CAPDR a organizat Reuniunea de lucru VIA MOLDAVIA dedicată micro-destinației Valea Bistriței
Mesaje publice
Programul VIA MOLDAVIA (România–Republica Moldova) a continuat seria reuniunilor teritoriale dedicate construcției micro-destinațiilor turistice prin întâlnirea consacrată Micro-destinației VALEA BISTRIȚEI.
Reuniunea s-a desfășurat la Fărcașa, în județul Neamț, și a adus împreună comunitățile dezvoltate de-a lungul râului Bistrița, într-un teritoriu care leagă județele Suceava și Neamț.
Nucleul administrativ al micro-destinației este format, în această etapă, din Dorna Arini – Broșteni – Borca – Fărcașa – Poiana Teiului.
Dorna Arini și Broșteni reprezintă componenta din județul Suceava, iar Borca, Fărcașa și Poiana Teiului continuă traseul în județul Neamț. Reprezentanții celor cinci administrații au participat la reuniunea VIA MOLDAVIA.
Bistrița – axă de viață, continuitate și dezvoltare
Râurile au reprezentat dintotdeauna izvoare de viață și axe naturale de dezvoltare pentru comunități. În jurul lor s-au format așezări, s-au dezvoltat drumuri și schimburi comerciale, s-au construit economii, s-au transmis tradiții și s-au apropiat oameni.
Apa înseamnă resursă, continuitate, mobilitate și legătură. Marile fluvii și râuri ale lumii au construit de-a lungul istoriei spații de civilizație, au apropiat regiuni și au susținut dezvoltarea comunităților așezate pe cursurile lor.
Bistrița poartă aceeași forță
De-a lungul râului s-au format comunități, familii, gospodării și activități economice. Pe Bistrița au circulat de-a lungul generațiilor oameni, mărfuri, lemn, povești și tradiții. Astăzi, același râu poate lega turismul, gastronomia, producătorii locali, produsul montan, patrimoniul cultural, activitățile de agrement și inițiativele economice.
Pe sectorul inclus în construcția VIA MOLDAVIA, Bistrița leagă firesc Dorna Arini – Broșteni – Borca – Fărcașa – Poiana Teiului. Râul oferă continuitatea geografică. Comunitățile îi dau identitate. Oamenii îi dau viață. Turismul transformă această identitate într-o experiență regională coerentă.
Râul unește. Comunitățile construiesc destinația
De-a lungul cursului său, Bistrița creează o succesiune firească de așezări, peisaje și oameni. Legăturile dintre comunitățile sale s-au construit în timp prin familii, economie, schimburi comerciale, tradiții, mobilitate și cultură locală. Astăzi se adaugă o nouă dimensiune: turismul.
Călătorul descoperă succesiv Dorna Arini, Broșteni, Borca, Fărcașa și Poiana Teiului, iar râul îi oferă un fir natural de orientare și continuitate. Fiecare comunitate aduce propriile resurse: munte, pădure, apă, cazare, gastronomie, produse locale, tradiții, oameni și povești. Împreună, acestea formează conținutul Micro-destinației Valea Bistriței.
Administrație, turism, produs montan și economie locală
Reuniunea a reunit reprezentanți ai administrației publice locale, structurilor de cazare, operatorilor turistici, gastronomiei, producătorilor locali, economiei montane, sectorului silvic și educației.
Participarea Agenției Naționale a Zonei Montane – ANZM aduce în centrul construcției dimensiunea produsului montan. Valea Bistriței dispune de resurse naturale și economice care se completează reciproc: produse montane, fructe de pădure, ciuperci, gastronomie locală, pensiuni, cabane, activități în natură și servicii turistice.
Produsul local completează produsul turistic. Gastronomia spune povestea locului. Pensiunea prelungește șederea turistului. Producătorul local adaugă autenticitate. Râul și muntele dau cadrul natural. Comunitatea oferă identitatea.
