Joi, 11 septembrie 2025 – La Palatul Republicii din Chișinău a avut loc conferința de lansare a proiectului „Transfer de Bune Practici și consolidarea capacității administrative în politica de dezvoltare regională între România și Republica Moldova”, finanțat prin Programul Interreg NEXT România – Republica Moldova.

Evenimentul, organizat în parteneriat între Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) și Agenția de Dezvoltare Regională a Municipiului Chișinău (ADR Chișinău), a reunit reprezentanți ai administrației publice, experți în dezvoltare regională și factori de decizie din ambele țări.

---

Speaker:

Iurie TĂNASE – vicepreședinte Consiliul Raional Soroca ; Republica Moldova

Soroca, lider în atragerea fondurilor europene

În debutul discursului său, Iurie Tănase a transmis mesajul de salut din partea președintelui raionului, Veaceslav Rusnac, și a Consiliului Raional Soroca, subliniind contribuția comunității pe care o reprezintă.

„Soroca, atât municipiul, cât și Consiliul Raional, se află printre liderii la capitolul atragerii fondurilor europene în Republica Moldova”

El a amintit că una dintre cele mai mari realizări a fost proiectul transfrontalier „Ștefan cel Mare: istorie comună, patrimoniu comun Vaslui – Soroca”, în valoare de 1,6 milioane de euro, care a vizat restaurarea și promovarea Cetății Soroca.

Ion ȘTEFANOVICI – INVITAȚIE de participare la Conferința de deschidere a proiectului transfrontalier CAPDR – ADR Chișinău

Documentul de lansare poate fi consultant și descărcat de AICI

Cetatea Soroca – simbol al istoriei comune

Vicepreședintele Consiliului Raional a evidențiat importanța istorică și culturală a Cetății lui Ștefan cel Mare și Sfânt, pe care a numit-o „bijuteria noastră comună”.

„Vreau să vă invit pe cei care nu ați vizitat Cetatea Soroca să o faceți măcar o dată. Este o citadelă plină de istorie. Ori de câte ori intru în cetate, mă gândesc la un lucru: de ar fi avut gură, ne-ar fi povestit foarte mult”

În prezent, Consiliul Raional Soroca implementează un proiect inovator, realizat în colaborare cu Consiliul Județean Iași, care presupune instalarea unei holograme interactive prin care figura lui Ștefan cel Mare va „povesti” vizitatorilor despre trecutul cetății. Proiectul are un buget de 12.000 de euro și se află în faza de implementare.

Proiecte transfrontaliere în derulare

Un alt exemplu de cooperare a fost amintit de Iurie Tănase în cadrul conferinței: proiectul „Pod peste Prut, personal instruit pentru vremuri mai bune”.

Acesta este realizat în parteneriat între Consiliul Raional Soroca și alte patru raioane din Republica Moldova, cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu. Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea capitalului uman și întărirea colaborării instituționale între cele două țări.

LIVE | Conferința de lansare a proiectului „Bune practici și transfer de cunoștințe pentru consolidarea capacității administrative între România și Republica Moldova”

România și Republica Moldova – legături de neam

În încheiere, vicepreședintele Consiliului Raional Soroca a subliniat dimensiunea simbolică și istorică a relației dintre România și Republica Moldova.

„Relațiile dintre Republica Moldova și România sunt la un nivel înalt și se dezvoltă foarte vertiginos. Și asta grație faptului că noi nu suntem străini, avem o legătură de neam. O legătură de sânge – și sânge, apă nu se face niciodată”

Totodată, acesta a adresat mulțumiri Ambasadei României și reprezentanților români pentru sprijinul constant oferit Republicii Moldova și comunității din Soroca.

Concluzie

Discursul lui Iurie Tănase a arătat clar că Soroca nu doar beneficiază de fonduri europene, ci și reușește să le transforme în proiecte concrete, cu impact asupra comunității și patrimoniului istoric. Cetatea lui Ștefan cel Mare a devenit un simbol al acestor eforturi, fiind repusă în valoare prin investiții transfrontaliere și proiecte inovatoare, precum cel al hologramei care va readuce istoria la viață pentru vizitatori.

De asemenea, proiectele aflate în implementare, cum este „Pod peste Prut, personal instruit pentru vremuri mai bune”, demonstrează că dezvoltarea regională nu se limitează doar la infrastructură sau patrimoniu, ci vizează și investiția în oameni, în competențe și în capacitatea instituțiilor de a răspunde provocărilor actuale.

Evenimentul de la Chișinău a confirmat că parteneriatele dintre Republica Moldova și România se află pe un drum solid și ascendent, consolidându-se prin proiecte comune și printr-o viziune de dezvoltare împărtășită. Mai mult decât atât, s-a subliniat faptul că aceste relații nu se bazează doar pe interese administrative sau economice, ci pe legături profunde de istorie, cultură și identitate.