Șeful UPU din cadrul Spitalului Județean Botoșani, Ramona Guraliuc: „1,2 milioane de euro au fost investite în echipamente și dotări de ultimă generație”

Într-o perioadă în care sistemul medical românesc se confruntă cu transformări profunde și cu nevoi stringente de dezvoltare, regiunea Moldova își propune să găsească soluții adaptate provocărilor locale, dar și oportunități de consolidare.

Acest subiect a fost abordat în cadrul emisiunii „În Prim Plan”, difuzată la postul regional Antena 3 Suceava, unde au participat: Ramona Guraliuc, șef UPU Spitalul Județean Botoșani (prin intervenție telefonică), Ion Ștefanovici, președinte CAPDR, Mihai Covașă, decan al Facultății de Medicină Suceava, și Roman Boca, vicepreședinte al Patronatelor Furnizorilor Serviciilor Medicale din România (PALMED).

Discuția a avut în prim-plan atât stadiul actual al serviciilor medicale, cât și colaborările interinstituționale, în contextul pregătirilor pentru Forumul Economic Regional Moldova 2025, unde sănătatea reprezintă o temă centrală în Panelul „Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova”.

---

Investiții majore și infrastructură de top la Spitalul Județean Mavromati din Botoșani

Întrebarea adresată de moderatorul Dinu Zară – „Este atractiv județul Botoșani pentru medici?” – a deschis o discuție fundamentală despre infrastructura și condițiile oferite personalului medical în regiune. În intervenția sa telefonică, Ramona Guraliuc, șefa UPU a Spitalului Județean Botoșani, a oferit o perspectivă clară și detaliată asupra investițiilor recente care au transformat unitatea de primiri urgențe într-unul dintre cele mai performante din țară.

„Sigur că este atractiv, pentru că din punct de vedere al investiției, avem o unitate de primiri urgente, zic eu, top 3 din țară”, a declarat Ramona Guraliuc. Ea a continuat explicând complexitatea și amploarea proiectului derulat la Botoșani, subliniind că „am beneficiat de acest proiect de reabilitare și extindere a serviciului UPU Mavromati Botoșani, un proiect care a avut o valoare de 12,5 milioane lei, din care 6,6 milioane lei sunt fonduri europene atrase prin Programul Operațional Regional.” Acest tip de finanțare europeană este esențial pentru modernizarea infrastructurii medicale în zonele mai puțin dezvoltate economic din țară, contribuind direct la creșterea calității serviciilor oferite populației.

Pe lângă aspectele legate de construcție și reabilitare, Ramona Guraliuc a detaliat și investițiile realizate în echipamente medicale:

„1,2 milioane de euro au fost investite în echipamente și dotări de ultimă generație, tot ce înseamnă aparate de radiologie, ecografe portabile, defibrilatoare, monitoare noi, tărgi care ne folosesc în evaluarea pacienților.” Aceste dotări moderne sunt vitale pentru intervențiile rapide și eficiente în situații de urgență, reflectând standarde europene care sporesc siguranța și calitatea actului medical.

Astfel, infrastructura și dotările pun Spitalul Județean Botoșani pe o poziție de avangardă, făcându-l un pol de atracție pentru personalul medical, dar și o unitate capabilă să ofere servicii performante unui număr mare de pacienți.

Resursa umană – principalul obstacol în dezvoltarea sistemului medical regional

Cu toate investițiile importante, un obstacol major persistă: deficitul de personal medical specializat. Ramona Guraliuc a evidențiat că, din cei 26 de medici care ar trebui să asigure activitatea în specialitatea medicină de urgență, „funcționăm la jumătate, cu 13.” Această situație arată clar că, dincolo de condițiile materiale, lipsa cadrelor medicale reprezintă o problemă acută ce necesită o soluție strategică.

Totuși, ea a manifestat optimism privind perspectivele de recrutare și retenție a specialiștilor, bazându-se pe colaborarea cu instituțiile academice: „Suntem optimiști și avem o colaborare foarte bună cu Centrul Universitar Iași, avem colaborare cu medicii rezidenți care vin la Botoșani și desfășoară linie de gardă.” Această colaborare reprezintă un pas esențial în formarea tinerilor medici în cadrul regional și oferă o șansă reală pentru captarea și păstrarea lor în serviciile medicale locale. „Printr-o colaborare strânsă, vom reuși în viitor să-i captăm, să le captăm atenția și să desfășoare activitatea continuă în acest serviciu”, a adăugat Guraliuc.

