La ȘARU DORNEI, județul Suceava, Boboteaza a fost trăită astăzi sub semnul tradiției vii. Crucea de gheață, credința și ospitalitatea care definesc Via Moldavia
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
Sezonul de iarnă 2025–2026 se conturează în Regiunea Moldova ca o perioadă în care turismul capătă din nou sens prin autenticitate, prin valorile păstrate cu grijă și prin evenimentele care reușesc să aducă oamenii împreună, dincolo de calendare turistice sau formule comerciale
În această viziune, programul regional Via Moldavia, inițiat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), propune o reîntoarcere la experiențe reale, trăite, în care comunitățile locale devin gazde, iar vizitatorii — participanți.
„În calitate de Președinte al CAPDR, am inițiat programul Via Moldavia din credința că satele și orașele Moldovei merită un loc pe hartă și în inimile călătorilor. Via Moldavia este felul în care aducem în atenție frumusețea iernii trăite aici: oameni primitori, case calde, datini, gastronomie și experiențe care rămân în amintire. Vă urez o vacanță minunată în Moldova, cu momente care să se transforme în amintiri memorabile pentru familiile voastre”, a transmis Ion Ștefanovici.
Un astfel de loc, în care tradiția nu este pusă în scenă, ci trăită firesc, este Șaru Bucovinei, județul Suceava. Aflat în inima Bucovinei de munte, satul a devenit astăzi, 6 ianuarie 2026, un reper de trăire autentică a sărbătorii Botezului Domnului, printr-un obicei vechi, păstrat cu rigoare și credință: crucea de gheață.
Crucea de gheață – tradiție, muncă și mărturisire de credință
La Parohia Șaru Bucovinei, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, pregătirile pentru Bobotează nu încep odată cu ajunul, ci cu mult înainte. Crucea de gheață, element central al sărbătorii, este realizată din blocuri masive de gheață aduse de pe lacul Dumitrelu, din Munții Călimani. Drumul, efortul fizic și organizarea presupun o mobilizare reală a comunității, în care gospodarii din parohie și din localitățile învecinate lucrează cot la cot.
Sculptarea crucii, realizată cu drujba chiar în curtea bisericii, nu este un simplu act tehnic, ci un gest cu puternică încărcătură simbolică. Fiecare tăietură, fiecare formă conturată în gheață poartă în sine continuitatea unei tradiții transmise din generație în generație.
„Este o mare binecuvântare sculptarea unei cruci, întrucât crucea este puterea lui Hristos. Din an în an, nu lăsăm obiceiurile și tradițiile să se piardă”, a explicat părintele Florin Buzilă, parohul comunității, subliniind legătura profundă dintre credință, memorie comunitară și identitate locală.
Boboteaza, trăită ca sărbătoare a comunității
Astăzi, de Bobotează, Șaru Bucovinei s-a transformat într-un sat viu, în care timpul pare să curgă după rânduieli vechi. Localnicii au venit la biserică îmbrăcați, pe cât le-a permis vremea, în straie populare, iar curtea lăcașului de cult a devenit spațiul unei întâlniri în care spiritualitatea s-a împletit firesc cu ospitalitatea.
Momentul Sfințirii Apei a fost trăit ca un act de purificare simbolică a începutului de an, dar și ca o reafirmare a legăturii dintre om, comunitate și credință.
„Suntem puțini, dar păstrăm foarte tare tradiția. Sunt oameni bucovineni mici, dar cu suflet mare”, a mărturisit părintele paroh, descriind esența unei comunități care își apără valorile nu prin discursuri, ci prin fapte.
Ospitalitate bucovineană și gastronomie locală
După slujbă, credincioșii și oaspeții prezenți la Șaru Bucovinei au fost invitați să se bucure de bucatele tradiționale pregătite de comunitate. Un ceaun mare cu varză și carne, pregătit după rețete locale, a devenit punctul de întâlnire al sărbătorii, completat de ceai cald pentru copii, vin fiert pentru doamne și secărică, băutură tradițională a zonei, pentru bărbați.
„Localnicii au gustat produse tradiționale. Facem un ceaun cu varză cu carne, să ne bucurăm fiecare de această mare sărbătoare. La copii le facem ceai, la doamne vin fiert, iar la domni o secărică, care este o băutură tradițională a zonei”, a completat părintele Florin Buzilă.
Tradiții păstrate firesc, nu reconstituite
La Șaru Bucovinei, obiceiurile de Bobotează nu sunt reconstituiri pentru turiști, ci practici vii: alaiuri cu cai, sfințirea animalelor, binecuvântarea caselor în Ajunul Bobotezei. Totul se desfășoară într-un ritm natural, fără artificii, într-o comunitate mică, dar profund atașată de valorile sale.
Prin această autenticitate, Șaru Bucovinei se conturează ca o destinație de experiență pe viitoarea rută Via Moldavia Nord, program turistic care își propune să unească oameni, patrimoniu, spiritualitate și ospitalitate din Regiunea Moldova și Republica Moldova.
Via Moldavia nu înseamnă simple trasee sau puncte bifate pe hartă, ci întâlniri reale cu tradiții vii, gastronomie locală, evenimente identitare și comunități care își trăiesc credința cu demnitate și bucurie.
@via.moldaviaTradițiile de #Bobotează rămân sfinte în Bucovina!
Un model de turism cultural și spiritual
Așa cum a fost trăită astăzi, Boboteaza de la Șaru Bucovinei reprezintă un exemplu clar de turism cultural și spiritual, în care vizitatorul nu este un simplu spectator, ci un participant la o sărbătoare autentică, transmisă din generație în generație.
Este genul de experiență care nu se consumă rapid, ci rămâne în memorie, definind sensul profund al drumului Via Moldavia: o Moldovă vie, caldă, credincioasă și deschisă, care își spune povestea prin oameni și prin tradiții trăite, nu expuse.
Articolul La ȘARU DORNEI, județul Suceava, Boboteaza a fost trăită astăzi sub semnul tradiției vii. Crucea de gheață, credința și ospitalitatea care definesc Via Moldavia apare prima dată în News Moldova.