Participanții reuniunii
Lista de prezență a reuniunii și verificările operate ulterior conturează următoarea reprezentare instituțională și economică:
- Ion ȘTEFANOVICI — CAPDR – Președinte; organizatorul reuniunii
- Bogdan ȚIFUI — Primăria Fărcașa – Primar
- Alexandru CHIRILĂ — Primăria Poiana Teiului – Primar
- Alexandra NIȚĂ — Primăria Borca – Primar
- Cosmin TODOSIA — Primăria Broșteni – Administrator public
- Voicu OLARU — Primăria Dorna Arini – reprezentant al administrației locale
- Daniel LAZĂR — servicii de consultanță pentru strategii de dezvoltare locală, inclusiv pentru administrațiile din zonă
- Vasilica CREȚU — Primăria Fărcașa – Inspector proiecte
- Gabriela PETRESCU — Primăria Fărcașa – Secretar general
- Alexandru TEODORESCU — unitatea de învățământ din Fărcașa – Director
- George TĂNASE — Ocolul Silvic Borca – Inginer silvic
- Cătălina URSU — Agenția Națională a Zonei Montane – ANZM
- Ovidiu BACIU — Agenția Națională a Zonei Montane – ANZM
- Maria ROTARIU — Cabana Pasul Ursului – persoană desemnată
- Liliana AANEI — Centrul de Colectare Fructe de Pădure și Ciuperci – AMY / producător local
- Ștefan TOFAN — Pensiunea Popasul Vânătorului
- Valentina UNGUREANU — Pensiunea Viviana – Administrator
- Luminița ILISESCU — Casa Brădet / Rosmarin – Administrator
- Claudia HURJUI — Punct Gastronomic Local – Poiana Teiului – Administrator
- Gabriel SANDU — Domeniul Stanca – Dorna Arini
- Andrei SANDU — Domeniul Stanca – Dorna Arini
- Victor CAIA — Tyf Travel – Administrator
- Elvira STRATU — Cabana Brândușa – Administrator
Administrația locală și construcția Micro-destinației Valea Bistriței
Reuniunea a evidențiat disponibilitatea administrațiilor locale de a se implica în dezvoltarea Micro-destinației Valea Bistriței și de a contribui la construirea unei oferte turistice integrate. Pentru Fărcașa, acest demers reprezintă o oportunitate de consolidare a poziției comunei în circuitul turistic regional:
„Fărcașa primește cu încredere această construcție regională și va sprijini cu toată determinarea programul VIA MOLDAVIA, o oportunitate importantă pentru Fărcașa și pentru întreaga Vale a Bistriței”, Bogdan ȚIFUI, Primar, Primăria Fărcașa.
Poziționarea comunei Poiana Teiului oferă, la rândul său, posibilitatea dezvoltării unor conexiuni turistice între Valea Bistriței și zona Bicazului:
„Poiana Teiului se va implica activ în dezvoltarea Micro-destinației Valea Bistriței, valorificând în același timp legătura firească spre zona Bicazului și avantajele generate de cele două construcții turistice”, Alexandru CHIRILĂ, Primar, Primăria Poiana Teiului.
În aceeași perspectivă, CAPDR a evidențiat avantajul poziționării geografice a comunei și posibilitatea valorificării simultane a mai multor direcții turistice:
„Poiana Teiului poate valorifica simultan apartenența la Micro-destinația Valea Bistriței și proximitatea față de proiectul Riviera Bicazului, transformând poziția sa geografică într-un avantaj turistic important”, Ion ȘTEFANOVICI, Președinte, Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR).
Pentru Dorna Arini, integrarea în această construcție regională creează legături cu Bazinul Dornelor și cu celelalte micro-destinații din zonă:
„Dorna Arini se regăsește firesc în construcția Văii Bistriței și va susține activ acest program, valorificând legăturile sale cu Bazinul Dornelor și cu celelalte micro-destinații din zonă”, Voicu OLARU, reprezentant, Primăria Dorna Arini.
La Broșteni, accentul a fost pus pe valorificarea identității locale și a legăturii cu râul Bistrița:
„Broșteniul aștepta de mult un astfel de program și se va implica cu toată energia în dezvoltarea Micro-destinației Valea Bistriței, în legătură directă cu identitatea râului și cu potențialul turistic al zonei”, Cosmin TODOSIA, Administrator public, Primăria Broșteni.
Produse locale, gastronomie și experiențe autentice
Un alt punct important al reuniunii a fost integrarea producătorilor locali, a unităților de cazare și a punctelor gastronomice în viitoarele trasee VIA MOLDAVIA. Prin conectarea acestor resurse, turiștii pot avea acces direct la produse și experiențe specifice comunităților de pe Valea Bistriței:
„Ne dorim ca turiștii și grupurile organizate care străbat Valea Bistriței să ajungă direct la producător, să descopere și să cumpere fructe de pădure, ciuperci și celelalte produse locale pregătite aici”, Liliana AANEI, Centrul de Colectare Fructe de Pădure și Ciuperci – AMY, producător local.