Declarațiile sale oferă o imagine clară asupra unei crize frecvent întâlnite în sistemul sanitar românesc – migrația specialiștilor către centre mai mari sau în afara țării – dar și asupra unor eforturi concrete de remediere, prin parteneriate cu centre universitare și prin promovarea oportunităților locale.

Colaborarea interregională: un model pentru consolidarea serviciilor medicale în Moldova

Președintele CAPDR, Ion Ștefanovici, a evidențiat importanța colaborării între județe, în special între Botoșani și Suceava, subliniind rolul esențial al instituțiilor universitare: „Fac referire la domnul decan al Facultății de Medicină de la Suceava, pentru că adresabilitatea acestei facultăți are o trimitere directă către Botoșani, adică mă refer la elevii care vor fi și sunt școlarizați la Suceava, dar și către Neamț.”

Această legătură educațională și practică este vitală pentru consolidarea resursei umane în domeniul sănătății în regiune, iar Mihai Covașă, decanul Facultății de Medicină din Suceava, a confirmat că această colaborare este deja funcțională și în extindere:

„Am început mai demult, am inițiat colaborări cu Botoșani, în care vrem să ne extindem pentru a oferi posibilitatea celor din acea zonă să urmeze unele dintre programele noastre. Mă refer direct la programul de asistență medicală generală, la început. Și apoi, la fel, să colaborăm cu spitale și cu medicii, pentru că vom avea nevoie de ei, în desfășurarea acestor programe.”

Covașă a subliniat astfel un model integrat de educație și practică medicală, care să servească nevoilor reale ale regiunii și să reducă decalajele de servicii între județe.

Ramona Guraliuc a adăugat că această colaborare nu este doar o intenție, ci și o realitate palpabilă, având în vedere protocoalele de colaborare între Spitalul Județean Mavromati și Spitalul Județean Suceava:

„Avem colaborări pe diverse patologii, chiar la nivel de serviciu de urgență, cu spitalul din Suceava. Mă refer la protocolul de tromboliză pe care îl avem. Și, de altfel, și alți pacienți la care noi avem discuții și ulterior transferuri pe consultori intervinice, pe specializări pe care Spitalul Județean Mavromati nu le are sau le are parțial.”

Această colaborare, în condițiile unei distanțe de aproximativ 40 km între cele două spitale, reprezintă o eficientizare importantă a resurselor și o creștere a calității serviciilor medicale pentru pacienții din regiune.

Șefa UPU a mai menționat că aceste schimburi de experiență și colaborări sunt benefice și pentru formarea viitorilor medici:

„Schimburile de experiență și faptul că colegii care vor accesa specialitatea medicină generală vor veni în practică și vor avea experiența activității din Spitalul Județean Mavromati, și aici legăturile care se vor crea și schimburile de experiență vor fi, de asemenea, în beneficiul viitorilor pacienți.”

Rolul sectorului privat în susținerea și completarea sistemului public

Roman Boca, vicepreședinte al Patronatelor Furnizorilor Serviciilor Medicale din România, a oferit o perspectivă complementară, subliniind importanța colaborării între sectorul public și cel privat pentru a asigura servicii medicale eficiente și accesibile:

„Apreciez evoluția Spitalului Mavromati din Botoșani. Mă bucur că ați reușit să folosiți fondurile în interesul dezvoltării dumneavoastră, ca și instituție. Noi venim din zona privată și sigur ne dorim ca noi să fim complementari activității medicale din zona publică.”

El a continuat subliniind rolul parteneriatelor și al serviciilor private ca suport esențial pentru sistemul public, mai ales în contextul unei nevoi crescute de servicii:

„Întotdeauna am răspuns atunci când zona publică a avut nevoie de serviciile din zona privată, care sunt destul de multe.”

Boca a mai exprimat încrederea că spitalele publice vor continua să beneficieze de investiții și dotări moderne care să asigure o calitate ridicată a serviciilor medicale:

„Cred că și celelalte secții din spitalul dumneavoastră vor ajunge la nivelul pe care dumneavoastră îl aveți și beneficiați de toate resursele care au urmat dotării și investițiilor pe care le-ați avut.”

