CAPDR a organizat Reuniunea de lucru VIA MOLDAVIA dedicată micro-destinației Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului
Mesaje publice
Gura Humorului a găzduit, la 10 septembrie 2026, o nouă Reuniune de lucru VIA MOLDAVIA dedicată construirii și dezvoltării Micro-destinației Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului
Organizată de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale – CAPDR, reuniunea a reprezentat o nouă etapă în procesul de configurare a micro-destinațiilor turistice din cadrul Rutei de Nord VIA MOLDAVIA, prin identificarea resurselor locale, cartografierea ofertei și conturarea conexiunilor turistice regionale.
Desfășurată în Sala de Consiliu a Primăriei Gura Humorului, reuniunea a pus în atenție un teritoriu care reunește Gura Humorului, Mănăstirea Humorului, Frasin, Păltinoasa și aria aferentă micro-destinației, într-o abordare menită să evidențieze complementaritatea dintre resursele turistice ale zonei.
Micro-destinația Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului, codificată RN-07 în calendarul oficial VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord, face parte dintr-o succesiune de reuniuni prin care programul urmărește să construiască o rețea turistică regională pornind de la resursele și actorii din teritoriu. Calendarul oficial stabilește pentru această micro-destinație data de 10 septembrie 2026 și aria orientativă Gura Humorului – Mănăstirea Humorului – Frasin – Păltinoasa.
PARTICIPANȚII LA EVENIMENT:
- Ion ȘTEFANOVICI, Președinte, C.A.P.D.R.
- Marius URSACIUC, Primar, Primăria Gura Humorului
- Ștefan GHIȘOVAN, Reprezentant, Sentir Hotel
- Ramona FLOREA, Administrator, Complexului La Roată din Gura Humorului
- Raluca CHIRAP, SC AGREMENT KIRALIDA SRL
- Ionela GHIȘOVAN, Reprezentant domeniul Turism, Primăria Municipiului Gura Humorului
- Petru MOȚAC, acționar și administrator, Anchor Restaurant & Grill, comuna Burla
- Marius ZUP, Administrator, Pensiunea Pyramia
- Ilie NIȚAN, Primar, Primăria Comunei Ilișești
- Robert GALAVAN, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina
- Aura Adina BUZILĂ, Inginer silvic, Direcția Silvică Suceava
- Tudor POPESCU, Vila Flora
VIA MOLDAVIA · Microdestinația Ariniș – Gura Humorului
Gura Humorului își asumă construcția unei microdestinații turistice integrate, împreună cu localitățile și mediul privat din jur
Primarul municipiului Gura Humorului, Marius URSACIUC, și-a exprimat deschiderea ca administrația locală să intre în programul VIA MOLDAVIA și a lansat, totodată, o invitație către operatorii HoReCa și către întregul mediu privat local pentru a participa la construirea și maparea cât mai exactă a oportunităților turistice existente în Gura Humorului și în zona sa de influență.
În intervenția sa, edilul a subliniat că forța unei destinații turistice crește atunci când administrația, antreprenorii și comunitățile din jur lucrează împreună:
„Primăria Municipiului Gura Humorului este deschisă să intre în programul VIA MOLDAVIA și îi invităm alături de noi pe reprezentanții HoReCa și pe operatorii privați, pentru a realiza împreună o foarte bună mapare a oportunităților pe care le avem la nivelul municipiului. În același timp, așteptăm alături de noi și localitățile aflate în raza de 20 de kilometri din jurul Gura Humorului, împreună cu mediul privat din aceste comunități. Integrați într-o singură microdestinație, putem deveni o forță mai puternică în cadrul programului VIA MOLDAVIA și, în general, în turismul național.”
Această abordare exprimă exact logica în care este construită microdestinația Ariniș – Gura Humorului: municipiul constituie nucleul, iar într-o rază concentrică de 20 de kilometri sunt adunate localitățile, obiectivele turistice, structurile de cazare și alimentație publică, patrimoniul cultural și religios, activitățile de agrement, producătorii locali și celelalte servicii care pot forma împreună o ofertă turistică coerentă.
Astfel, discuția de la Gura Humorului pornește de la o premisă foarte clară: destinația devine mai puternică atunci când își cunoaște resursele, le mapează, le conectează și le promovează împreună.
De aici putem continua reflectarea cu cine a participat la reuniune, principalele intervenții, Arinișul și domeniul schiabil, patrimoniul din raza de 20 km, HoReCa, problemele identificate și următorii pași.
