Ion ȘTEFANOVICI: „Forumul Economic Regional Moldova 2025 – Parteneriat cu mediul de afaceri pentru dezvoltarea economiei Sucevei”

Ion Stefanovici, Președinte CAPDR

Mediul de afaceri sucevean: factor esențial pentru viitorul economic al județului

Economia Sucevei are nevoie de o colaborare strânsă între administrația locală, Camera de Comerț și Industrie Suceava, IMM-uri și investitori privați pentru a crea un mediu favorabil dezvoltării durabile.

Într-un context economic național și internațional dificil, mediul de afaceri trebuie să joace un rol activ în structurarea politicilor economice locale și în atragerea de finanțări și investiții.

În acest sens, invităm reprezentanții mediului de afaceri să participe activ la ediția a XIX-a a Forumului Economic Regional Moldova 2025, care va avea loc în luna iulie, la Vatra Dornei. Acest eveniment reprezintă o oportunitate esențială pentru dezbaterea proiectelor de dezvoltare economică și identificarea soluțiilor viabile pentru județul Suceava și întreaga regiune.

 Situația economică actuală și provocările mediului de afaceri. Migrația forței de muncă din Suceava către Cluj, Iași București sau Europa nu se poate reduce pe vorbe frumoase si declarații politice

Județ	PIB per locuitor (euro)
Iași	14.403
Bacău	10.984
Neamț	9.568
Suceava	8.833
Botoșani	7.594
Vaslui	7.498

Aceste date reflectă diferențele economice semnificative din regiunea Moldovei, subliniind nevoia urgentă de investiții și politici de dezvoltare menite să reducă aceste disparități.

PIB per locuitor în județul Suceava este de 8.833 euro, situându-se sub media națională și semnificativ mai jos decât în județe precum Cluj, Timiș sau Brașov. Această discrepanță subliniază necesitatea unor politici economice proactive care să accelereze creșterea economică.

Accesul la fonduri europene este o oportunitate majoră care trebuie valorificată mai eficient de către antreprenorii locali, cu sprijinul autorităților și al experților în finanțări nerambursabile.

Forța de muncă calificată reprezintă o provocare esențială. Suceava are nevoie de programe de formare profesională adaptate cerințelor pieței și de stimulente pentru tineri, astfel încât aceștia să rămână în județ. Migrația forței de muncă din Suceava către Cluj, Iași București sau Europa nu se poate reduce pe vorbe frumoase si declarații politice

