Gheorghe BRÎNZĂ, Directorul IMSP Bălți, la FERM 2025: „Noi nu suntem doar un spital, suntem o instituție care ține echilibrul unei regiuni întregi”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova

Speaker:
Dr. Gheorghe BRÎNZĂ – Director IMSP Spitalul Clinic Bălți

Tema intervenției:
„Modele de succes în modernizarea IMSP Spitalul Clinic Bălți”

Dr. Gheorghe Brînză, directorul Spitalului Clinic Bălți, a oferit o prezentare amplă, realistă și curajoasă despre provocările și progresele celui mai important centru medical din nordul Republicii Moldova.Discursul său nu a fost un simplu raport tehnic, ci un apel lucid la colaborare, strategie și investiții în infrastructura critică a sistemului sanitar, într-o regiune aflată la intersecția multiplelor crize – demografice, economice și medicale.

Un spital cu rol republican, pentru 800.000 de oameni

„Suntem cel mai mare spital din regiunea de dezvoltare nord. Deservim municipiul Bălți și 12 raioane, cu o populație de peste 800.000 de oameni”

Spitalul Clinic Bălți este clasificat ca spital republican pentru domeniile pediatrie și maternitate (etapa II, inclusiv neonatologie), iar cifrele vorbesc de la sine: peste 50.000 de pacienți anual în UPU, 33.000 de pacienți externați – mai mult decât Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău.

Totuși, în spatele acestor performanțe se află o realitate tensionată: o echipă de 1.600 de angajați se luptă să susțină 750 de paturi, dintre care 101 posturi de medic sunt vacante.

„Instituția mea este relativ mică, dar azi am 101 posturi vacante de medic. Asta pune o povară imensă pe personalul existent, în special în UPU și terapie intensivă

Criza resursei umane este una acută, dar sunt și elemente pozitive. Ministerul Sănătății din Republica Moldova a emis o circulară prin care solicită spitalelor să declare nu doar posturile vacante actuale, ci și cele anticipate, pentru a le include în planurile de rezidențiat.

„Pentru prima dată, ni se cere să anticipăm posturile care se vor elibera peste 3 sau 5 ani, pentru ca să le putem scoate la concurs în rezidențiat. E un pas înainte”

Spitalul are deja 67 de tineri în formare, care au semnat contracte că vor reveni în nordul țării după finalizarea studiilor.

Infrastructură: modernizare în etape, cu fonduri externe

Dr. Brînză a trecut în revistă proiectele majore de modernizare, majoritatea realizate din fonduri europene, naționale sau cu sprijinul partenerilor de dezvoltare (OMS, UNFPA).

• Departamentul UPU, modernizat prin proiectul SMURD 2, a fost dezvoltat etapizat – zona roșie, galbenă, verde, albastră, inclusiv parcarea și legătura directă cu spitalul.
• Secția de terapie intensivă, renovată complet în cadrul programului de răspuns COVID-19, include 20 de paturi cu presiune pozitivă și negativă, ventilare și coarțare a aerului.
• Computer tomograf (CT) și RMN, achiziționate cu sprijinul partenerilor externi – „nu sunt banii nici ai municipiului Bălți, nici ai spitalului”, a precizat Dr. Brînză. RMN-ul a necesitat ranforsarea clădirii, iar CT-ul este suprasolicitat permanent.

„În medie, peste 200 de pacienți se adresează zilnic la UPU. 127 de angajați lucrează acolo, dar sunt suprasolicitați. CT-ul funcționează non-stop, RMN-ul mai puțin, dar e funcțional”

Digitalizare și securitate cibernetică

Spitalul este parte a programului național de screening pentru cancer mamar, cu un mamograf conectat la institutul de oncologie prin cloud guvernamental securizat.

„Nu stocăm imaginile la noi. Le încărcăm în cloudul guvernamental. Diagnosticul e dublu verificat: unul local, al doilea – la Chișinău”

Pentru imagistica CT și RMN, lipsa specialiștilor a fost suplinită prin contracte de telemuncă: medicii de la Spitalul de Urgență din Chișinău descriu la distanță imaginile transmise prin VPN securizat.

Spitalul a intrat în faza de proiectare a unui amplu program de eficiență energetică, care vizează:

• anveloparea clădirilor A și B;

• modernizarea sistemului de încălzire și ventilație;

• panouri fotovoltaice și sisteme solare pentru apă caldă;

• rețele noi de apeduct și canalizare;

• grupuri sanitare în fiecare salon.

„53.000 mp vor fi reabilitați. Deadline-ul pentru proiectul tehnic: noiembrie 2025. Lucrările vor începe în 2026. E un proiect guvernamental, dar extrem de important pentru noi”

De asemenea, sunt în curs de finalizare 3 săli de operație de urgență, cu o investiție de peste 8 milioane lei. Alte proiecte vizează instalarea unui ascensor în secția de boli infecțioase și reconversia unor spații vechi.

Managementul proiectelor: „Trei oameni care aduc de 50 de ori cât investim în salariile lor”

Un capitol aparte l-a ocupat serviciul de atragere și implementare de proiecte, creat în 2020 după o lecție învățată în România.

„Avem trei oameni în echipă. Este cea mai bună investiție: aduc de 50 de ori mai mulți bani decât cheltuim pe salarii. Fără acest departament nu am fi putut accesa atâtea fonduri”

Spitalul se pregătește deja pentru fondurile de preaderare ale Republicii Moldova la UE și intenționează să aibă toate proiectele tehnice gata, pentru a aplica rapid la Interreg sau alte linii de finanțare.

Chiar dacă a evitat să detalieze, Dr. Brînză a confirmat că Spitalul Regional Nord va fi o entitate separată, amplasată la 500 m de actualul spital. Proiectul este în faza de licitație, iar contestațiile amână implementarea.

Colaborare transfrontalieră: invitație deschisă

„Dacă aveți nevoie de parteneri transfrontalieri, noi suntem deschiși. Avem tot: proiecte, oameni, susținerea Ministerului. Căutăm doar apelul potrivit la care să aplicăm”

Discursul Dr. Gheorghe Brînză a fost unul dens și articulat, presărat cu date concrete, exemple relevante și referințe directe la realitățile din teren. Dar dincolo de radiografia onestă a dificultăților — de la criza acută de personal la infrastructura încă insuficient adaptată nevoilor moderne — ceea ce a reieșit cu claritate a fost o viziune coerentă, realistă și în același timp ambițioasă despre ceea ce ar trebui să însemne un spital modern într-o regiune precum nordul Republicii Moldova: vulnerabilă economic, dar cu o poziție strategică și un potențial de dezvoltare insuficient valorificat.