Turismul, între strategie și dezvoltare concretă: direcții comune România – Republica Moldova prin programul turistic VIA MOLDAVIA
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
La data 26 februarie 2026, Sala de Consiliu a Ministerul Culturii al Republicii Moldova a devenit spațiul unei dezbateri strategice despre viitorul turismului din Republica Moldova și conexiunea sa cu România
Reuniunea de lucru cu tema „Rolul turismului în dezvoltarea locală și regională” a adus la aceeași masă factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului privat, cu un obiectiv clar: transformarea turismului într-un instrument real de dezvoltare economică.. Evenimentul, organizat cu sprijinul ADR mun. Chișinău și al Oficiului Național al Turismului din Republica Moldova a reunit aproximativ 40 de participanți – reprezentanți ai administrației publice, ai mediului asociativ, ai sectorului privat și ai organizațiilor de dezvoltare regională din România, Republica Moldova și Ucraina.
Timp de trei ore de dezbateri și o oră dedicată networkingului, participanții au analizat modul în care turismul poate deveni un instrument real de dezvoltare economică, coeziune socială și consolidare a cooperării transfrontaliere.
Deschiderea oficială: turismul ca prioritate strategică
Un rol central în succesul discuțiilor l-a avut Ana Sandra, director interimar al Oficiului Național al Turismului, care, în calitate de moderator al primului panel, a facilitat un dialog profund și structurat între participanți. Prin abordarea sa clară și orientată spre rezultate, Ana Sandra a evidențiat importanța politicilor comune dintre România și Republica Moldova, subliniind necesitatea parteneriatelor public-private pentru instituționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD). Expertiza sa în coordonarea proceselor strategice și abilitatea de a conecta actorii din diferite sectoare au generat un schimb de idei concret și aplicabil, punând bazele unor colaborări durabile și eficiente între regiunile celor două țări.
Totodată, Valentin Ceban, șef al Secției dezvoltare de produs și infrastructură turistică, a adus un plus de valoare prin prezentarea strategiilor de succes în dezvoltarea produselor turistice inovatoare. Accentul său pe traseele naționale de referință, precum Ruta Ceramicii, dar și pe itinerarul transfrontalier Cucuteni Trypillia (MD-RO-UA), a evidențiat modul în care patrimoniul cultural și natural poate fi valorificat strategic pentru creșterea atractivității regiunilor și stimularea turismului sustenabil. Expertiza lui Ceban în planificarea infrastructurii turistice și integrarea produselor culturale în itinerarii coerente a oferit participanților exemple concrete despre modul în care proiectele transfrontaliere pot transforma experiența turistică și pot genera beneficii economice și sociale semnificative.
Evenimentul a fost deschis de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, care a subliniat rolul politicilor culturale și turistice în dinamizarea economiilor locale. Mesajul Ambasadorului României în Republica Moldova a consolidat dimensiunea bilaterală a discuțiilor, punând accent pe necesitatea armonizării strategiilor și a creării unor produse turistice comune.
Reprezentanții Oficiului Național al Turismului din Republica Moldova, ai Agenției de Dezvoltare Regională din regiunea Odesa și ai CAPDR au transmis mesaje convergente: turismul nu mai poate fi tratat ca un sector secundar, ci ca un pilon de dezvoltare regională integrată.
Panel I: Turismul ca vector de dezvoltare regională – politici și direcții comune
Prima sesiune a fost dedicată modelelor instituționale și produselor turistice emergente.
Instituționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD)
Un punct central al discuțiilor l-a reprezentat procesul de instituționalizare a OMD-urilor în Republica Moldova. Exemplele pilot – OMD „Plaiul Codrilor” și OMDT „Riviera Nistrului” – marchează tranziția către modelul european de management integrat al destinațiilor.
OMD „Plaiul Codrilor”, dezvoltat în cadrul Grupului de Acțiune Locală aferent zonei centrale, funcționează ca proiect-pilot pentru consolidarea cooperării dintre autoritățile publice locale, antreprenori și sectorul asociativ. Sprijinit de Ministerul Culturii și Oficiul Național al Turismului, acest model urmărește eficientizarea managementului destinației și profesionalizarea promovării.
OMDT „Riviera Nistrului”, creat în 2024 cu suportul PNUD Moldova, își propune valorificarea potențialului natural și cultural al zonei Nistrului, prin colaborare regională și proiecte de infrastructură turistică. Regiunea este promovată ca destinație integrată, în care patrimoniul natural și ospitalitatea locală devin avantaje competitive.
În contextul existenței a peste 50 de Grupuri de Acțiune Locală active în Republica Moldova, extinderea modelului OMD este considerată o oportunitate strategică pentru profesionalizarea sectorului.
