Mesajul transmis de Călin BRĂTEANU, directorul CPT, Suceava, la FERM 2025: „Tradiția – motor al regenerării comunitare și al identității culturale în Bucovina”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială

Speaker:

Călin Brăteanu – directorul Centrului pentru Promovarea Tradițiilor (CPT), Suceava

Paraschiva Abutnăriței 

Tema intervenției:

„Tradițiile ca motor de regenerare rurală – meșteșuguri, gastronomie, rute turistice”

La ediția din acest an a Forumul Economic Regional Moldova (FERM), în cadrul Panelului 10 – Cultură și Identitate Regională, publicul a primit un mesaj aparte din partea lui Călin Brăteanu, director al Centrului pentru Promovarea Tradițiilor din Suceava. Deși nu a putut fi prezent fizic la eveniment, intervenția sa – intitulată „Tradiția ca motor de regenerare comunitară și vector al identității culturale în Bucovina” – a fost citită de prietena și colaboratoarea sa, Paraschiva Abutnăriței.

Bucovina – un model de dialog intercultural

În cuvântul său, Călin Brăteanu a subliniat că Bucovina este un teritoriu unic, situat la confluența marilor culturi central- și est-europene, unde tradițiile au constituit dintotdeauna un fundament al identității comunitare și al coeziunii sociale. Diversitatea etnică – români, ucraineni, polonezi, evrei, germani și alte comunități – se reflectă atât în arhitectura satelor și în organizarea socială, cât și în bogăția practicilor culturale și economice tradiționale.

În prezent, când satele se confruntă cu presiuni demografice, economice și sociale, tradițiile devin o resursă vitală pentru regenerarea comunităților și pentru consolidarea identității culturale, oferind totodată oportunități de dezvoltare durabilă.

Patrimoniu viu și dimensiuni esențiale

Mesajul a evidențiat câteva elemente definitorii pentru patrimoniul imaterial al Bucovinei:

• Civilizația lemnului – de la bisericile monumentale și porțile sculptate, la mobilierul artizanal și arhitectura agricolă, toate realizate cu măiestrie transmisă din generație în generație. Aceste valori sunt nu doar expresii estetice, ci și resurse pentru turism și educație.

• Păstoritul – practicat de secole în forme transhumante, cu rol economic, social și ritual, vizibil în obiceiuri precum „măsura oilor” sau „botezul mieilor”, și în cântecele ciobănești ce dau ritm vieții montane.

• Industria casnică tradițională – meșteșuguri cu funcție utilitară, estetică și ritualică, parte a economiei creative rurale. Transmiterea lor către tineri este considerată un obiectiv strategic al educației culturale.

• Obiceiurile de iarnă – „polinile”, jocul calului și al ursului, ritualuri în care se împletesc elemente precreștine și creștine, reafirmând vitalitatea comunităților și deschiderea lor către dialog intercultural.

De la patrimoniu la produs cultural identitar

Călin Brăteanu a pledat pentru conceptualizarea unui produs cultural integrat al Bucovinei, care să sintetizeze aceste valori, practici și simboluri, integrându-le coerent în oferta turistică. Acest produs ar putea lua forma unui pachet tematic ce să includă:

• ateliere interactive de meșteșuguri (cioplit în lemn, olărit),

• demonstrații gastronomice cu degustări de preparate ritualice și pastorale,

• trasee tematice sau săptămâni culturale în sate cu potențial patrimonial,

• ghizi culturali și materiale informative multilingve.

O marcă vizuală și narativă comună, garantând autenticitatea și calitatea experiențelor, ar stimula implicarea comunităților în economia locală și ar poziționa Bucovina ca destinație de referință pe piața turismului cultural, atât național, cât și internațional.

Tradiția – resursă pentru viitor

Mesajul a concluzionat că tradițiile Bucovinei nu sunt relicve ale trecutului, ci resurse active pentru regenerare comunitară, dezvoltare durabilă și afirmarea identității culturale într-un context globalizat. Practicarea lor responsabilă poate crea o sinergie între conservarea patrimoniului, revitalizarea satelor și promovarea unui dialog intercultural autentic.

Astfel, produsul cultural identitar al Bucovinei nu ar fi doar un instrument de marketing turistic, ci și un mijloc de educație interculturală și de coeziune socială, ancorat în valorile și tradițiile unei regiuni cu o puternică amprentă istorică și culturală.

Concluzie

Mesajul transmis de Călin Brăteanu la FERM 2025 subliniază că tradițiile Bucovinei reprezintă mai mult decât vestigii istorice; ele sunt resurse vii și active, capabile să regenereze comunitățile, să întărească coeziunea socială și să consolideze identitatea culturală locală. Prin valorificarea lor responsabilă și integrată într-un produs cultural identitar, aceste tradiții pot susține dezvoltarea durabilă, pot stimula turismul cultural și pot crea noi oportunități economice pentru locuitori. În același timp, ele contribuie la educația interculturală, promovând dialogul între comunități și afirmând unicitatea și bogăția patrimoniului cultural bucovinean într-un context globalizat.