Un alt punct important al reuniunii a fost adus în discuție de Ramona FLOREA, reprezentanta Complexului La Roată din Gura Humorului, care a subliniat necesitatea construirii unui pachet turistic bine structurat pentru întreaga microdestinație.
În opinia sa, Gura Humorului are nevoie de o prezentare unitară, profesionistă, în care atracțiile turistice să fie corelate cu unitățile de cazare, gastronomia locală și activitățile de agrement și sport, astfel încât turistul să poată găsi într-un singur produs o experiență completă a destinației.
Totodată, Ramona Florea a propus dezvoltarea, în cadrul VIA MOLDAVIA, a unui concept de card de fidelitate dedicat turiștilor, personalizat în raport cu unitățile de cazare, restaurantele, facilitățile de agrement, activitățile sportive și celelalte atracții din Gura Humorului și din microdestinație.
Un asemenea instrument ar putea încuraja turistul să rămână mai mult timp în zonă, să acceseze mai multe servicii și să descopere o ofertă cât mai diversă, contribuind în același timp la consolidarea colaborării dintre operatorii locali.
Propunerea se înscrie direct în filosofia VIA MOLDAVIA: transformarea unei concentrări de obiective și servicii într-un produs turistic integrat, coerent și ușor de accesat de către vizitator.
Agrement și sport – dezvoltarea experiențelor active pentru copii, familii și turiști
Componenta de agrement și sport a microdestinației a fost reprezentată de Raluca CHIRAP, care desfășoară în Parcul Ariniș mai multe activități dedicate în special copiilor și familiilor: tiroliană, poligon și activități sportive și recreative adaptate diferitelor categorii de vârstă.
Raluca CHIRAP a subliniat că dezvoltarea microdestinației trebuie să acorde un loc important agrementului prin sport, atât în interiorul Parcului Ariniș, cât și în alte zone ale municipiului Gura Humorului. În opinia sa, orice inițiativă care diversifică posibilitățile de petrecere activă a timpului și creează motive suplimentare pentru ca turistul să rămână în destinație merită susținută și integrată într-o ofertă comună.
Totodată, aceasta și-a exprimat deschiderea pentru extinderea propriilor activități, în funcție de dezvoltarea cererii și de integrarea lor în circuitul turistic al microdestinației. Obiectivul este ca turistul care ajunge la Gura Humorului să găsească, pe lângă cazare, gastronomie și patrimoniu, și o paletă tot mai bogată de experiențe sportive, de aventură și de agrement, adresate atât copiilor, cât și familiilor și publicului activ.
Intervenția completează foarte bine conceptul conturat în cadrul reuniunii: Arinișul poate deveni unul dintre nucleele de agrement ale microdestinației, iar prin conectarea activităților deja existente cu noi servicii și experiențe sportive, Gura Humorului își poate consolida profilul de destinație activă, atractivă pe parcursul întregului an.
Implicarea administrației locale și extinderea sezonului turistic printr-un calendar comun de evenimente
Un rol important în conturarea discuțiilor și în conectarea programului cu realitatea locală l-a avut Ionela GHIȘOVAN, reprezentanta Primăriei Municipiului Gura Humorului pentru domeniul turismului. Implicarea sa s-a remarcat atât în cadrul reuniunii, prin contribuțiile la discuțiile de lucru, cât și ulterior, în teren, prin disponibilitatea de a susține maparea și dezvoltarea componentelor turistice ale microdestinației.
Ionela GHIȘOVAN a arătat că numărul celor prezenți la întâlnire trebuie privit și în contextul perioadei, mai mulți operatori locali fiind plecați sau indisponibili, însă a transmis că există deschidere din partea comunității turistice locale pentru implicarea în VIA MOLDAVIA. În perspectiva etapelor următoare, această disponibilitate poate fi transformată în participare concretă, atât prin integrarea operatorilor în program, cât și prin dezvoltarea unor noi inițiative și evenimente.
O atenție aparte a fost acordată extinderii sezonului turistic, în special prin activități și evenimente organizate primăvara și toamna, astfel încât Gura Humorului să genereze motive de vizitare și în afara perioadelor tradiționale de vârf.
În acest context, președintele CAPDR, Ion ȘTEFANOVICI, a propus realizarea, împreună cu administrația locală și mediul privat, a unui calendar comun de evenimente pentru Gura Humorului și întreaga microdestinație.
