Ion ȘTEFANOVICI: „Pentru cine construim Regiunea Moldova?”

Pentru vocile tăcute ale mamelor și sacrificiile lor, pentru copiii care încă visează aici, pentru tații care, fără vorbe mari, construiesc o lume nouă.

---

În cadrul unei emisiuni găzduite de Antena 3 Suceava, având ca temă Fondurile Europene și Guvernamentale, Ion Ștefanovici – Președintele CAPDR – a ales să abordeze o dimensiune esențială, dar adesea neglijată în dezbaterile despre dezvoltare: latura profund umană a proiectelor.

Pornind de la propria experiență de lucru alături de soția sa, Ștefanovici a adus în atenție modul diferit în care femeile și bărbații contribuie la construcția de sens în jurul unui proiect: „Am constatat că proiectele în care sunt implicate doamnele nu doar că sunt bine gândite tehnic, dar adesea includ o înțelegere profundă a comunității: despre familii, copii, sacrificii, sănătate, continuitate. E o abordare care creează ancore pe termen lung. În mod real.”

Această dimensiune umană, spune el, este cheia pentru sustenabilitatea oricărui efort de dezvoltare, fie că vorbim despre spitale, drumuri sau școli: „Doamnele reușesc să conecteze proiectele la oameni. Nu doar la indicatori. Iar asta face diferența între cifre și impact.”

Tinerii – destinatarii reali ai dezvoltării. Și totuși, blocați de sistem

Ion Ștefanovici a readus în discuție proiectul de mentoring regional, gândit pentru Panelul 8 – Educație și Formare Profesională din cadrul FERM 2025, ce urma să se desfășoare la Baza Practică a USV Iași și în campusul de la Șaru Dornei.

„Vrem să construim spitale, infrastructură, economie regională, dar pentru cine facem toate acestea dacă nu avem grijă de cei care vin? De tinerii de azi, de olimpicii noștri, de liceenii care sunt azi în clasa a IX-a?”

Proiectul a fost gândit strategic pentru a selecta și cultiva „materia cenușie” din Regiunea Moldova, prin identificarea elevilor performanți la olimpiadele județene și naționale și conectarea acestora cu mentori reali – profesioniști din economie, cultură, sănătate, administrație sau antreprenoriat.

„Am cerut Inspectoratelor Școlare Județene să ne pună la dispoziție lista olimpicilor din fiecare județ. Ne-am lovit de o întreagă listă de «de ce nu se poate». E trist.”

Mai grav, spune el, nu există voință instituțională de a-i sprijini pe cei buni și nici o viziune de retenție regională. Mulți tineri de elită aleg să plece. Cei care rămân nu sunt ghidați sau încurajați suficient.

Despre învățământul dual: Rușinea meseriei și abandonul practicii

În aceeași intervenție, Ion Ștefanovici a subliniat o realitate dureroasă: învățământul dual, deși sprijinit prin fonduri europene, e marginalizat: „Am ajuns în situația în care în învățământul dual ajung elevii care iau nota 4, pentru că părinții nu mai consideră meseria o opțiune de viață. Unde sunt instalatorii, mecanicii, sudorii, armătorii? Țara are nevoie ca de aer de acești oameni.”

Acesta a făcut trimitere la modelul educațional chinez, unde bacalaureatul este tratat ca un moment național de concentrare colectivă, în care „toată țara tace” pentru a da șanse egale fiecărui elev.

„În China, se opresc fabrici în perioada examenelor. E un efort de națiune pentru educație. Noi? Continuăm să greșim pe tot lanțul, de la selecție, până la integrarea tinerilor în sistem.”

Diaspora – o resursă irosită

O altă rană deschisă: diaspora. Milioane de români au muncit și au adunat capital în străinătate. Mulți au revenit acasă cu dorința de a investi în mică producție, servicii sau turism. Dar sistemul i-a lăsat baltă.

„Au venit acasă, au împins trei etaje, au făcut o casă mare, apoi s-au întors înapoi la muncă. Nu au avut cui cere sprijin real pentru a deschide un service, o frizerie, o afacere cu creștere de animale. Acum au peste 50 de ani și se uită neputincioși la ce au construit. Și la ce ar fi putut construi.”

Apel final: să reținem materia cenușie și să umanizăm dezvoltarea

„Dacă nu înțelegem că dezvoltarea unei regiuni nu se face doar cu betoane, ci și cu oameni, cu viziune și cu grijă, nu ne vom desprinde niciodată de stagnare.”

În încheiere, Ion Ștefanovici a lansat un apel public către autorități, instituții educaționale, lideri politici și parteneri economici: să lucrăm împreună, sincer și concret, pentru a păstra valorile, pentru a susține tinerii și pentru a reda încrederea celor plecați că pot fi parte din reconstrucția Moldovei.