Ion Ștefanovici (CAPDR): „Regiunea Moldova trebuie să devină un tot unitar. Nu putem construi dezvoltare pe insularitate administrativă”

Prezent în cadrul unei emisiuni difuzate de postul Antena 3 Suceava, Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) a transmis un mesaj ferm privind necesitatea unei abordări unitare a dezvoltării infrastructurii în regiunea de Nord-Est, cu accent pe coordonarea interjudețeană, specializarea regională și valorificarea lanțurilor economice specifice fiecărui județ.

Nevoia de viziune regională coerentă

„Trebuie să plecăm de la ideea că suntem o regiune. Regiunea Moldova. Care până acum a existat doar pe hârtie, în programele regionale”, a declarat Ion Ștefanovici, atrăgând atenția asupra fragmentării decizionale și competiției neloiale între județe, care slăbește șansele regiunii de a atrage fonduri europene și de a construi infrastructură durabilă.

Potrivit acestuia, fiecare județ a acționat până acum mai degrabă în izolare: „Eu la Botoșani fac ce vreau. Eu la Suceava, la fel. La Iași se spune: ‘veniți toți la Iași, că acolo se decide’. Sau Vaslui zice: ‘pe mine m-ați uitat’. Bacăul joacă la izolare și merge spre A13. Asta nu e dezvoltare regională, ci centrifugare administrativă.”

Infrastructura, testul real al coeziunii

Ion Ștefanovici a abordat pe larg situația infrastructurii din regiune – rutieră, aeriană și feroviară – susținând că aceasta trebuie tratată integrat. „Pe calea ferată, pe infrastructură de transport aerian sau rutier – toate aceste proiecte nu trebuie să rămână doar investiții fazate, fără impact real”, a subliniat acesta, făcând trimitere la proiecte precum terminalul de transbordare de la Durnești, Botoșani, construit în contextul conflictului din Ucraina.

Președintele CAPDR a invocat inclusiv exemple pozitive de companii austriece care au demonstrat seriozitate și implicare pe termen lung, menționând existența unei firme care, după 100 de ani, încă funcționează în Austria și are implicare în proiecte de infrastructură.

Disfuncții în coordonarea regională: cazul aeroporturilor

Un alt exemplu al lipsei de viziune comună este, potrivit lui Ștefanovici, lipsa unei strategii integrate pentru cele trei aeroporturi din regiune: „Niciodată nu i-am văzut pe toți la aceeași masă. Să zicem: avem trei aeroporturi – ce rol joacă fiecare?”

Această lipsă de armonizare se reflectă și în dificultatea organizării Forumului Economic Regional Moldova, un eveniment anual care încearcă să aducă împreună autorități, companii private, ONG-uri, reprezentanți guvernamentali și internaționali, inclusiv din Republica Moldova și Ucraina. „Încă mi-e greu, an de an, să-i aduc pe toți în același loc pentru un dialog onest și aplicat”, a completat el.

Fondurile europene: unde se duc și ce impact au?

Președintele Ion Ștefanovici a explicat că, deși România nu este încă regionalizată administrativ, Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) au devenit autorități de management și gestionează direct fonduri europene. „Sute de milioane sau miliarde de-a lungul anilor vin direct la Piatra Neamț, de exemplu. Întrebarea este: unde se văd acești bani și cum sunt folosiți?”

El a făcut apel la o folosire strategică a fondurilor, cu prioritizarea digitalizării, a infrastructurii de bază – apă, canalizare, gaz – și a proiectelor cu impact pe termen lung.

Specializarea economică a județelor, cheia lanțurilor valorice

Într-un registru economic aplicat, președintele CAPDR a susținut că fiecare județ trebuie să se concentreze pe avantajele sale competitive și să contribuie complementar la dezvoltarea regiunii:

• Suceava: turism, industrie HORECA, exploatarea masei lemnoase și a produselor nelemnoase
• Botoșani: agricultură, procesare, creșterea animalelor
• Iași: centru universitar și medical, hub regional de decizie și atragere de investiții
• Bacău: resurse de subsol, potențial montan
• Neamț și Vaslui: alte resurse ce trebuie valorificate în logica unei economii regionale specializate

„Așa am văzut în marile țări – provinciile s-au specializat, au cooperat, și-au împărțit rolurile. Noi trebuie să facem același lucru. Să ieșim din logica trocului de secol XIX și să construim lanțuri valorice moderne, în funcție de realitățile actuale.”

Cooperare transfrontalieră: rolul BRCT-urilor

Ion Ștefanovici a ținut să sublinieze că expertiza pe Ucraina, în ceea ce privește proiectele de cooperare transfrontalieră, aparține Sucevei, prin BRCT Suceava, coordonat de Cezaru Grozavu, în timp ce Republica Moldova se află sub responsabilitatea Iașului. „Hai să rămânem fiecare cu atribuțiile pe care le avem. Dacă nici măcar nu ne respectăm unii pe alții, unde putem ajunge ca regiune?”

Concluzie: Moldova are șansa reconstrucției, dar doar dacă funcționează ca întreg

Ion Ștefanovici a încheiat prin a face apel la solidaritate regională, echilibru în decizii și dezvoltare bazată pe colaborare, nu pe competiție internă: „Nu sunt împotriva Iașului. Sunt născut acolo, am trăit 40 de ani. Dar nu e normal ca totul să fie acolo. Este vorba de binele unei regiuni. Dacă nu învățăm să funcționăm ca un tot unitar, vom rămâne în urmă.”