Printre ideile discutate s-a aflat și posibilitatea ca Forumul Economic Regional Moldova, organizat până acum la Vatra Dornei, să poată fi orientat în viitor către Gura Humorului, dacă sunt întrunite condițiile logistice, instituționale și de participare necesare.
Această direcție ar consolida profilul local printr-o componentă suplimentară de turism de evenimente, întâlniri profesionale și cooperare economică regională, alături de agrement, sport, patrimoniu, gastronomie și ospitalitate.
Cooperarea dintre microdestinații și promovarea Bucovinei ca produs turistic regional
Un participant care a adus în discuție perspectiva cooperării între microdestinațiile Bucovinei a fost Petru MOȚAC, acționar și administrator al Anchor Restaurant & Grill, comuna Burla, antreprenor cu experiență construită în Marea Britanie și revenit acasă pentru a dezvolta proiecte în Bucovina.
Deși, prin poziționarea sa teritorială, activitatea acestuia se înscrie în principal în microdestinația RN-05 · Ținutul Mănăstirilor, Petru MOȚAC a ales să participe la reuniunea de la Gura Humorului tocmai pentru a înțelege mai bine mecanismul VIA MOLDAVIA, modul în care o microdestinație își poate organiza oferta și, mai ales, felul în care administrația publică, HoReCa, agrementul și ceilalți operatori privați pot construi împreună un produs turistic coerent.
Acesta și-a exprimat dorința de a intra în program și de a se implica activ în etapa dedicată Ținutului Mănăstirilor, a cărei reuniune este programată pentru 28 septembrie, la Sucevița. Microdestinația are în VIA MOLDAVIA un profil centrat pe turism religios, patrimoniu și cultură, iar conceptul urmărește conectarea mănăstirilor, patrimoniului, comunităților și serviciilor turistice într-o ofertă comună.
Petru MOȚAC a subliniat însă și o perspectivă mai largă: microdestinațiile trebuie să crească individual, dar să comunice și să se susțină reciproc sub produsul turistic Bucovina. Experiența acumulată la Gura Humorului – unde administrația locală, operatorii HoReCa și furnizorii de agrement au reușit să creeze o masă critică relevantă pentru turism – poate constitui un model util și pentru celelalte zone ale județului.
În același timp, acesta și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la promovarea Bucovinei în Marea Britanie, precum și prin celelalte relații și instrumente pe care le are la dispoziție, astfel încât produsul turistic regional să beneficieze de o adresabilitate internațională mai puternică.
Mesajul intervenției sale completează una dintre ideile centrale ale reuniunii de la Gura Humorului:
VIA MOLDAVIA construiește microdestinații distincte, dar valoarea lor crește atunci când acestea devin părți ale unei destinații regionale puternice – Bucovina și, mai departe, Regiunea Moldovei.
Antreprenoriatul local și diversificarea ofertei turistice prin experiențe autentice
Un alt participant la reuniune a fost Marius ZUP, reprezentant al Pensiunii Pyramia, operator local care oferă facilități de cazare și care dispune, ca element distinctiv, de o piscină cu apă sărată, valorificată inclusiv pentru calitățile sale terapeutice.
Marius ZUP reprezintă acea categorie de antreprenori locali de dimensiune mai mică, dar esențiali pentru diversitatea și autenticitatea unei destinații turistice. Tocmai asemenea inițiative completează oferta marilor structuri de cazare și contribuie la construirea unei experiențe turistice variate, apropiate de specificul locului.
Acesta și-a exprimat deschiderea de a intra în VIA MOLDAVIA și de a contribui, prin propriile resurse, prin dinamism și prin implicare directă, la dezvoltarea programului și a microdestinației.
În intervenția sa a subliniat că Gura Humorului merită un asemenea efort comun, pentru că ceea ce se vede astăzi în stațiune este rezultatul unei construcții realizate în timp de administrația locală împreună cu numeroși antreprenori care au investit, au dezvoltat servicii și au contribuit la consolidarea profilului turistic al orașului.
Mesajul său a fost unul foarte clar: există disponibilitate pentru colaborare, pentru asocierea în jurul unui produs turistic comun și pentru susținerea, prin toate mijloacele pe care fiecare operator le are la dispoziție, a dezvoltării microdestinației Ariniș – Gura Humorului.
