VIA MOLDAVIA | Rocsana JOSANU (Direcția Județeană pentru Cultură Neamț): „Chiar și cu resurse reduse, protejarea patrimoniului este posibilă prin voință și colaborare”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială

Speaker:

Rocsana Josanu – Direcția Județeană pentru Cultură Neamț

Tema intervenției:

„Exemple de bună practică în protejarea monumentelor istorice – Proprietari și instituții publice”

În cadrul Panelului 10 – „Cultură și Identitate Regională. Tradiție, Inovație și Coeziune Socială”, doamna Rocsana Josanu, director al Direcției Județene pentru Cultură Neamț, a prezentat un set de exemple de bună practică în domeniul protejării patrimoniului construit, cu accent pe rolul proprietarilor și al instituțiilor publice.

Rolul Direcțiilor Județene pentru Cultură – instituții tehnice și de control

Rocsana Josanu a ținut să clarifice diferențele instituționale dintre România și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea structurilor culturale.

„În România, direcțiile județene pentru cultură sunt instituții tehnice, cu atribuții complexe de monitorizare, verificare, control, sancționare și emitere a vizei de specialitate pentru intervenții asupra monumentelor istorice și zonelor protejate. Spre deosebire de Moldova, unde direcțiile pentru cultură au un spectru mai larg de activitate, inclusiv identificarea și promovarea patrimoniului imaterial, la noi accentul cade pe patrimoniul construit”

Astfel, responsabilitățile acestor direcții includ:

• emiterea de avize pentru lucrări în zonele de protecție ale monumentelor;
• monitorizarea și verificarea respectării legislației în teren;
• aplicarea de sancțiuni acolo unde normele sunt încălcate;
• protejarea și promovarea patrimoniului construit.

„Este important să înțelegem că direcțiile pentru cultură nu sunt doar structuri consultative, ci au rolul de a impune respectarea legii și de a veghea la protejarea patrimoniului. Problema majoră este că aceste atribuții, foarte complexe, sunt puse în practică cu resurse financiare extrem de limitate”

Bugete mici, nevoi mari

Un punct central al prezentării l-a constituit problema resurselor financiare. Potrivit doamnei Rocsana Josanu, Ministerul Culturii dispune în 2025 de doar 0,07% din PIB-ul României, o cotă „insuficientă pentru tot ceea ce înseamnă finanțarea domeniului cultural”. Din acest buget restrâns se susțin atât direcțiile județene, cât și numeroase alte instituții aflate în subordinea ministerului.

În cazul Direcției Județene pentru Cultură Neamț, structura bugetului este duală:

• alocări de la bugetul de stat;
• venituri proprii provenite din tarifele pentru avizele de specialitate emise în zonele de protecție ale monumentelor istorice.

Evoluția acestor venituri între 2014 și 2024 a fost una ascendentă, cu o creștere de la aproximativ 25.000 lei anual la peste 230.000 lei, rezultat al intensificării activității de monitorizare și control. Situația s-a schimbat radical în 2025, când a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 31, care interzice taxarea proiectelor de interes public.

„Această ordonanță a prăbușit practic veniturile noastre și, pe termen scurt, riscă să creeze dificultăți majore inclusiv în ceea ce privește finanțarea cheltuielilor curente ale instituției”

Consecința este vizibilă: în primele șase luni ale anului, Direcția Județeană pentru Cultură Neamț a reușit să încaseze doar 39.000 lei, ceea ce înseamnă că bugetul anual va fi considerabil mai mic decât în anii anteriori și ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de funcționare în perioada următoare.

Cum au crescut veniturile: vizibilitate, controale, sancțiuni

Creșterea substanțială a veniturilor proprii în perioada 2014–2024 nu a fost un fenomen aleatoriu, ci rezultatul unei strategii instituționale deliberate. Doamna Rocsana Josanu a explicat că Direcția pentru Cultură Neamț a reușit să își consolideze bugetele prin:

• intensificarea prezenței în teren;
• monitorizări și verificări mai riguroase;
• aplicarea de sancțiuni atât investitorilor privați, cât și autorităților publice locale care omiteau să transmită proiectele spre avizare.

„Am avut o mai bună vizibilitate în teren, mai multe deplasări, mai multe verificări și, bineînțeles, sancțiuni. Le-am aplicat nu doar celor care au încălcat legea dintre investitori, ci și celor din autoritățile publice locale care nu au respectat obligația de a solicita avizul Ministerului Culturii.”