Determinare și angajament pentru dezvoltarea continuă a serviciilor medicale

În final, Ramona Guraliuc a reiterat hotărârea echipei medicale din Botoșani de a continua dezvoltarea serviciilor și a capacității instituției:

„Avem în continuare determinare și voință. Sunt convinsă că și ceilalți colegii mei care-și desfășoară activitatea în acest spital vor evolua și sunt pe această cale.”

Ea a accentuat importanța sănătății ca prioritate majoră, atât pentru cadrele medicale, cât și pentru întreaga societate:

„Sănătatea, până la urmă, trebuie să fie o prioritate. O prioritate atât pentru noi, cadrele medicale care ne desfășurăm activitatea, cât și pentru tot ce așa se întâmplă la nivel de țară și la nivel mondial chiar.”

Ion ȘTFANOVICI: „Respectul pentru medici nu este un privilegiu oferit – este o datorie asumată. Când ei rămân, și noi putem merge mai departe”

După dezbaterea din emisiunea În Prim Plan, președintele CAPDR, Ion Ștefanovici, a transmis un mesaj puternic despre activitatea Ramonei Guraliuc, șefa UPU Botoșani, și despre provocările sistemului medical din regiunea Moldova:

„O cunosc pe doamna doctor Guraliuc Ramona, Șefa UPU Botoșani, de mai mulți ani. I-am urmărit parcursul profesional cu respect și admirație – nu doar pentru competența sa medicală, ci mai ales pentru modul în care, în fiecare etapă, a rămas fidelă valorilor care definesc această meserie: calm, rigoare, empatie și demnitate.

Doamna doctor nu a căutat niciodată luminile rampei. A ales, în schimb, să fie prezentă acolo unde contează cel mai mult – în fața pacienților, în mijlocul echipei, în linia întâi a unei realități adesea ignorate.

În acest dialog, am vorbit despre urgențele medicale, despre lipsuri, despre presiuni, dar și despre speranță. Pentru că, dincolo de sistem, rămân oamenii. Iar când aceștia sunt asemenea doamnei doctor Guraliuc, avem motive reale să credem într-un viitor mai bun.

Regiunea Moldova are nevoie de astfel de repere. De medici care nu cedează. De lideri care inspiră, chiar și fără cuvinte mari. De oameni care nu doar salvează vieți, ci și reîntregesc încrederea noastră în profesia medicală.

Respectul pentru medici nu este un privilegiu oferit – este o datorie asumată. Când ei rămân, și noi putem merge mai departe.”

Panelul „Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova” – O platformă strategică pentru dezvoltarea sistemului sanitar regional

Panelul 6 al Forumului Economic Regional Moldova 2025 se concentrează pe analiza provocărilor și identificarea soluțiilor pentru modernizarea infrastructurii medicale, creșterea accesului la servicii și atragerea de investiții în domeniul sănătății. Printre tematicile principale se numără:

• Modernizarea infrastructurii medicale: Construirea și extinderea spitalelor regionale, digitalizarea și echiparea unităților medicale cu tehnologii moderne, precum și finanțarea investițiilor în sănătate prin fonduri europene și parteneriate public-private.

• Criza personalului medical: Deficitul de medici și asistenți în spitalele din Moldova, stimulente pentru atragerea și păstrarea personalului medical, implicarea universităților de medicină în formarea și retenția specialiștilor.

• Acces echitabil la servicii medicale: Reducerea supraaglomerării spitalelor din Iași, crearea unor centre medicale regionale și telemedicină, integrarea serviciilor de sănătate publică și prevenție.

Aceste teme reflectă preocuparea autorităților și instituțiilor regionale pentru îmbunătățirea sistemului sanitar și asigurarea unui acces echitabil la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii din Regiunea Moldova.

Mesajul emis în cadrul emisiunii În Prim Plan a fost unul clar și angajant: sănătatea trebuie să devină o prioritate strategică, iar colaborarea între instituții, autorități, mediul academic și sectorul privat este cheia pentru a depăși provocările actuale. După cum a subliniat Ramona Guraliuc, „nu trebuie să ne oprim aici și întotdeauna trebuie să ne gândim că mai putem să facem un pas înainte”, iar această determinare este vitală pentru viitorul sănătății în Moldova.