Înființarea unui birou CAPDR la Soroca, discutată la reuniunea România – Republica Moldova – Ucraina de la Ștefănești | De la dialog la proiecte concrete

100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
La data de 30 ianuarie 2026, la Primăria Orașului Ștefănești, județul Botoșani, a avut loc Reuniunea de lucru România – Republica Moldova – Ucraina, un eveniment dedicat consolidării cooperării transfrontaliere și rolului administrației publice în elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare regională. În acest context, a fost lansat și Centrul de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești
Reuniunea a fost organizată de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), în parteneriat cu ADR Chișinău, și este găzduită de Primăria Orașului Ștefănești.
Evenimentul a reunit aproximativ 60 de reprezentanți ai administrațiilor publice locale și ai instituțiilor din suburbiile municipiului Chișinău, Regiunea de Nord a Republicii Moldova, județele Botoșani, Suceava și Iași, precum și din zona de eligibilitate pentru cooperare transfrontalieră din Ucraina.
Cadrul tematic și obiectivele reuniunii
Agenda reuniunii a fost axată pe tema „Rolul administrației publice în elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare”, în contextul Proiectului Interreg NEXT România – Republica Moldova 2021–2027, implementat de CAPDR și ADR Chișinău.
Componenta proiectului a vizat crearea unui cadru instituțional de dialog și cooperare practică între autoritățile publice, organizațiile asociative și experții din România și Republica Moldova, cu accent pe dezvoltarea regională și cooperarea transfrontalieră.
În cadrul reuniunii a fost prezentat și conceptul „De la dialog la acțiune”, prin introducerea Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești. Au fost abordate aspecte legate de constituirea centrului, structura de membri, activitățile curente, proiectele dezvoltate de membrii săi, precum și rolul de reprezentare națională și internațională al acestei structuri de cooperare .
După sesiunea de lucru, agenda a continuat cu vizita la viitorul sediu al Centrului de Cooperare Transfrontalieră CAPDR – Ștefănești, dar și cu o sesiune de networking instituțional găzduită la baza Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Ștefănești. Această etapă a fost dedicată consolidării rețelei RO–MD–UA, identificării proiectelor comune, schimbului de contacte și conturării perspectivelor de cooperare în cadrul grupurilor de lucru tematice.
Cooperarea transfrontalieră, de la disponibilitate la implementare
Intervențiile din cadrul reuniunii de lucru România – Republica Moldova – Ucraina au conturat o imagine clară a maturizării cooperării transfrontaliere și a trecerii de la intenție la rezultate concrete.
Mesajele transmise de reprezentanții administrațiilor locale și ai structurilor de cooperare au evidențiat deschiderea instituțională, existența proiectelor comune și perspectivele de extindere a parteneriatelor.
Lilia Pilipețchi, primarul orașului Soroca, a deschis seria declarațiilor printr-un mesaj care a pus accent pe valoarea simbolică și practică a întâlnirii de la Ștefănești, subliniind relația deja consolidată dintre Soroca și partenerii din România.
„Este o mare bucurie pentru Soroca să fim astăzi aici, la Ștefănești.”
Edilul a continuat prin a evidenția faptul că relația dintre Soroca și Botoșani nu se află la nivel declarativ, ci a trecut deja într-o etapă avansată de implementare. Potrivit acesteia, proiectul transfrontalier comun este în desfășurare, ceea ce confirmă funcționalitatea parteneriatului.
„Suntem în etapa de implementare a proiectului transfrontalier Botoșani – Soroca, Soroca – Botoșani.”
Referindu-se la modul concret în care a fost construit acest parteneriat, Lilia Pilipețchi a vorbit despre determinarea administrațiilor locale implicate și despre importanța dialogului direct în luarea deciziilor strategice.
„Am mers de trei ori la Botoșani și nu am ieșit din biroul primarului până nu am semnat actul de prietenie și de înfrățire. Lucrurile s-au mobilizat foarte bine.”
În intervenția sa, Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), a subliniat necesitatea consolidării instituționale a cooperării transfrontaliere, prin dezvoltarea unor structuri funcționale care să susțină proiectele comune.
„Vreau să vă propun să facem un birou al acestui Centru și la Soroca, pentru nord.”
Propunerea a fost primită favorabil, iar reacția primarului orașului Soroca a confirmat faptul că există deja discuții și pregătiri în acest sens.
„Suntem pregătiți deja. Am vorbit ceva mai devreme.”
Președintele CAPDR a insistat asupra importanței trecerii rapide de la faza de intenție la cea operațională, evidențiind că există premise reale pentru extinderea cooperării la nivel regional.
„Chiar mi-aș dori să trecem în faza următoare.”
În completarea mesajului său, Ion Ștefanovici a vorbit despre potențialul ridicat al colaborării dintre autoritățile locale din România și Republica Moldova, precum și despre deschiderea pentru inițiative comune care să valorifice resursele și expertiza fiecărei părți.
„Sunt multe lucruri pe care le putem face împreună.”
La rândul său, Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani, a confirmat existența unor demersuri concrete aflate deja într-o etapă avansată de analiză, subliniind caracterul aplicat al cooperării instituționale.
„Avem și două proiecte comune care sunt în evaluare acum.”
În încheierea intervenției sale, Lilia Pilipețchi a punctat tonul general al colaborării, caracterizat prin echilibru, încredere și înțelegere reciprocă, exprimându-și încrederea în succesul proiectelor comune.
„Lucrurile se așază bine, cu bun simț și cu înțelegere. Doamne ajută și succes pentru toți colegii.”
Declarațiile formulate în cadrul reuniunii reflectă o cooperare transfrontalieră aflată într-un stadiu de maturitate, în care disponibilitatea instituțională este susținută de proiecte concrete și de voință administrativă reală. Deschiderea manifestată pentru extinderea Centrului de Cooperare Transfrontalieră, existența inițiativelor comune aflate în implementare sau evaluare și dialogul constant dintre autoritățile locale confirmă trecerea de la simple intenții la parteneriate funcționale.
Mesajele transmise de reprezentanții administrațiilor locale și ai CAPDR conturează o direcție clară: cooperarea dintre România și Republica Moldova, cu perspective de extindere regională, se construiește pe încredere, continuitate și acțiune coordonată. În acest cadru, relațiile instituționale devin un instrument esențial pentru dezvoltarea regională, iar inițiativele comune capătă consistență și durabilitate.