În această logică, VIA MOLDAVIA trebuie să ofere vizibilitate și antreprenorilor locali care, prin investiții poate mai mici ca dimensiune, aduc servicii speciale, experiențe distincte și autenticitate. Forța unei microdestinații se construiește tocmai din această complementaritate: administrație publică, operatori mari, pensiuni, gastronomie, agrement, sport și inițiative antreprenoriale locale reunite într-o singură ofertă turistică.
Infrastructura turistică de calitate și necesitatea conectării investițiilor private
În continuare, Ștefan GHIȘOVAN, reprezentant al Sentir Hotel, care a oferit participanților o imagine concretă asupra nivelului de cazare și a infrastructurii disponibile în proximitatea Parcului Ariniș.
În cadrul vizitei, acesta a prezentat camerele Pensiunii Sentier, sala de evenimente și capacitățile de cazare Vento, investiții realizate la standarde ridicate, cu atenție pentru calitatea serviciilor, confortul turistului și integrarea în oferta de agrement a zonei. Amplasarea în imediata apropiere a Parcului Ariniș reprezintă un avantaj important, facilitând conectarea cazării cu activitățile sportive, de agrement și cu celelalte experiențe pe care Gura Humorului le poate oferi turistului.
Ștefan GHIȘOVAN și-a exprimat, la rândul său, deschiderea pentru susținerea și integrarea în programul VIA MOLDAVIA, apreciind că o asemenea construcție este necesară nu doar pentru Gura Humorului sau pentru județul Suceava, ci pentru o arie regională mai largă.
În opinia sa, atât Suceava, cât și Botoșaniul și, în ansamblu, Regiunea Moldovei au nevoie de un mecanism comun de promovare, relaționare și punere în valoare a infrastructurii turistice existente. Investițiile private de calitate trebuie conectate între ele și integrate cu atracțiile, evenimentele și serviciile locale, astfel încât turistul să poată percepe regiunea ca pe un produs coerent și competitiv.
Prezența unor structuri precum Sentier și Vento confirmă și una dintre concluziile importante ale reuniunii: microdestinația Ariniș – Gura Humorului dispune deja de capacități de cazare și servicii la standarde înalte, iar următoarea etapă este aceea a conectării lor într-un sistem comun de promovare, ofertare și experiențe turistice prin VIA MOLDAVIA.
Calitatea există deja în teritoriu. Provocarea este să o conectăm, să o facem vizibilă și să o transformăm într-un produs regional puternic.
Gastronomia locală – resursă pentru dezvoltarea unei experiențe turistice autentice
Ilie NIȚAN, primarul comunei Ilișești, a adus în discuție o situație diferită față de celelalte localități reprezentate la reuniune: comuna nu dispune, în prezent, de capacități de cazare, însă are resurse locale care pot fi transformate într-o experiență turistică autentică.
Primarul a vorbit despre două gospodine din Ilișești cunoscute pentru mâncărurile pe care le pregătesc, iar de aici a pornit una dintre propunerile foarte concrete ale întâlnirii. Președintele CAPDR, Ion ȘTEFANOVICI, a propus sprijinirea comunității pentru dezvoltarea unui punct gastronomic local, construit în jurul bucătăriei tradiționale și al produselor specifice zonei, cu parcurgerea etapelor necesare pentru funcționarea sa în cadrul legal și pentru conectarea cu structurile de profil, inclusiv Agenția Națională a Zonei Montane – ANZM.
Poziționarea comunei Ilișești ca localitate de tranzit poate deveni, în această perspectivă, un avantaj. Turistul care traversează zona poate primi un motiv concret să oprească, să descopere gastronomia locală și, prin aceasta, să intre în contact cu comunitatea și cu specificul locului.
Propunerea exprimă una dintre ideile importante ale programului VIA MOLDAVIA: fiecare localitate poate contribui la produsul turistic prin ceea ce are autentic și valoros. Acolo unde există cazare, aceasta trebuie integrată; unde există agrement, trebuie promovat; iar acolo unde gastronomia este punctul forte, aceasta poate deveni atracția în sine.
CAPDR și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini administrația din Ilișești în configurarea acestei inițiative și în conectarea ei la circuitul microdestinației.
Pentru că, uneori, o destinație începe cu un obiectiv turistic. Alteori, începe pur și simplu cu o masă bună, pregătită pentru drumețul înfometat.