Direcții strategice pentru mediul de afaceri sucevean

• Revitalizarea economiei montane: promovarea și dezvoltarea agroturismului, susținerea micilor producători locali și încurajarea procesării resurselor naturale din zona montană. Implementarea unor centre de colectare și prelucrare a produselor montane (lapte, carne, fructe de pădure, plante medicinale), precum și facilitarea accesului acestora pe piețele naționale și internaționale. Dezvoltarea de programe pentru creșterea ecoturismului și a turismului activ (drumeții, sporturi de iarnă, ciclism montan), precum și implementarea unor strategii sustenabile pentru exploatarea pădurilor și gestionarea resurselor de apă.
• Dezvoltarea infrastructurii economice: finalizarea Autostrăzii A7 va aduce oportunități uriașe pentru afaceri și investiții, conectând județul la rețele economice puternice.
• Sprijinirea sectorului HoReCa și a turismului: Bucovina trebuie promovată mai eficient ca destinație turistică, cu un parteneriat activ între antreprenori și administrația locală.
• Crearea unui climat favorabil pentru investițiile străine și dezvoltarea IMM-urilor locale prin măsuri fiscale avantajoase și scheme de sprijin pentru afaceri.
• Atragerea investițiilor în industria alimentară și procesarea produselor locale pentru a crește valoarea adăugată a agriculturii sucevene.
• Implicarea Camerei de Comerț și Industrie în formarea și susținerea noilor afaceri, inclusiv prin facilitarea accesului la expertiză și finanțări.
• Extinderea colaborării economice cu Ucraina și Republica Moldova: dezvoltarea relațiilor comerciale și industriale cu aceste state vecine este esențială pentru dinamizarea piețelor locale și accesul la noi oportunități de afaceri.
• Crearea de punți economice cu țările din lumea arabă și Asia: diversificarea parteneriatelor comerciale internaționale poate deschide noi piețe pentru produsele locale și atrage investiții strategice în județul Suceava.
• Dezvoltarea unor baze de antrenament în zona montană: atragerea sportivilor și a pasionaților de activități în aer liber prin infrastructură modernă și facilități de pregătire sportivă.
• Construirea de Aqua Parcuri tematice: stimularea turismului de agrement și a economiei locale prin dezvoltarea unor parcuri acvatice moderne, integrate în peisajul regional.
• Prelucrarea lemnului: atragerea unei investiții în construcția unei fabrici de mobilă pentru a reduce exportul de materie primă lemnoasă în formă brută și pentru a dezvolta un lanț valoric adăugat în industria forestieră locală.
• Integrarea unei direcții specifice pentru dezvoltarea identității cultural-istorice a Sucevei pe dimensiunea Ștefaniană, alături de proiectul cinematografic „Soarele Moldovei”, poate aduce un plus de valoare și coerență strategiei generale de dezvoltare a județului. Această direcție ar putea fi structurată în mai multe dimensiuni

Un apel la unitate și acțiune concretă

Avem nevoie de un efort comun între administrație, antreprenori și investitori pentru a poziționa Suceava pe harta economică a României.

Mediul de afaceri sucevean trebuie să devină un partener activ în elaborarea strategiei economice a județului, să participe la dezbateri și să inițieze proiecte viabile pentru dezvoltare.

Susținerea educației economice și a formării profesionale este vitală pentru competitivitatea județului pe termen lung.

Ediția a XIX-a a Forumului Economic Regional Moldova 2025 de la Vatra Dornei este cadrul perfect pentru a discuta despre viitorul economic al Sucevei. Invităm toți actorii economici să se alăture acestui efort comun pentru dezvoltare.

Cele mai mari economii județene din România

Județ	PIB per locuitor (euro)
București	46.968
Cluj	24.856
Timiș	22.723
Brașov	19.665
Constanța	18.832
Prahova	17.315

Aceste județe reprezintă centre economice puternice ale României, având un PIB per locuitor semnificativ mai mare față de media națională. Diferențele reflectă un acces mai facil la infrastructură, investiții străine și o dezvoltare economică mai avansată.

Apel la partidele politice și lipsa de reacție

Spre corecta și completă informare, trebuie să avem în vedere că întreaga Regiune a Moldovei are o reprezentare politică parlamentară de 78 de parlamentari. De ce atât de mulți? Pentru că noi, Regiunea Moldovei, suntem cea mai mare regiune a României din punct de vedere al populației. Conducem în clasamentul național cu 3.959.219 locuitori, în timp ce restul regiunilor au aproximativ 2,5 milioane de locuitori fiecare.

Cu toate acestea, din perspectiva reprezentării politice, deși avem cel mai mare contingent politic, suntem cel mai slab reprezentați. Garnitura politică de parlamentari moldoveni este lipsită de cea mai elementară voință de a se impune la București. Sunt slabi, dezorganizați, dezbinați și complet dezinteresați să își reprezinte județele în spectrul regional.

Reprezentarea politică a Regiunii Moldovei

Județ	PSD	AUR	PNL	SOS	USR	POT	Poloni	UDMR	Total
Iași	4	4	3	2	3	1	0	0	17
Suceava	3	4	2	3	1	1	1	0	15
Bacău	5	3	2	1	2	1	0	0	14
Neamț	3	3	1	2	1	1	0	0	11
Botoșani	3	2	2	2	1	1	0	0	11
Vaslui	3	3	1	0	2	0	0	1	10
Total regiune	22	19	11	10	10	5	1	1	78

Am adresat un apel individual către fiecare filială a partidelor politice parlamentare din județul Suceava pentru a se raporta concret la proiectele și direcțiile economice ale județului. Răspunsul? Deocamdată un zid de tăcere.

