Ion ȘTEFANOVICI: “Dați-ne în 2025, REFORMA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ a ROMANIEI prin REGIONALIZARE, în contextul funcționării Uniunii Europene”

Între 4 și 6 iulie 2024, Centrul Muzeal Cazinoul Băilor din Vatra Dornei a găzduit cea de-a XVIII-a ediție a Forumului Economic Regional Moldova. Acest eveniment a reunit experți, lideri și factori de decizie care au pus bazele planificării și cooperării necesare în vederea atingerii obiectivelor strategice stabilite pentru Moldova 2030

Obiectivul central al Forumului l-a constituit asigurarea condițiilor necesare de “Planificare și Cooperare pe obiectivul strategic: Moldova 2030“

În contextul Forumului Economic Regional Moldova 2024 desfășurat la Vatra Dornei, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (C.A.P.D.R.), Ion Ștefanovici, a susținut o intervenție pe tema necesității implementării Reformei Administrativ-teritoriale în România bazată pe principiile REGIONALIZĂRII, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Realizarea REFORMEI ADMINISTRATIVE a ROMANIEI pe principiile REGIONALIZARII, în contextul funcționării Uniunii Europene

1. Dezvoltarea regională echilibrată

Regionalizarea poate contribui la reducerea disparităților economice și sociale dintre regiuni. În prezent, România se confruntă cu dezechilibre majore:

• Regiunea București-Ilfov are un PIB per capita de peste 160% din media UE, în timp ce regiunile nord-est și sud-vest se situează la aproximativ 40-50% din media UE.
• Regionalizarea ar putea permite o dezvoltare mai echilibrată, prin alocarea mai eficientă a resurselor și proiectelor de dezvoltare.

2. Adaptarea la politicile și cerințele UE

Regionalizarea ar facilita alinierea României la politicile și cerințele Uniunii Europene, asigurând o implementare mai rapidă și eficientă a directivelor și regulamentelor europene.

• Spania, după adoptarea unui sistem de autonomie regională, a reușit să își adapteze politicile regionale la cerințele UE, beneficiind de o mai mare flexibilitate în gestionarea fondurilor și implementarea proiectelor europene.

3. Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene

Una dintre problemele majore ale României este absorbția redusă a fondurilor europene. Regionalizarea ar putea ajuta la o mai bună gestionare și distribuire a acestor fonduri. De exemplu:

• Polonia, după implementarea reformei regionale în 1999, a înregistrat o creștere semnificativă în absorbția fondurilor europene. În perioada 2007-2013, Polonia a absorbit aproximativ 101 miliarde de euro, devenind unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE.
• În România, rata de absorbție a fost de aproximativ 33% în 2013, printre cele mai scăzute din UE.

4. Creșterea competitivității economice

Regiunile administrative mai mari și mai puternice pot dezvolta strategii de creștere economică adaptate specificului local, ceea ce poate duce la o competitivitate sporită pe plan european și internațional.

• Italia a implementat o regionalizare care permite regiunilor să își dezvolte propriile strategii economice. Regiunea Lombardia, de exemplu, are unul dintre cele mai puternice economii din Europa, datorită autonomiei administrative și economice.

5. Creșterea eficienței administrative și a transparenței

Regionalizarea poate duce la o administrație mai eficientă și transparentă, ceea ce ar putea contribui la reducerea corupției și la o mai bună gestionare a resurselor publice.

• Germania este un exemplu relevant, unde structura federală permite o guvernare mai aproape de cetățeni, cu un nivel ridicat de eficiență și transparență în administrație.
• În România, indicele de percepție a corupției a fost de 44/100 în 2022, conform Transparency International, ceea ce arată necesitatea unor reforme care să îmbunătățească guvernanța.

Includerea regionalizării în reforma administrativă a României ar putea combate efectele negative ale migrației și depopulării, revitalizând satele și orașele mici prin proiecte de dezvoltare adaptate nevoilor locale. Prin crearea unor autorități regionale puternice și autonome, România ar putea să-și stabilizeze demografia și să ofere oportunități economice mai bune pentru locuitori, contribuind astfel la o dezvoltare echilibrată și sustenabilă a întregii țări în contextul Uniunii Europene.