Operatorii din turism au evidențiat, la rândul lor, posibilitatea de a integra cazarea, gastronomia, natura și experiențele locale într-o ofertă turistică coerentă:
„Credem foarte mult în VIA MOLDAVIA și în dezvoltarea Micro-destinației Valea Bistriței, unde putem pune la dispoziția turiștilor cazare, gastronomie, natură și experiențe legate inclusiv de tradiția cinegetică a zonei”, Ștefan TOFAN, Pensiunea Popasul Vânătorului.
Punctele Gastronomice Locale pot completa această ofertă prin promovarea bucătăriei locale și a produselor specifice zonei:
„Ne dorim să intrăm activ în traseele VIA MOLDAVIA, oferind participanților și grupurilor de turiști masa pregătită aici, cu gastronomie și produse locale specifice zonei Poiana Teiului”, Claudia HURJUI, Administrator, Punct Gastronomic Local, Poiana Teiului.
Turism educațional și valorificarea patrimoniului local
Un capitol distinct al discuțiilor a vizat turismul educațional, în special prin dezvoltarea unor tabere și circuite pentru copii și tineri. Experiența Domeniului Stanca poate fi integrată în această direcție:
„Domeniul Stanca poate integra în VIA MOLDAVIA experiența acumulată în turism și în organizarea taberelor pentru copii și tineri, inclusiv prin programe educaționale care să îi apropie de patrimoniul cultural și literar al Văii Bistriței”, Gabriel SANDU și Andrei SANDU, Domeniul Stanca, Dorna Arini.
În aceeași direcție, patrimoniul literar asociat Văii Bistriței poate deveni punct de plecare pentru noi trasee și experiențe educaționale:
„Valea Bistriței poate deveni o destinație pentru turismul educațional, prin tabere și circuite dedicate elevilor care studiază Baltagul, scrierile lui Calistrat Hogaș și universul lui Ion Creangă, cu vizite la Broșteni și în locurile asociate acestor repere ale literaturii române”, Ion ȘTEFANOVICI, Președinte, Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR).
Unitățile de învățământ pot avea un rol important în dezvoltarea acestei componente:
„Taberele școlare și traseele educaționale pot aduce pe Valea Bistriței elevi din întreaga țară și din Republica Moldova, transformând patrimoniul literar și istoric al zonei într-o experiență directă de învățare”, Alexandru TEODORESCU, Director, unitatea de învățământ din Fărcașa.
Natură, patrimoniu și dezvoltare economică locală
Resursele naturale și patrimoniul forestier reprezintă o altă componentă importantă a ofertei turistice. În acest context, Ocolul Silvic Borca poate contribui prin valorificarea unor experiențe și obiective specifice zonei montane:
„Ocolul Silvic Borca poate integra în program cabana de vânătoare, fondul cinegetic, păstrăvăria și experiențele în natură, oferind turiștilor oportunități autentice de a descoperi patrimoniul forestier și montan al Văii Bistriței”, George TĂNASE, Inginer silvic, Ocolul Silvic Borca.
Din perspectiva dezvoltării locale, turismul poate deveni un instrument de valorificare a resurselor existente și de stimulare a economiei locale:
„Strategiile de dezvoltare pregătite pentru Fărcașa și pentru administrațiile din zonă acordă turismului un loc prioritar, iar Micro-destinația Valea Bistriței poate deveni un instrument important pentru dezvoltarea economică locală”, Daniel LAZĂR, Consultant în strategii de dezvoltare locală.
O perspectivă internațională asupra Văii Bistriței
Potențialul de atragere a turiștilor internaționali a fost ilustrat și prin întâlnirea cu un grup de turiști din Colorado, SUA, aflat în drum spre Bistrița, care a ales să petreacă o noapte pe Valea Bistriței. În discuția purtată cu Ion ȘTEFANOVICI și Ștefan TOFAN, turiștii au apreciat experiența și au exprimat dorința de a reveni și de a recomanda în Statele Unite destinația VIA MOLDAVIA.
Valea Bistriței literare – direcție pentru turism educațional
Discuțiile despre taberele școlare au conturat o direcție cu potențial pentru elevii din România și Republica Moldova: experiențe educaționale construite în jurul reperelor literare ale Văii Bistriței.
