Ala SAINENCO, managerul Memorialului Ipotești, Botoșani, la FERM 2025: „Construim o identitate culturală vie prin activități accesibile publicului”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială

Speaker:

Ala Sainenco – manager Memorialul Ipotești, Botoșani

Tema intervenției:

„Patrimoniu pentru comunitate: Cum ne apropiem de Eminescu azi?”

La ediția din acest an a Forumul Economic Regional Moldova (FERM 2025), desfășurat între 9 și 13 iulie la Vatra Dornei, Ala Sainenco, managerul Memorialului Ipotești din Botoșani, a oferit o intervenție cuprinzătoare în cadrul Panelului 10 – Cultură și Identitate Regională, subliniind modul în care patrimoniul cultural poate contribui la construirea unei identități regionale solide și recunoscute.

Identitatea regională și rolul Memorialului Ipotești

Pornind de la obiectivele Documentului programatic multianual al regiunii Moldova 2025, care prevede crearea unei identități regionale puternice până în 2030, Sainenco a subliniat că Botoșaniul, județul „geniilor”, reprezintă un exemplu elocvent de patrimoniu cultural de valoare, dar și de provocare în transmiterea acestei identități către public.

„Cetățenii noștri, aproximativ 4 milioane de moldoveni, resimt o percepție consolidată asupra identității emise în România. În Botoșani, cei aproximativ 90.000 de locuitori se raportează la o identitate puternică, evidențiată prin patru personalități marcante – Eminescu, Iorga, Enescu și Luchia – dar lista geniilor botoșănene se extinde mult peste aceste nume, incluzând personalități precum Grigore Antipa, Octav Pâncilă, Scarlat Vânat sau Mihai Ciucă”

Această multitudine de repere culturale este, după cum a remarcat managerul Memorialului, un element de mândrie locală, contrabalansând stereotipul de „delăsare” asociat regiunii în anumite studii. Totodată, ea a evidențiat importanța recunoașterii și valorificării acestei identități în termeni de finalitate: cum poate fi prezentată și accesibilă publicului, astfel încât să nu rămână doar un simbol teoretic.

Demitizarea lui Eminescu și apropierea de public

Un punct central al intervenției a fost modul în care Memorialul Ipotești se raportează la figura lui Mihai Eminescu. Sainenco a subliniat provocările generate de percepția mitizată a poetului.

„Oamenii vin la Memorial cu așteptarea de a găsi un Eminescu mitizat și locuri pline de festivisme. În cultura română, poetul a fost sanctificat, iar comparațiile cu alte culturi arată diferența – nici francezii, nici germanii, nici rușii nu au transformat simbolurile literare în entități absolute, intangibile”

Prin urmare, Memorialul Ipotești promovează un Eminescu demitizat, mai apropiat de oameni, capabil să genereze activități și evenimente culturale care să consolideze identitatea regională într-un mod viu și accesibil.

O agendă culturală anuală complexă

În continuare, Ala Sainenco a prezentat diversele activități culturale organizate de Memorial pe parcursul unui an:

• Tabere de scriere creativă pentru copii din județele Botoșani, Dorohoi, Daragan și din Iași;

• Școli de interpretarea textului pentru profesori de limbă și literatură din România și Republica Moldova;

• Școli doctorale de vară, în parteneriat cu universități precum cea din Cluj;

• Festivaluri și zile dedicate lui Eminescu, inclusiv festivaluri de debut literar și gale de premiere;

• Festivaluri de folk, tabere de pictură, fotografie și scriere creativă;

• Proiecte precum „Poeți în dialog”, care aduc poeți în școli din județ și din afara acestuia;

• Expoziții temporare în sălile Memorialului.

Sainenco a explicat că Memorialul Ipotești funcționează nu doar ca muzeu, ci și ca centru cultural și educațional multifuncțional, cu structuri diverse: Casa Familiei Dinobici, Bisericuța Familiei, Mormintele părinților și fraților lui Eminescu, Casa Papadopul, Muzeul Etnografic, Muzeul Mihai Eminescu, Sala de Expoziții Temporare Coria-Biernea, Lacul cu Nuferi, biblioteca de poezie Mihai Eminescu și o bază turistică cu spații de cazare.

Concluzie

Intervenția Alei Sainenco a evidențiat importanța activă a patrimoniului cultural în definirea și promovarea identității regionale. Mai mult decât o simplă conservare a trecutului, Memorialul Ipotești devine un spațiu viu, în care cultura și educația se împletesc pentru a construi un sentiment de apartenență și mândrie locală.

Prin demitizarea figurii lui Eminescu și prin oferirea unui calendar anual diversificat de evenimente, tabere, expoziții și proiecte educaționale, instituția nu doar că păstrează memoria unui poet național, dar și implică comunitatea, tinerii și publicul larg în procesul de consolidare a unei identități regionale relevante și moderne.

Această abordare subliniază faptul că identitatea nu este doar un simbol sau o etichetă, ci un proces activ, construit prin experiențe culturale, dialog și participare. Memorialul Ipotești demonstrează că patrimoniul poate fi o forță generatorie pentru coeziune socială, educație și dezvoltare culturală, transformând locurile istorice în centre de inspirație și implicare pentru întreaga regiune Moldova.