Produse turistice noi și planuri pentru 2026
Panelul a evidențiat și dezvoltarea unor produse turistice tematice cu potențial regional și transfrontalier:
- Trasee turistice tematice precum „Traseul Dragonului” și „Farmecul Nistrului”;
- Ruta Gastronomică (lansată în 2025);
- Ruta Ceramicii (programată pentru 2026);
- Ruta transfrontalieră „Cucuteni–Trypillia” (MD–RO–UA), planificată pentru 2026;
- Regulamentul Rutelor Turistice Naționale, aprobat în 2026;
- Introducerea tichetelor de vacanță, măsură cu potențial major de stimulare a cererii interne.
Aceste inițiative reflectă trecerea de la promovarea punctuală la construcția de ecosisteme turistice integrate, bazate pe identitate culturală, experiență și cooperare regională.
Panel II: Patrimoniul vitivinicol și cultural – bune practici și soluții digitale
A doua parte a workshopului a pus accent pe valorificarea patrimoniului prin parteneriate public–private și instrumente digitale.
Patrimoniul vitivinicol – de la producție la experiență
Sectorul vitivinicol a fost prezentat drept unul dintre cele mai dinamice segmente ale turismului moldovenesc. Modelele de succes includ pachete integrate care combină degustări, cazare și experiențe gastronomice locale.
Exemple relevante au fost:
- Castel Mimi – model de integrare a patrimoniului arhitectural în circuitul turistic, organizare de evenimente culturale și dezvoltare a infrastructurii pentru turism incluziv;
- Vinăria Purcari – tururi tematice, festivaluri și cooperare cu administrația publică locală pentru modernizarea infrastructurii și promovare internațională.
Aceste exemple demonstrează că investiția în experiență, nu doar în produs, generează valoare adăugată și poziționare competitivă pe piețele externe.
Digitalizare și promovare inteligentă
Un segment consistent al discuțiilor a vizat digitalizarea turismului.
Platforma InnoVillage și aplicația Village Travel Bot – instrumente accesibile prin Telegram – facilitează conectarea turiștilor cu destinațiile rurale, oferind informații despre pensiuni, trasee și evenimente. Accentul este pus pe accesibilitate pentru tineri și turiști internaționali.
Totodată, inițiativele dezvoltate prin Artcor promovează conceptul de digital storytelling: tururi audio ghidate, conținut multimedia interactiv și trasee tematice digitale dedicate vinului, naturii, patrimoniului religios sau industrial. Transformarea patrimoniului în poveste devine astfel un instrument de marketing și educație culturală.
VIA MOLDAVIA – direcție strategică de cooperare regională
În ultima parte a evenimentului, intervenția lui Ion Ștefanovici a fost dedicată programului VIA MOLDAVIA, prezentat ca platformă de cooperare România – Republica Moldova.
Programul urmărește conectarea destinațiilor, armonizarea politicilor și dezvoltarea unui brand regional coerent, capabil să poziționeze Moldova istorică și Republica Moldova ca spațiu turistic complementar, nu concurent.
Mesajul central a fost clar: dezvoltarea regională prin turism nu se poate realiza fragmentat. Este nevoie de coerență strategică, instrumente instituționale solide, digitalizare și parteneriate public–private autentice.
De la Carpați la Prut – Nistru și Marea Neagră: „VIA MOLDAVIA” conturează un produs turistic comun România – Republica Moldova – Ucraina
La Chișinău, în cadrul workshopului dedicat rolului turismului în dezvoltarea locală și regională, desfășurat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, direcția strategică a devenit una clară: construcția unui traseu turistic comun care să lege simbolic și economic România, Republica Moldova și Ucraina.
Sub egida programului VIA MOLDAVIA, inițiativa propune un produs integrat, capabil să reunească patrimoniul cultural, tradițiile, gastronomia și peisajele celor trei țări într-o experiență coerentă și competitivă pe piața internațională.
Ion ȘTEFANOVICI: „VIA MOLDAVIA prin rutele de Nord, Centru și Sud unește destinațiile turistice din România – Rep Moldova și Ucraina”
Viziunea proiectului a fost sintetizată de președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, Ion Ștefanovici, care a descris traseul ca pe un parcurs identitar ce pornește din munți și coboară spre mare:
„Rutele turistice vor pleca din munții Carpați, vor trece Prutul, vor merge până la Nistru și vor coborî spre Sud, mergând spre Bugeac și la Marea Neagră. Avem foarte multe valori pe care le putem pune în comun, valori culturale, valori turistice, obiective, evenimente, oameni frumoși, gastronomie, lucruri care cuceresc turistul internațional.”
De la patrimoniul natural al Carpaților la identitatea culturală a Moldovei istorice și până la deschiderea spre Marea Neagră, traseul își propune să transforme proximitatea geografică într-un avantaj economic.
Prima oportunitate reală: Târgul internațional de turism VIA MOLDAVIA, din 1–3 mai, la PALAS Iași
Primul eveniment major din cadrul proiectului va avea loc în perioada 1–3 mai, la Iași, și va reuni oferte turistice din cele trei țări.