Traseele pot integra universul romanului Baltagul, scrierile lui Calistrat Hogaș și reperele legate de Ion Creangă la Broșteni, inclusiv școala în care a învățat și episodul Casei Irinucăi, cunoscut din universul său autobiografic. Domeniul Stanca, structurile de cazare și instituțiile de învățământ pot susține programe de tabără care apropie lectura de locurile, peisajele și comunitățile în care literatura capătă context viu.
Resursele muntelui intră în experiența turistului
Vizitele și discuțiile din teritoriu au evidențiat resursele economice care pot susține dezvoltarea Micro-destinației Valea Bistriței. Centrul de Colectare Fructe de Pădure și Ciuperci – AMY reprezintă un exemplu al modului în care resursa muntelui poate fi colectată, valorificată și integrată în economia locală.
Fructele de pădure, ciupercile, produsele montane și gastronomia pot deveni repere ale experienței turistice. Turistul descoperă produsul acolo unde acesta se naște, întâlnește producătorul, cunoaște povestea produsului și gustă specificul locului. Relația directă dintre teritoriu, producător și turist aduce valoare economiei locale și identitate destinației.
Fărcașa – calendar de evenimente pentru comunitate, tradiție și cooperare
În perioada 16–18 octombrie 2026, comuna Fărcașa pregătește un program de evenimente care completează profilul Micro-destinației Valea Bistriței prin dezvoltare teritorială, gastronomie, cultură și viață comunitară.
16 octombrie 2026, ora 11:00 – „Valea Bistriței – Comunități care construiesc împreună”
Eveniment dedicat dialogului pentru cooperare și dezvoltare teritorială integrată în comunitățile montane, organizat de Forumul Montan din România – Filiala Neamț, în parteneriat cu Primăria Comunei Fărcașa, Consiliul Județean Neamț, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Forumul Montan din România și Asociația ROMONTANA. Locație: Restaurantul Orient, sat Frumosu, comuna Fărcașa, județul Neamț.
- Deschiderea întâlnirii: Bogdan-Dumitru Țifui – primarul comunei Fărcașa și președinte FMR Neamț
- Comunitățile montane și o nouă abordare a dezvoltării teritoriale: Radu-Adrian Rey – Președinte, Forumul Montan din România
- „Pe firul Bistriței” – platformă de cooperare între comunități: conf. univ. dr. Ioan Gâf-Deac – Președinte executiv, ROMONTANA
- De la cooperare la investiții teritoriale integrate – abordare ITI pentru Valea Bistriței: Vasile Asandei – director general ADR Nord-Est
- Perspectiva comunităților montane de pe Valea Bistriței: intervenții ale primarilor și instituțiilor invitate
- Masă rotundă: „Ce putem face împreună pe Valea Bistriței?”: discuții libere
- Concluzii și prezentarea evenimentului din 11 decembrie 2026: „Pe firul Bistriței – Comunități, Patrimoniu, Viitor”, Vatra Dornei – Ziua Internațională a Muntelui
- 13:30: servirea mesei de prânz
17 octombrie 2026, ora 12:00 – Târg „Tradiție și Gastronomie în comuna Fărcașa, județul Neamț” – ediția a IV-a
Eveniment organizat în colaborare cu Consiliul Județean Neamț – Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Piatra Neamț. Locație: Zona Târg Frumosu – Fărcașa, Neamț. Prezentator: Talida Cozma.
- 12:00–13:00 – Mlădițele Fărcașei
- 13:00–13:30 – deschiderea oficială a evenimentului
- 13:30–14:00 – Ansamblul Codrii Stânișoarei – dansuri; coordonator Dumitrița Petrescu
- 14:00–14:30 – Grupul Vocal Florile și Codrișorii Stânișoarei – voce; coordonator Marcela Bondar
- 14:30–15:00 – Ansamblul Izvoarele Borcutului – dansuri; coordonatori Marius și Alina Budăi
- 15:00–15:30 – Dumitru Luca
- 15:30–17:00 – Ansamblul Folcloric Floricică de la Munte, inclusiv Țârdea Ștefan, Laurențiu Marian și invitați
- 17:00–18:00 – Paula Hriscu
- 18:00–19:00 – Fetele de la Botoșani
- 19:00–20:00 – foc de tabără
18 octombrie 2026, ora 16:00 – Balul Gospodarilor
Program dedicat comunității, cu premierea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie și premierea profesorilor pensionari, în colaborare cu Consiliul Județean Neamț – Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Piatra Neamț. Locație: Grand Salon Orient Frumosu – Fărcașa, Neamț. Prezentator: Talida Cozma. Formație permanentă: Est Music – Aflorei Neculai.