După încheierea campaniei electorale, partidele politice par că nu mai sunt dispuse la niciun fel de dialog cu mediul de afaceri sau cu structurile care încearcă să creeze soluții pentru dezvoltare. Motiv pentru care suntem pe cont propriu.

Spre corecta și completă informare, trebuie să avem în vedere că întreaga Regiune a Moldovei are o reprezentare politică parlamentară de 78 de parlamentari.

De ce atât de mulți? Pentru că noi, Regiunea Moldovei, suntem cea mai mare regiune a României din punct de vedere al populației. Conducem în clasamentul național cu 3.959.219 locuitori, în timp ce restul regiunilor au aproximativ 2,5 milioane de locuitori fiecare.

Cu toate acestea, din perspectiva reprezentării politice, deși avem cel mai mare contingent politic, suntem cel mai slab reprezentați. Garnitura politică de parlamentari moldoveni este lipsită de cea mai elementară voință de a se impune la București. Sunt slabi, dezorganizați, dezbinați și complet dezinteresați să își reprezinte județele în spectrul regional.

Observați structra pe partide

Între PSD, care este cel mai mare grup parlamentar pe Regiunea noastră cu 22 de parlamentari și următorul grup care este AUR, cu 19 parlamentari, există o diferență de doar 3 parlamentari. Asta înseamnă că moldovenii au acordat o importanță și încredere foarte mare AUR-ului.

PSD+AUR = 41 parlamentari moldoveni

Totodată, dacă adunăm parlamentarii PSD și ai AUR rezultă un total de 41 de parlamentari, adică mai mult de jumătate din suma celorlate partide însumate. O putere considerabilă! Ce fac cei 41 de parlamentari moldoveni reuniți în grupurile PSD și AUR?

AUR+SOS+POT = 34 parlamentari moldoveni

Dar ce fac suveraniștii? AUR+SOS+POT însumează în Regiunea Moldovei  35 de parlamentari! Unde sunt proiectele lor legate de susținerea producătorilor din Regiunea Moldovei? Susținerea proiectelor cultural – istorice, susținerea proiectelor turistice? Susținerea fărâmei de industrie care a mai rămas în Regiunea Moldovei?

Vor sa informeze?

PNL+PSD+USR+Poloni+UDMR = 45 parlamentari moldoveni

PNL+PSD+USR însumează 43 de parlamentari în Regiunea Moldova! Vor să adopte tema fondurilor europene în Regiunea Moldovei și să se ne reprezinte pe bune în raport cu Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene?

Am adresat un apel individual către fiecare filială a partidelor politice parlamentare din județul Suceava pentru a se raporta concret la proiectele și direcțiile economice ale județului. Răspunsul? Un zid de tăcere și nepăsare.

După încheierea campaniei electorale, partidele politice nu mai sunt dispuse la niciun fel de dialog cu mediul de afaceri sau cu structurile care încearcă să creeze soluții pentru dezvoltare. Motiv pentru care suntem pe cont propriu.

În Suceava avem o garnitură de 15 parlamentari, o adevărată forță politică, dar care trebuie să demonstreze prin fapte:

• 4 parlamentari de la AUR
• 3 de la PSD
• 2 de la PNL
• 3 de la SOS
• 1 de la POT
• 1 de la USR
• 1 de la Uniunea Polonezilor din Romania

Acest bloc parlamentar ar putea avea un impact semnificativ asupra dezvoltării județului, dar fără asumare și implicare concretă, Suceava riscă să piardă oportunități majore de dezvoltare economică.