În plus, directorul instituției a arătat că investițiile publice au reprezentat principala sursă a acestor venituri.

„Valoarea mare a bugetelor a provenit în special din proiectele de interes public. Pierderea acestei surse ne destabilizează complet.”

Dincolo de funcționare: sprijin pentru protejarea patrimoniului

Dacă în primii ani (2014–2019) resursele financiare au fost direcționate în special către consolidarea instituțională – reparații, dotări IT și atragerea de specialiști colaboratori – din 2019 Direcția Județeană pentru Cultură Neamț a început să folosească o parte din buget pentru finanțarea directă a monumentelor istorice.

„Am reușit, din veniturile proprii adunate, să sprijinim acțiuni de protejare a patrimoniului. Chiar dacă nu au fost sume mari, ele au contat, pentru că lucrările de întreținere și reparație sunt vitale. Ele previn deteriorările majore care ar necesita ulterior investiții mult mai mari.”

În baza HG 907/2003, fondurile provenite din avize pot fi reinvestite în activități de protejare a patrimoniului. Între 2019 și 2024, Direcția a finanțat peste 36 de proiecte, care au vizat în principal:

• lucrări de întreținere și reparații la biserici de lemn și alte obiective de cult din județ;
• cercetări arheologice sistematice, precum șantierul de la Hoisești – La Curmătură (Mărgineni), derulat în colaborare cu prof. univ. dr. Nicolae Bolohan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași);
• studii și expertize de specialitate, inclusiv pentru monumente emblematice precum Cetatea Neamțului;
• susținerea unor manifestări culturale și științifice, precum simpozionul „Orașele de ieri, orașele de azi” (Târgu Neamț, 2022).

„Aceste finanțări nu au acoperit integral nevoile proprietarilor, dar au avut un rol simbolic și motivant. Le-am arătat că statul îi susține în efortul lor de a proteja monumentele și i-am încurajat să caute și alte surse de finanțare.”

Lista unor monumente sprijinite financiar

Direcția Județeană pentru Cultură Neamț a acordat finanțări directe unor monumente istorice reprezentative, printre care:

• Biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul – Schitul Sihăia
• Biserica Sf. Mihail și Gavril – Galu (Poiana Teiului)
• Biserica Buna Vestire – Poiana Largului
• Biserica Sf. Treime – Doljești
• Biserica Sf. Dumitru – Pârâul Caprei (Bicazul Ardelean)
• Biserica Sf. Nicolae – Pipirig
• Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul – Davideni (Țibucani)
• Biserica Sfinții Voievozi – Tupilați

Finanțările au fost utilizate pentru:

• lucrări de întreținere și reparații la biserici și alte obiective de cult;
• sprijinirea cercetărilor arheologice sistematice asociate obiectivelor istorice, precum șantierul de la Hoisești – La Curmătură (Mărgineni);
• elaborarea de studii și expertize pentru monumente de patrimoniu, cum este Cetatea Neamțului;
• susținerea manifestărilor științifice și culturale dedicate valorificării patrimoniului.

Deși sumele alocate au fost modeste, ele au avut un impact simbolic important: au transmis proprietarilor mesajul că statul poate fi partener activ în conservarea patrimoniului, nu doar o autoritate de control. După cum subliniază directorul Rocsana Josanu:

„Sprijinul nostru financiar, chiar dacă limitat, arată că suntem alături de comunități și de proprietari. Este o încurajare reală pentru continuarea lucrărilor de întreținere și restaurare.”

Concluzii: între resurse limitate și potențialul colaborării

Analiza prezentată de Direcția Județeană pentru Cultură Neamț evidențiază faptul că patrimoniul cultural reprezintă un element central al identității și coeziunii comunităților, însă resursele financiare și logistice alocate de stat sunt insuficiente pentru a răspunde integral nevoilor de protecție și conservare.

În acest context, instituțiile de specialitate se confruntă cu provocări majore legate de funcționare, monitorizare și implementarea de proiecte de restaurare și întreținere.

Cu toate acestea, Direcția pentru Cultură Neamț a demonstrat că, prin strategii proactive, vizibilitate în teren și dezvoltarea de parteneriate, este posibil să se genereze un impact real.