Cosmin MURARAȘU, fondatorul ”Muzee de la sat”, la FERM 2025: „Doar împreună putem salva patrimoniul cultural rural”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială
Speaker:
Cosmin Murarașu – fondatorul inițiativei ”Muzee de la sat”
Tema intervenției:
„Satul viu ca produs cultural – digitizarea și conectarea la traseele turistice tematice”
În cadrul Panelului 10 – Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială al Forumului Economic Regional Moldova 2025, desfășurat la Vatra Dornei, Cosmin Murarașu, fondatorul inițiativei Muzee de la sat, a adus în atenția participanților o problemă acută, dar adesea ignorată: declinul patrimoniului cultural din zonele rurale și lipsa de vizitatori în muzeele de la sat.
De la idee la platformă cu impact internațional
Cosmin Murarașu a început în 2019 o serie de proiecte dedicate promovării patrimoniului cultural material, punând accent pe metode vizuale moderne, precum tururile virtuale interactive 3D. Obiectivul său: atragerea publicului tânăr și trezirea curiozității celor care, în mod tradițional, nu frecventează muzee.
„Am mers în peste 105 muzee din zonele rurale, în 88 de localități, iar feedback-ul, din păcate, a fost mai puțin fericit: peste tot am găsit lipsă de vizitatori și o resursă umană insuficient pregătită pentru a spune povestea locului”
Proiectul Muzee de la sat, lansat oficial în 2021, a ajuns astăzi să cuprindă 104 tururi virtuale, integrate inclusiv pe Google Maps, și să înregistreze peste 115.000 de vizitatori online din România, SUA, Republica Moldova și alte țări. Prin social media, inițiativa a ajuns la peste 1,6 milioane de utilizatori, iar realizatorul proiectului, Real Tour Ro, deține un portofoliu ce însumează în total 180 de tururi virtuale ale muzeelor și obiectivelor culturale din România ce au adunat peste 10 milioane de vizualizări în Google Maps/Earth/Street View.
Patrimoniu fără oameni, patrimoniu pierdut
Murarașu a insistat asupra importanței poveștii și a omului din spatele obiectivului cultural.
„Dacă nu avem o persoană competentă care să știe să spună povestea locului, pierdem interesul vizitatorului. Fără activități complementare, turiștii nu se vor întoarce”
Vizitele sale prin țară au scos la iveală contraste puternice: de la muzee și case memoriale abandonate, care riscă dispariția odată cu trecerea ultimului custode, la exemple de bună practică, precum Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” din Oltenia, unde comunitatea s-a mobilizat în jurul patrimoniului, atrăgând turiști și contribuind la economia locală.
Cerc vicios: lipsa fondurilor și degradarea patrimoniului
Discursul a punctat un fenomen periculos: tăierile de fonduri pentru cultură duc la imposibilitatea promovării, ceea ce scade fluxul de vizitatori, iar lipsa acestora accelerează degradarea obiectivelor.
„Dacă nu mergem, dacă nu susținem activ cultura, dacă nu ne implicăm, atunci ne vom pierde valoarea și vom ajunge în punctul în care vom spune: am avut, am pierdut, nu mai putem recupera”
Digitalul – poartă de intrare, nu înlocuitor
Cosmin Murarașu a ținut să sublinieze că digitalizarea nu trebuie văzută ca substitut al experienței fizice.
„Nimic nu se compară cu o vizită reală. Platforma noastră nu își propune să înlocuiască turismul cultural, ci să creeze punți între public și obiective, să stârnească dorința de a merge acolo”
Apel la colaborare
În final, mesajul său a fost unul de unitate și acțiune comună: instituții, ONG-uri, mediul privat și proiecte independente trebuie să găsească o platformă comună de prezentare și promovare.
„Doar împreună putem răzbi, mai ales în vremurile dificile pe care le traversăm”
Concluzie
Intervenția lui Cosmin Murarașu la Forumul Economic Regional Moldova 2025 a evidențiat o realitate clară, dar adesea neglijată: patrimoniul cultural rural are nevoie urgentă de susținere, inovare și colaborare. Într-o eră a digitalizării, soluțiile moderne, precum tururile virtuale, pot juca un rol esențial în promovarea și revitalizarea obiectivelor culturale din sate, dar ele nu înlocuiesc experiența autentică și implicarea umană.
Pentru ca moștenirea culturală să nu devină doar o amintire, este imperativ ca toate părțile implicate — autorități, mediul privat, ONG-uri și comunități locale — să acționeze împreună, găsind modalități sustenabile de valorizare și promovare a culturii rurale. Numai astfel patrimoniul va putea continua să fie o sursă vie de identitate, coeziune socială și dezvoltare regională.
