Sterică FUDULEA, secretar general IMM România și președinte CES, la VIA MOLDAVIA: „Un drum nu unește doar două puncte geografice, ci leagă oameni și creează economii”

VIA MOLDAVIA – unificarea economică a celor două maluri ale Prutului prin turism, IMM-uri și parteneriat social

În cadrul celei de-a XX-a ediții a Forumului Economic Regional Moldova (FERM 2026) și al Târgului Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, organizate de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), la 27 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București, Sterică FUDULEA, secretar general al Confederației Patronale IMM România și președinte al Consiliului Economic și Social (CES), a susținut o intervenție strategică dedicată dezvoltării economice a regiunilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Sub titlul „Unificarea Prutului prin turism, IMM și parteneriat social”, reprezentantul IMM România a prezentat o viziune în care turismul, antreprenoriatul și structurile asociative devin instrumente pentru integrarea economică regională, crearea locurilor de muncă și consolidarea competitivității întreprinderilor românești și moldovenești.

Mesajul său a evidențiat necesitatea transformării potențialului turistic într-o economie funcțională, susținută de infrastructură, politici publice și parteneriate durabile.

De la Via Egnatia la VIA MOLDAVIA: drumurile care construiesc economii

Sterică FUDULEA și-a construit intervenția pornind de la un reper istoric: Via Egnatia, marea arteră romană care lega țărmul Adriaticii de estul Peninsulei Balcanice și, ulterior, de Constantinopol.

Dincolo de funcția militară și administrativă, acest drum a stimulat dezvoltarea comerțului, a așezărilor, a atelierelor și a schimburilor culturale.

„Via Egnatia a demonstrat un adevăr universal: un drum nu unește doar două puncte geografice, ci leagă oameni și creează economii”, a subliniat Sterică FUDULEA.

Pornind de la această analogie, acesta a prezentat VIA MOLDAVIA drept o inițiativă contemporană capabilă să conecteze economic și cultural regiuni care împărtășesc un patrimoniu istoric și identitar comun.

„VIA MOLDAVIA nu este doar un traseu sau o cale rutieră. Este proiectul strategic care unifică simbolic și economic cele două maluri ale Prutului: regiunea Moldova din România și, bineînțeles, Republica Moldova.”

În această perspectivă, programul VIA MOLDAVIA depășește dimensiunea promovării turistice și deschide posibilitatea construirii unei rețele regionale de servicii, producție, distribuție și cooperare comercială.

IMM-urile – fundamentul economiei turistice regionale

Un capitol central al discursului a fost dedicat întreprinderilor mici și mijlocii, considerate principalii beneficiari și, în același timp, principalii susținători ai dezvoltării turistice regionale.

Pensiunile de familie, micii producători agroalimentari, meșteșugarii, ghizii independenți și prestatorii locali de servicii reprezintă structura economică prin care patrimoniul turistic poate genera venituri și locuri de muncă.

„Marile rețele au rolul lor. Dar sufletul, autenticitatea și reziliența unei regiuni sunt date de întreprinderile mici și mijlocii”, a evidențiat reprezentantul IMM România.

Acesta a insistat asupra importanței integrării antreprenorilor în mecanisme de cooperare care să faciliteze accesul la piețe, creșterea competitivității și valorificarea produselor locale.

VIA MOLDAVIA poate deveni astfel un instrument de conectare a producătorilor și prestatorilor de servicii din România și Republica Moldova cu operatorii turistici, rețelele comerciale și piețele internaționale.

În această construcție, rutele turistice și microdestinațiile organizate prin programul VIA MOLDAVIA oferă cadrul teritorial pentru identificarea resurselor și dezvoltarea de parteneriate economice.

De la potențial turistic la competitivitate economică

Sterică FUDULEA a atras atenția asupra dificultăților structurale cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii.

Concurența neloială, presiunea importurilor, inflația, creșterea costurilor și sarcinile administrative afectează capacitatea antreprenorilor de a investi și de a se extinde.

Aceste probleme sunt reflectate și în Carta Albă a IMM-urilor din România 2026, document de referință al mediului patronal.

În acest context, reprezentantul IMM România a identificat trei condiții esențiale pentru consolidarea competitivității economice: calitatea produselor, prețurile competitive și accesul la informații relevante.

Obiectivul este construirea unor fluxuri comerciale mai puternice între România și Republica Moldova, precum și extinderea accesului antreprenorilor la piața europeană.

„Fără un sector privat al întreprinderilor mici și mijlocii puternic, VIA MOLDAVIA ar fi doar un peisaj frumos, dar lipsit de substanță economică.”

Această afirmație sintetizează una dintre direcțiile fundamentale ale programului: transformarea atractivității turistice în activitate economică măsurabilă, prin consum de produse locale, servicii contractate, investiții și locuri de muncă.

Parteneriatul social – de la problemele antreprenorilor la politici publice

În calitatea sa de secretar general al IMM România și președinte al Consiliului Economic și Social, Sterică FUDULEA a subliniat rolul organizațiilor patronale în reprezentarea intereselor întreprinderilor mici și mijlocii.

Un antreprenor din Suceava, Iași, Vaslui sau Ungheni dispune de resurse limitate pentru a influența individual politicile publice, infrastructura ori reglementările economice.

Prin structuri asociative reprezentative, aceste interese pot fi reunite și transformate în propuneri legislative și măsuri guvernamentale.