- 16:00–16:30 – deschiderea oficială a evenimentului
- 16:30–17:00 – premierea cuplurilor cu 50 de ani de căsătorie și a profesorilor pensionari
- 17:00–19:00 – Formația Est Music
- 19:00–20:00 – Ansamblul Etnofolcloric Plăieșii
- 20:00–21:00 – Formația Est Music
- 21:00–24:00 – Vali Vijelie și Orchestra
Fărcașa aduce în Micro-destinația Valea Bistriței un calendar viu de evenimente, în care dezvoltarea comunitară, produsul local, gastronomia și cultura se întâlnesc în același teritoriu.
O economie construită în jurul șederii turistului
Valea Bistriței beneficiază de un flux important de călători și turiști. Construcția micro-destinației urmărește transformarea acestui flux într-o experiență mai amplă: turistul găsește motive să se oprească, să ia masa, să cunoască un producător, să cumpere un produs local, să descopere un traseu, să petreacă o noapte sau mai multe, să participe la o activitate și să revină.
Fiecare oră petrecută suplimentar în micro-destinație înseamnă valoare adăugată pentru economia locală. Fiecare noapte de cazare susține antreprenorii. Fiecare produs cumpărat susține producătorii. Fiecare experiență reușită construiește reputația întregii destinații.
O identitate construită în jurul Bistriței
Micro-destinația Valea Bistriței are un element identitar puternic și ușor de înțeles: râul Bistrița. El traversează comunitățile, leagă oameni, susține economia locală, modelează peisajul și facilitează circulația oamenilor și a resurselor.
Dorna Arini – Broșteni – Borca – Fărcașa – Poiana Teiului.
Cinci comunități. Două județe. Un râu care dă viață și unește comunitățile.
Micro-destinația VALEA BISTRIȚEI
Bistrița dă viață comunităților. Comunitățile dau identitate destinației
Pregătirea Văii Bistriței pentru Târgul Internațional VIA MOLDAVIA
Un reper important pentru întregul proces îl reprezintă Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, programat în perioada 26–28 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București.
Dacă reuniunile teritoriale reprezintă etapa de construcție a ofertei, târgul va constitui etapa de prezentare, relaționare și contractare.
În această etapă vor fi urmărite selecția produselor și pachetelor reprezentative, pregătirea materialelor de prezentare, identificarea întâlnirilor B2B relevante, prezentarea proiectelor și destinațiilor către agenții, operatori și parteneri, precum și pregătirea relațiilor comerciale și a contractării.
Prin urmare, munca desfășurată în cadrul reuniunii de la Farcașa are o finalitate concretă: construirea unei oferte turistice a Văii Bistriței care să poată fi prezentată, promovată, conectată cu partenerii și dusă către piață.
Ce rezultă din procesul de construire a micro-destinației
Metodologia VIA MOLDAVIA urmărește ca fiecare reuniune să contribuie la realizarea unei serii de rezultate concrete: harta de lucru a micro-destinației, registrul inițial al atracțiilor, serviciilor, experiențelor, evenimentelor și proiectelor, lista conexiunilor cu Ruta de Nord și a intersecțiilor relevante cu Ruta de Centru și Ruta de Sud, primele trasee locale și circuite inter-microdestinație, primele fișe de produs turistic, datele necesare pentru back-office și publicarea în aplicație, precum și selecția preliminară a ofertelor pentru prezentare și B2B la Târgul VIA MOLDAVIA.
Acest proces presupune, de asemenea, stabilirea responsabililor locali și a termenelor pentru completarea și actualizarea informațiilor, astfel încât oferta să poată fi menținută corectă și relevantă în timp.
VIA MOLDAVIA continuă în teritoriu
Reuniunea dedicată micro-destinației Valea Bistriței face parte din calendarul oficial al reuniunilor VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord, care continuă în mai multe teritorii și construiește, etapizat, o rețea turistică regională.
Calendarul reuniunilor VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord:
Prima reuniune din această serie a avut loc la Târgu Neamț, la 1 septembrie 2026, fiind dedicată micro-destinației RN-02 – Târgu Neamț – Cetatea Neamț, mănăstirile și Ținutul Zimbrilor. Întâlnirea a urmărit identificarea resurselor turistice și construirea unei experiențe care să conecteze patrimoniul, spiritualitatea, natura și ospitalitatea locală.