6. Combaterea depopulării și stimularea dezvoltării locale

Migrația internă și externă masivă din România a condus la depopularea semnificativă a satelor și orașelor mai mici, afectând negativ dezvoltarea locală și economia regională.

• Date statistice: Între 2007 și 2017, peste 3,4 milioane de români au emigrat în alte țări din UE, conform Eurostat. În același timp, multe sate și orașe mici din România au fost depopulate, cu rate de scădere a populației de peste 20% în unele regiuni.
• Efecte negative: Depopularea a dus la închiderea școlilor, spitalelor și a altor servicii publice, accentuând sărăcia și lipsa de oportunități economice în aceste zone.

Regionalizarea ar putea ajuta la combaterea acestor efecte negative prin:

1. Consolidarea autorităților regionale: Crearea unor autorități regionale puternice, care să gestioneze direct problemele locale, ar putea contribui la dezvoltarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea serviciilor publice. Aceasta ar putea reduce migrația internă și externă, oferind perspective mai bune pentru locuitorii din zonele afectate.
2. Proiecte de dezvoltare regională: Autoritățile regionale ar putea implementa proiecte de dezvoltare specifice nevoilor locale, cum ar fi revitalizarea infrastructurii, sprijinirea agriculturii și a micilor afaceri, promovarea turismului local etc.
3. Exemple de succes:
   • Polonia: După regionalizarea din 1999, regiunile poloneze au dezvoltat strategii specifice de dezvoltare care au contribuit la creșterea economică și la stabilizarea demografică. De exemplu, regiunea Podkarpackie a implementat proiecte pentru susținerea industriei aeronautice și IT, atrăgând astfel forță de muncă calificată.
   • Germania: Regiunile germane au autonomie semnificativă în gestionarea problemelor locale. Regiunile est-germane, inițial afectate de depopulare după reunificare, au reușit să atragă investiții și să stabilizeze demografia prin strategii regionale specifice.
4. Îmbunătățirea serviciilor publice: Regionalizarea ar permite o mai bună alocare a resurselor și ar îmbunătăți accesul la servicii publice esențiale, precum educația, sănătatea și transportul public, reducând astfel motivele care îi determină pe locuitori să plece.

7. Rezistența la schimbare și provocările politice

Reforma administrativă pe principiile regionalizării poate întâmpina o rezistență semnificativă din partea politicienilor și primarilor care se tem de pierderea circumscriptiilor și a influenței lor politice.

[justified_image_grid preset=16 ids=6863,7011,6999,6989,6985,6983,6981,6977,6971,6969,6967,6965,6963,6961,6959,6957,6955,6951,6949,6947,6945,6885,6883,6879,6873,6869]

Politicienii și circumscriptiile electorale

• Pierderi politice: Politicienii care își pierd circumscriptiile ca urmare a comasării administrative ar putea opune rezistență puternică reformei, temându-se de pierderea bazei electorale și, implicit, a locurilor în Parlament.
• Exemple: În alte țări unde s-au implementat reforme similare, rezistența politică a fost considerabilă. De exemplu, în Italia, propunerile de reducere a numărului de regiuni administrative au întâmpinat opoziție din partea politicienilor locali care se temeau de pierderea influenței politice și a finanțării regionale.

Primarii și unitățile administrative

• Impact asupra primarilor: Comasarea administrativă va conduce la dispariția unor unități administrative mai mici, ceea ce va determina pierderea funcțiilor de primar pentru unii lideri locali. Aceștia se vor opune reformei pentru a-și păstra pozițiile și controlul asupra resurselor locale.
• Exemple: În Franța, reforma teritorială din 2015 a întâmpinat o opoziție puternică din partea primarilor din comunele mici, care se temeau de pierderea autonomiei și a controlului local.

8. Dimensionarea aparatului de stat și eficientizarea administrației publice

Reforma administrativă va conduce, de asemenea, la o redimensionare a aparatului de stat la nivel local, ceea ce implică ajustări și eficientizări semnificative.

