Dezbatere în cadrul FERM 2025 | „Necesitatea integrării reale a nordului Republicii Moldova în rețelele strategice de infrastructură și investiții transfrontaliere”
Mesaje publice
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Investiții strategice în Regiunea Extinsă a Moldovei
Speaker:
Ion Ștefanovici – Președinte CAPDR
Tema intervenției:
„Necesitatea integrării reale a nordului Republicii Moldova – în special municipiul Bălți – în rețelele strategice de infrastructură și investiții transfrontaliere”
În cadrul Panelului 1 – Investiții strategice în Regiunea Extinsă a Moldovei, desfășurat la Forumul Economic Regional Moldova 2025, vocile din societatea civilă, administrație și mediul de afaceri au adus în prim-plan o temă sensibilă, dar esențială: nevoia acută de conectare a nordului Republicii Moldova – în special a municipiului Bălți – la marile proiecte de infrastructură, investiții și cooperare transfrontalieră.
Una dintre cele mai vibrante intervenții a aparținut Dianei Grosu, președinta Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI, care a lansat un apel direct către paneliști.
„Avem o durere. Autostrada Unirii nu unește nordul Republicii Moldova. Avem un singur aeroport funcțional în țară, iar cetățenii din Bălți, ca și mine, stau ani de zile la cozi la Vama pentru a ajunge la Iași sau în altă parte. De ce nu renaște aeroportul Bălți-Corlăteni? Ce pot face autoritățile pentru a aduce investiții reale aici?”
Ion Ștefanovici: „Aeroportul din Bălți este strategic. Relațiile Chișinău–Bălți trebuie remediate urgent”
Răspunsul a venit din partea lui Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), care a oferit o perspectivă realistă, din interior, despre provocările și potențialul regiunii:
„Într-adevăr, aeroportul de la Bălți este strategic și ar trebui utilizat. Relațiile dintre Chișinău și Bălți au nevoie de o remediere rapidă. Am fost de două ori la Bălți, iar prima dată am găsit zero deschidere. Acum lucrurile s-au maturizat, mi-am adus un colaborator cu 20 de ani experiență în Primăria Bălți, cunoaște realitățile și am înțeles mai bine ce se întâmplă acolo”
El a salutat schimbările recente din regiune și a adus în discuție exemple concrete.
„Aveți o zonă economică liberă și un director foarte bun, domnul Ciobanu. N-am înțeles de ce nu a fost păstrat în funcția de la Invest Moldova. Ar fi făcut o treabă bună.”
„Nu vrem să vă luăm studenții. Vrem cooperare, nu concurență”
Președintele CAPDR a ținut să sublinieze că România nu vine în Republica Moldova cu o agendă expansionistă în domeniul educației sau al resursei umane, ci cu dorința de colaborare.
„Nu am venit cu Universitatea din Suceava la Bălți pentru a vă lua studenții. Nu vrem să promovăm studiile din România în detrimentul celor locale. Vrem cooperare, nu concurență”
În același spirit, el a pledat pentru o abordare transfrontalieră integrată a regiunii Ungheni – de o parte și de alta a Prutului.
„Poate partea din Republica Moldova și partea din România a Ungheniului pot fi gândite ca un tot unitar, ca o zonă extinsă de economie liberă”
Conectivitate strategică: poduri, zone economice și colaborare legală
Ion Ștefanovici a subliniat necesitatea facilităților comune și a planificării regionale strategice, mai ales în contextul dezvoltării infrastructurii transfrontaliere.
„Când podul trece spre Uniunea Europeană, adică spre Ungheni-România, trebuie să vedem cum gândim niște facilități comune. Acel zel de la Bălți și cel de la Ungheni sunt construite pe același tip de energie”
El a exemplificat acest tip de colaborare transfrontalieră prin prezența în sală a unei firme românești de avocatură cu activitate extinsă în Republica Moldova.
Invitat de Ion Ștefanovici să completeze perspectiva, Sergiu Bivol, directorul de țară al firmei internaționale de avocatură Vernon David, a adus în discuție rolul mediului privat în facilitarea investițiilor bilaterale.
„Avem birouri în Chișinău și în București. Facilităm investitorii din România care vor să treacă Prutul în Republica Moldova și invers. Avem 20 de ani de experiență în avocatura de business și cunoaștem foarte bine provocările mediului de afaceri. Iar prin colaborarea cu autoritățile, avem și soluții”
Concluzii: Nordul Republicii Moldova – o regiune cu potențial, dar cu nevoie urgentă de conectare
Mesajul comun rezultat din intervențiile acestui panel este clar: nordul Republicii Moldova trebuie integrat în mod real în planurile de dezvoltare regională. Nu doar prin strategii naționale sau promisiuni, ci prin proiecte concrete de infrastructură, sprijin administrativ și parteneriate transfrontaliere active.
„Construim împreună. Greșim, dar învățăm. Important e să nu ne fardăm realitatea, ci să o tratăm”, a încheiat liderul CAPDR cu realism și hotărâre.