În intervenția sa, FUDULEA a evidențiat contribuția organizațiilor patronale sectoriale, inclusiv ANAT și FPIOR, prezente la eveniment, precum și importanța colaborării cu organizațiile din domeniul sănătății și al serviciilor private.

Totodată, a făcut referire la grupul de sprijin pentru IMM-uri constituit în Parlamentul României, ca mecanism de dialog între antreprenori și legislativ, inclusiv pentru abordarea dificultăților administrative legate de actualizarea codurilor CAEN.

Mesajul central a fost acela că structurile patronale trebuie să transforme problemele concrete ale mediului de afaceri în soluții instituționale și politici publice predictibile.

Infrastructura transfrontalieră și finanțarea dezvoltării regionale

O altă direcție importantă a intervenției a vizat mobilitatea și dezvoltarea infrastructurii dintre România și Republica Moldova.

Sterică FUDULEA a susținut necesitatea fluidizării traficului la frontieră, reducerii birocrației și conectării autostrăzilor A7 și A8 cu infrastructura rutieră a Republicii Moldova.

Aceste investiții ar putea contribui la accelerarea circulației turiștilor, a mărfurilor și a serviciilor, facilitând integrarea economică a comunităților transfrontaliere.

În același timp, acesta a propus examinarea posibilității dezvoltării unor programe speciale de sprijin pentru IMM-uri și sectorul turistic, inclusiv prin instrumentele de cooperare și asistență dintre România și Republica Moldova.

A fost abordată și oportunitatea valorificării inițiativelor europene dedicate consolidării regiunilor de la frontiera estică a Uniunii Europene, în contextul provocărilor economice și de securitate generate de războiul din Ucraina.

Pentru VIA MOLDAVIA, această perspectivă creează posibilitatea integrării dezvoltării turistice într-o agendă regională mai amplă, care să conecteze Bucovina, Moldova și Dobrogea prin infrastructură, parteneriate și produse turistice comune.

Republica Moldova – consolidarea reprezentării patronale și a dialogului social

Un mesaj distinct a fost adresat antreprenorilor și structurilor patronale din Republica Moldova.

Pornind de la experiența sa în conducerea Consiliului Economic și Social al României, Sterică FUDULEA a încurajat dezvoltarea unor organizații patronale puternice, reprezentative și capabile să participe activ la elaborarea politicilor economice.

Acesta a exprimat susținerea pentru consolidarea dialogului social din Republica Moldova și pentru dezvoltarea unui cadru instituțional inspirat inclusiv de modelul Consiliului Economic și Social din România.

Propunerea sa deschide o direcție de cooperare în domeniul politicilor publice, al reprezentării antreprenorilor și al schimbului de expertiză instituțională.

Pentru dezvoltarea economică transfrontalieră, existența unor parteneri sociali puternici pe ambele maluri ale Prutului reprezintă un avantaj în formularea și implementarea proiectelor comune.

De la Bucovina la Delta Dunării – dezvoltarea unei economii turistice integrate

În încheierea intervenției, Sterică FUDULEA a revenit asupra valorii economice a patrimoniului local și asupra responsabilității față de comunitățile de origine.

Referindu-se la Delta Dunării și la Tulcea, regiuni de care este profund atașat, acesta a evidențiat potențialul conectării destinațiilor turistice din România și Republica Moldova.

Diversitatea culturală, patrimoniul natural și gastronomia tradițională, de la preparatele specifice Moldovei și Bucovinei până la storceagul din Delta Dunării, constituie resurse importante pentru dezvoltarea unor experiențe turistice autentice.

Reprezentantul IMM România a invitat participanții să viziteze standurile expozanților, inclusiv standul Visit Tulcea, subliniind importanța promovării comunităților și a întreprinzătorilor locali.

Mesajul său final a reafirmat convingerea că dezvoltarea economică durabilă se realizează prin cooperare, reprezentare și responsabilitate comună.

CAPDR și VIA MOLDAVIA – construirea parteneriatelor pentru etapa 2027

Intervenția lui Sterică FUDULEA contribuie la fundamentarea uneia dintre direcțiile strategice ale programului VIA MOLDAVIA: consolidarea relației dintre turism, antreprenoriat și politicile publice de dezvoltare regională.

Pentru CAPDR, participarea reprezentanților organizațiilor patronale naționale la Forumul Economic Regional Moldova, ediția a XX-a, reprezintă o componentă esențială a dialogului economic inițiat între România și Republica Moldova.

În perspectiva anului 2027, VIA MOLDAVIA urmărește dezvoltarea rutelor turistice de Nord, Centru și Sud, organizarea microdestinațiilor, extinderea parteneriatelor cu operatorii economici și consolidarea promovării internaționale a produselor turistice.

Colaborarea cu structurile patronale și cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri poate contribui la transformarea acestor obiective în proiecte și rezultate economice concrete.

VIA MOLDAVIA se construiește prin oameni, comunități și întreprinderi. Turismul creează conexiunile, antreprenoriatul generează valoarea economică, iar parteneriatul social oferă cadrul pentru dezvoltare durabilă.

Aceasta este perspectiva în care cele două maluri ale Prutului pot deveni parte a unei economii regionale mai puternice, competitive și conectate la piețele europene și internaționale.

Programul VIA MOLDAVIA www.viamoldavia.ro | www.viamoldavia.md