Reducerea numărului de funcționari publici

• Eficientizarea administrației: Comasarea unităților administrative va duce la reducerea numărului de funcționari publici, eliminând posturile redundante și optimizând structurile administrative.
• Economii financiare: O administrație mai eficientă va genera economii importante la bugetul public, care pot fi redirecționate către proiecte de dezvoltare regională și îmbunătățirea serviciilor publice.

Exemple din alte țări

• Suedia: Reforma administrativă din Suedia, care a redus numărul de comune de la peste 2.500 la aproximativ 290 în anii 1950-1970, a condus la o administrație locală mai eficientă și mai puțin costisitoare.
• Danemarca: În 2007, Danemarca a implementat o reformă majoră, reducând numărul de municipalități de la 271 la 98 și a înființat 5 regiuni administrative. Această reformă a dus la economii semnificative și la o mai bună coordonare a serviciilor publice.

9. Îmbunătățirea participării cetățenilor și a democrației locale

Regionalizarea poate facilita o mai mare implicare a cetățenilor în procesul decizional, ducând la o democrație locală mai robustă.

• Participare sporită: Structurile regionale mai mari și mai puternice pot dezvolta mecanisme de participare publică mai eficiente, cum ar fi consultările cetățenești, referendumurile locale și platformele digitale de implicare civică.
• Exemple de succes: În Germania, landurile (regiunile) au o autonomie considerabilă și organizează frecvent consultări publice și referendumuri locale, ceea ce duce la o implicare activă a cetățenilor în procesul decizional.

10. Modernizarea infrastructurii regionale

Regionalizarea poate contribui la modernizarea infrastructurii prin proiecte coordonate la nivel regional, atrăgând astfel investiții și îmbunătățind calitatea vieții.

• Dezvoltarea infrastructurii: Regiunile mai mari și mai puternice pot planifica și implementa proiecte de infrastructură mai mari și mai complexe, cum ar fi autostrăzi, căi ferate, rețele de energie și apă, care sunt esențiale pentru dezvoltarea economică.
• Exemple: În Spania, comunitățile autonome au gestionat eficient fondurile europene pentru a moderniza infrastructura, cum ar fi rețeaua de trenuri de mare viteză (AVE), care conectează marile orașe și stimulează dezvoltarea economică regională.

11. Adaptarea la schimbările climatice și protecția mediului

[justified_image_grid preset=16 ids=”6387,6383,6381,6375,6373,6371,6363,6361,6365,6359,6355,6337,6335,6329,6325,6321,6319,6323,6315,6313,6311,6309,6307,6299,6281,6285,6271,6269,6267,6261,6255,6257,6239,6219,6226″]

Regionalizarea poate permite o mai bună gestionare a resurselor naturale și a strategiilor de adaptare la schimbările climatice.

• Gestionarea resurselor naturale: Regiunile administrative mai mari pot dezvolta și implementa strategii integrate pentru gestionarea resurselor naturale, protejarea biodiversității și combaterea poluării.
• Strategii de adaptare: Regionalizarea poate facilita crearea și implementarea unor strategii eficiente de adaptare la schimbările climatice, cum ar fi protecția împotriva inundațiilor, gestionarea durabilă a pădurilor și promovarea energiilor regenerabile.
• Exemple: Regiunile din Olanda au implementat programe regionale de gestionare a apei și de protecție împotriva inundațiilor, folosind fonduri europene și expertiză locală pentru a crea soluții durabile și eficiente.

Concluzie finală

Reforma administrativă pe principiile regionalizării, deși intampina provocări semnificative, va aduce multiple beneficii care depășesc cu mult costurile inițiale și rezistența la schimbare.

Reducerea disparităților regionale, imbunătățirea absorbției fondurilor europene, eficientizarea administrației publice, combaterea depopulării, modernizarea infrastructurii și adaptarea la schimbările climatice sunt doar câteva dintre avantajele unei astfel de reforme.

Prin învățarea din experiențele de succes ale altor state membre ale Uniunii Europene, România poate implementa o reformă administrativă care să contribuie la dezvoltarea sa durabilă și echilibrată, în beneficiul tuturor cetățenilor săi.