educațional e afectată.”
Ion Ștefanovici a semnalat tendința de concentrare excesivă a serviciilor universitare și medicale în Iași, atrăgând atenția asupra impactului negativ asupra echilibrului regional. În acest context, a evidențiat rolul important al universităților din Suceava și Bacău în asigurarea accesului echitabil la educație și servicii, subliniind necesitatea unei politici publice care să susțină dezvoltarea echilibrată a regiunii.
„USV-ul face o treabă excepțională. Are adresabilitate regională, inclusiv din Republica Moldova. Dar trebuie să formăm tineri care să se întoarcă acasă, nu doar să rămână la centru.”
Concluzii: deschidere, parteneriate și strategie comună
Concluziile dezbaterii dintre Ion Ștefanovici și Viorica Dăncilă conturează o direcție comună pentru viitorul regiunii Moldova, subliniind necesitatea unei strategii unitare și coerente de dezvoltare, fundamentată pe deschidere internațională, parteneriate sustenabile și acțiuni coordonate. S-a evidențiat faptul că modernizarea regiunii nu poate depinde exclusiv de resursele europene sau de inițiative punctuale, ci trebuie susținută printr-o viziune integrată, în care diplomația economică devine un instrument esențial pentru atragerea de investiții externe.
Dezvoltarea regională durabilă presupune cooperare strânsă între autoritățile locale și centrale, o guvernanță eficientă și profesionistă, precum și o mai bună valorificare a relațiilor tradiționale externe, în special cu statele din Orientul Mijlociu și Asia. În paralel, este necesară diversificarea surselor de finanțare, inclusiv prin parteneriate public-private, dar și investiții inteligente în infrastructură, educație și servicii publice.
Un alt aspect esențial îl reprezintă echilibrarea distribuției serviciilor universitare și medicale, pentru a reduce presiunea asupra orașului Iași și a încuraja dezvoltarea altor centre regionale, precum Suceava și Bacău.
În ansamblu, regiunea Moldovei dispune de un potențial semnificativ, dar și de provocări structurale, care pot fi depășite doar printr-o strategie clară, acțiuni bine planificate și o deschidere autentică spre colaborare, atât pe plan intern, cât și în relațiile externe.