Coordonatoarea proiectului, Carmen Nastasă, a explicat miza acestei etape inițiale:
„Vom începe să facem o cooperare între unitățile HORECA, dar și destinațiile turistice din România, zona Nord-Est cu Moldova, pentru că până la urmă noi trebuie să creștem împreună. Este o gândire centralizată de a reuși să facem un produs puternic în zona europeană în principal, pe urmă în toată lumea. Avem discuții deja și în China și în Arabia Saudită, așteaptă produsele noastre.”
Declarația indică o schimbare de abordare: nu promovare izolată, ci poziționare strategică pe piețe externe. Accentul cade pe integrarea sectorului HoReCa cu destinațiile turistice și pe crearea unui brand regional suficient de solid încât să atragă turiști din afara Europei.
Republica Moldova – între notorietate și descoperire
Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a evidențiat imaginea deja consolidată a Republicii Moldova în rândul turiștilor străini, dar și potențialul încă insuficient exploatat:
„Bineînțeles că toată lumea cunoaște Republica Moldova pentru bucatele extraordinare, pentru vinurile extraordinare, dar și pentru Rezervația Orheiul Vechi, însă în ultimii ani am remarcat că turiștii veniți din străinătate descoperă niște locuri poate mai puțin cunoscute din Moldova. Oamenii de aici, știm cu toții, sunt foarte primitori, există tot mai multe pensiuni în zona rurală, ceea ce este foarte bine deoarece zona rurală este o valoare și o bogăție care trebuie arătată și altora.”
Referirea la Orheiul Vechi subliniază faptul că notorietatea există deja, însă dezvoltarea reală poate veni din diversificare: turism rural, experiențe autentice, ospitalitate locală și integrarea comunităților în circuitul economic.
Turismul ca instrument economic real
La nivel guvernamental, mesajul a fost pragmatic. Secretarul de stat Corneliu Cirimpei a pus accent pe impactul direct al turismului asupra comunităților:
„Turismul este un domeniu care poate schimba foarte multe într-o localitate, pornind de la valorificarea patrimoniului arhitectural al acelei localități, patrimoniului natural, istoric, dar și alimentar, în așa fel încât ceea ce avem, și este foarte important ceea ce avem, să putem să arătăm și la alții, să putem face și niște bani.”
Discursul mută accentul din zona simbolică în cea economică. Patrimoniul nu este doar element identitar, ci activ economic care, gestionat strategic, poate genera venituri, locuri de muncă și investiții.
Strategii regionale și potențialul nevalorificat
La nivelul regiunii Chișinău, directorul ADR, Sergiu Brînză, a atras atenția asupra unui potențial încă insuficient exploatat:
„Potențialul suburbiilor sub aspect turistic nu este prea valorificat. Noi cunoaștem doar unele destinații, Cricova, care ar fi cea mai cunoscută din Chișinău, și în Chișinău muzee, teatre și alte destinații. Noi ne-am propus împreună cu Oficiul Național al Turismului să elaborăm o strategie a turismului pentru regiunea de dezvoltare, în care să implicăm atât autoritățile locale din Chișinău, cât și din suburbii.”
Menționarea Cricova reflectă realitatea unei promovări concentrate pe câteva repere consacrate. Noua strategie regională urmărește extinderea circuitului turistic și integrarea suburbiilor într-o ofertă coerentă.
Interreg NEXT – cadrul operațional al cooperării
Reuniunea s-a desfășurat în cadrul proiectului „Transfer de Bune Practici și consolidarea capacității administrative în politica de dezvoltare regională între România și Republica Moldova”, finanțat prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova.
Acest instrument european oferă cadrul operațional pentru transpunerea viziunii strategice în acțiuni concrete: schimb de bune practici, armonizare de politici publice și consolidarea capacității administrative.
Mesajul general al evenimentului a fost unul coerent: regiunea are resurse, are identitate și are interes internațional. Ceea ce urmează este etapa decisivă – organizarea acestui potențial într-un produs turistic comun, competitiv și bine promovat.
Dacă traseul care unește Carpații, Prutul, Nistrul și Marea Neagră va fi susținut prin cooperare reală între administrații, sectorul privat și mediul asociativ, „VIA MOLDAVIA” poate deveni mai mult decât un proiect – poate deveni un model regional de dezvoltare prin turism.
De la potențial la implementare. De la declarații, la conlucrare
Workshopul de la Chișinău a demonstrat că Republica Moldova se află într-o etapă de maturizare a politicilor turistice. Instituționalizarea OMD-urilor, dezvoltarea rutelor tematice, integrarea patrimoniului vitivinicol și adoptarea soluțiilor digitale indică o schimbare de paradigmă.
Provocarea majoră rămâne implementarea consecventă și coordonarea regională. Dacă aceste direcții vor fi susținute prin politici coerente și investiții inteligente, turismul poate deveni nu doar un sector economic dinamic, ci un motor real al dezvoltării locale și al cooperării transfrontaliere.
