FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială

Speaker:

Silvia Zagoreanu – Directorul Casei de Cultura mun. Ungheni

Tema intervenției:

„Tradiția ca expresie comunitară: contribuția formațiilor de amatori la vitalitatea patrimoniului imaterial”

În cadrul Panelului 10 – Cultură și Identitate Regională: Tradiție, Inovație și Coeziune Socială, Silvia Zagoreanu, Director al Casei de Cultură din municipiul Ungheni, a subliniat că tradițiile nu sunt simple ornamente culturale, ci o forță spirituală, vie, care reflectă identitatea poporului și îi susține continuitatea.

Ea s-a prezentat ca una dintre promotoarele tradițiilor autentice, subliniind că, de-a lungul carierei, a contribuit atât ca interpretă, cât și ca realizatoare de emisiuni radio și televiziune. Prin aceste proiecte, a adus constant în prim-plan artiștii amatori și patrimoniul imaterial pe care aceștia îl mențin viu.

Artiștii amatori – gardienii discreți ai patrimoniului imaterial

În intervenția sa, Silvia Zagoreanu a evidențiat rolul esențial al formațiilor artistice de amatori – ansambluri, coruri, tarafuri, fanfare sau grupuri de dansatori – pe care i-a numit adevărați păstrători ai tradițiilor. Aceștia activează cu pasiune și devotament, fără a urmări câștiguri materiale, animați doar de dorința autentică de a transmite mai departe valorile culturale.

„Aceștia sunt oamenii de la sate care vin cu sufletul și cu dragul de a promova tradițiile și poporul, fără să ceară onorarii mari. Fără artiștii amatori, astăzi am vedea mult mai puține festivaluri și activități culturale”

Pentru a sublinia amploarea fenomenului, Silvia Zagoreanu a prezentat câteva date relevante:

• în 2022, în Republica Moldova funcționau peste 3.600 de formații artistice de amatori, reunind mai bine de 50.000 de membri activi;
• aproximativ 20% dintre aceste colective au obținut titlul de „model”, o distincție care le asigură atât recunoaștere publică, cât și posibilitatea de a beneficia de sprijin financiar;
• funcționarea și dezvoltarea lor sunt reglementate printr-un cadru legal stabilit de Ministerul Culturii, care prevede inclusiv un proces de atestare o dată la patru ani, menit să stimuleze conservarea și promovarea folclorului autentic.

Astfel, artiștii amatori nu doar completează viața culturală a comunităților, ci devin veritabili ambasadori ai patrimoniului imaterial, asigurându-i continuitatea și vizibilitatea.

Între provocări și soluții

Silvia Zagoreanu a arătat că activitatea formațiilor artistice de amatori este marcată de mai multe dificultăți.

• Repertoriul autentic – în prezent, multe colective își construiesc programele inspirându-se de pe rețelele sociale.

„Avem astăzi un fenomen pe care îl numim folclor cules de pe YouTube. Încercăm să îndemnăm formațiile să mai caute pe acasă, în comunități, dar prea puțini dau atenție acestui aspect”

• Costumele tradiționale – perioada sovietică a impus modele artificiale, produse industrial, cu simboluri inventate de designeri. Astăzi însă, șezătorile și atelierele locale readuc în prim-plan cămașa cu altiță, piesa de bază a portului tradițional.
• Susținerea financiară – continuitatea formațiilor depinde în mare parte de sprijinul statului și al autorităților locale. Formațiile care obțin statutul de „colectiv model” primesc salarii pentru conducător și acompaniator, ceea ce le permite să rămână active.

„Dacă n-ar exista câte un salariu, două, atunci ele mor”

Un exemplu elocvent este Palatul de Cultură din Ungheni, unde funcționează 14 formații artistice de amatori, toate sprijinite direct de primărie.

„Este unicul caz în Republica Moldova și demonstrează cât de mult contează implicarea reală a autorităților în susținerea culturii”

Tradiția – o resursă pentru viitor

Silvia Zagoreanu a subliniat că regulamentul Ministerului Culturii nu reprezintă o birocrație, ci un cadru menit să protejeze și să susțină afirmarea artistică.

„Tradiția trăiește cu adevărat în comunitățile rurale. Mai există oameni care păstrează în suflet valorile noastre cele mai sfinte. Credem într-un viitor în care copiii noștri vor prelua aceste tradiții și le vor duce mai departe”

Concluzie:

Intervenția Silviei Zagoreanu a evidențiat rolul esențial al formațiilor artistice de amatori în conservarea și promovarea patrimoniului imaterial al Republicii Moldova. Aceste colective reprezintă motorul vital al tradițiilor comunitare, activând cu pasiune și devotament, chiar și în condiții de resurse limitate.

În același timp, cadrul legal și sprijinul instituțional oferă protecție, recunoaștere și posibilitatea de remunerare a conducerii și acompaniatorilor, contribuind astfel la menținerea acestor formații active. Experiențele de succes, precum cea a Palatului de Cultură din Ungheni, demonstrează că implicarea autorităților locale și investiția constantă în cultură pot transforma tradiția într-o resursă durabilă, care inspiră și formează generațiile viitoare.