La 3 septembrie 2026, procesul a continuat la Bicaz, pentru micro-destinația RN-01, cu accent pe natură, peisaj, agrement și experiențe locale. Teritoriul analizat reunește Bicaz, Bicazu-Ardelean, Bicaz-Chei, Tarcău, Ceahlău, Hangu, Grințieș și Durău. Reuniunea a pus accent pe necesitatea conectării resurselor și transformării lor în experiențe și produse turistice.
Pe 8 septembrie 2026, la Complexul Panoramic Slănic Moldova, CAPDR a organizat o nouă Reuniune de lucru VIA MOLDAVIA dedicată Micro-destinației Valea Trotușului – balnear, natură, patrimoniu și agrement, în cadrul procesului de identificare, conectare și valorificare a resurselor turistice locale în produse și experiențe integrate.
Pe 21 septembrie, seria reuniunilor va continua cu RN-13 – Drumul Talienilor, într-un cadru aparte, la Cabana Direcției Silvice Suceava. Aria teritorială orientativă va include Mălini, Berchișești, Moara, Brăiești, Cornu Luncii, Slatina, Valea Moldovei și Găinești.
Pe 25 septembrie, reuniunile vor continua cu RN-08 – TransRarău și domeniul schiabil, la Sala de Consiliu a Primăriei Vama. Câmpulung Moldovenesc, Vama, Prisaca Dornei, Valea Bistriței, Stulpicani și Ostra vor face parte din aria teritorială orientativă analizată în cadrul acestei micro-destinații.
Pe 28 septembrie, VIA MOLDAVIA va dedica o nouă reuniune RN-05 – Ținutul Mănăstirilor, cu desfășurare la Primăria Sucevița. Micro-destinația va reuni Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Putna și aria monastică aferentă, într-o abordare orientată către integrarea patrimoniului într-un circuit turistic regional.
Pe 2 octombrie, seria va continua cu RN-04 – Bazinul Dornelor, reuniunea urmând să fie găzduită de Primăria Șaru Dornei. În aria orientativă a acestei micro-destinații sunt incluse Șaru Dornei, Dorna Arini, Panaci, Dorna Candrenilor, Vatra Dornei și Poiana Stampei.
Pe 6 octombrie, programul va avea o etapă dedicată RN-14 – Chișinău, Republica Moldova. Reuniunea este programată la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Chișinău și va avea ca arie teritorială orientativă Republica Moldova, consolidând perspectiva de conectare a rețelei VIA MOLDAVIA cu componenta transfrontalieră România–Republica Moldova.
Pe 9 octombrie, calendarul prevede reuniunea dedicată RN-10 – Botoșani cultural – casele memoriale și patrimoniul cultural. Data este stabilită, iar locația urmează să fie confirmată. Micro-destinația va avea ca arie orientativă municipiul Botoșani și teritoriul aferent.
În continuarea calendarului, reuniunea dedicată RN-11 – Iași – turism de afaceri, city-break și turism religios va avea o dată care urmează să fie confirmată. Micro-destinația va avea ca arie orientativă municipiul Iași și teritoriul aferent.
Tot cu data în curs de confirmare este programată reuniunea pentru RN-15 – Lacul Roșu, cu aria teritorială orientativă Lacul Roșu / Harghita. Aceasta va completa seria de micro-destinații prevăzute în calendarul VIA MOLDAVIA.
O micro-destinație conectată la o rețea turistică regională
Reuniunea de la Farcașa a reprezentat o nouă etapă în procesul prin care VIA MOLDAVIA transformă resursele locale în ofertă turistică organizată, conectată și orientată către piață.
Pentru Valea Bistriței, procesul a urmărit să pună în relație teritoriul, actorii locali și resursele turistice, să identifice trasee și experiențe, să creeze legături cu micro-destinațiile învecinate și să pregătească baza pentru dezvoltarea unor produse turistice care să poată fi promovate în cadrul rețelei VIA MOLDAVIA.
Prin această metodologie, fiecare micro-destinație este construită local, conectată regional, validată prin rețea și transformată într-o experiență turistică prin VIA MOLDAVIA.
Valea Bistriței devine astfel o nouă componentă a Rutei de Nord, într-un proces în care teritoriul își construiește propria ofertă, iar oferta locală este conectată la o rețea turistică regională cu perspectivă de promovare, colaborare și acces la piață.