Patrimoniul cultural și tradițiile locale – elemente esențiale ale experienței turistice
În continuare, Robert GALAVAN, reprezentant al Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina, care și-a exprimat sprijinul pentru direcția de dezvoltare propusă prin programul VIA MOLDAVIA.
Acesta a subliniat că muzeul se implică activ în diversificarea ofertei culturale a Gura Humorului, prin inițiative și activități menite să completeze experiența turistului și să pună mai bine în valoare patrimoniul, tradițiile și identitatea locală.
Robert GALAVAN a arătat că Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este deschis colaborării și integrării într-un circuit turistic mai larg, astfel încât oferta culturală a orașului să fie relevantă pentru turismul local, regional, național și internațional.
Această componentă culturală completează firesc profilul microdestinației: Gura Humorului trebuie să ofere turistului nu doar cazare, agrement și gastronomie, ci și acces la patrimoniu, tradiții și experiențe culturale care dau identitate locului.
Prin implicarea muzeului, VIA MOLDAVIA consolidează în această microdestinație legătura dintre turism, cultură, tradiție și promovarea Bucovinei ca produs regional integrat.
Patrimoniul natural și valorificarea responsabilă a resurselor forestiere
Aura Adina BUZILĂ, reprezentanta Direcției Silvice Suceava, instituție care a fost, în ultimii ani, un partener tradițional al CAPDR în inițiativele de dezvoltare regională.
În intervenția sa, aceasta a evidențiat disponibilitatea și interesul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Suceava, de a susține dezvoltarea componentelor turistice care valorifică responsabil patrimoniul natural al județului.
Aura Adina BUZILĂ a subliniat rolul pe care Direcția Silvică Suceava îl poate avea atât în zona de turism cinegetic, cât și în dezvoltarea turismului de recreere, a activităților în natură și a formelor de turism asociate fondului forestier și peisajului montan.
Această contribuție este importantă pentru microdestinație deoarece adaugă dimensiunii de cazare, gastronomie, agrement și cultură o componentă esențială: relația cu natura și cu resursele forestiere ale Bucovinei.
Direcția Silvică Suceava poate deveni astfel un partener relevant în configurarea unor experiențe turistice integrate, construite în jurul pădurii, traseelor, recreerii, educației în natură și activităților specifice fondului cinegetic, toate conectate coerent cu oferta generală a microdestinației.
Prezența sa în cadrul reuniunii confirmă încă o dată că VIA MOLDAVIA nu se construiește doar prin operatorii de turism, ci prin cooperarea dintre administrație, mediul privat, instituțiile culturale și structurile care gestionează patrimoniul natural al regiunii.
O micro-destinație construită prin conectarea resurselor locale
Reuniunea a avut un caracter aplicat, în acord cu metodologia generală VIA MOLDAVIA, care urmărește să transforme resursele existente într-o ofertă turistică structurată, verificabilă și conectată regional.
În arhitectura programului, micro-destinația reprezintă nivelul la care oferta locală este identificată și construită, în timp ce ruta asigură conectarea regională, rețeaua permite validarea, iar aplicația VIA MOLDAVIA facilitează transformarea acestei oferte într-o experiență turistică accesibilă și ușor de utilizat.
Această logică a stat și la baza reuniunii de la Gura Humorului, unde componentele turistice ale teritoriului au fost abordate din perspectiva posibilității de a fi integrate într-o ofertă comună.
Cartografierea ofertei turistice
Un element central al reuniunii l-a constituit maparea micro-destinației, pornind de la un punct central și de la o rază standard de 20 de kilometri.
Procesul de cartografiere urmărește identificarea celor șase componente ale ofertei turistice: cazare, gastronomie, obiective, evenimente, experiențe și servicii. Acestea reprezintă baza de la care poate fi construită o imagine operațională a teritoriului și pot fi ulterior integrate în trasee și produse turistice.
În cazul micro-destinației Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului, această abordare permite analizarea resurselor turistice din perspectiva complementarității lor și a modului în care acestea pot contribui la o experiență mai complexă pentru vizitator.
Maparea presupune, totodată, colectarea și verificarea unor informații concrete privind localizarea, accesul, distanțele și timpul de deplasare, programul și disponibilitatea, capacitatea, datele de contact, conținutul și posibilitatea de integrare în trasee.
De la atracții la experiențe turistice
VIA MOLDAVIA propune o abordare care depășește simpla inventariere a obiectivelor turistice. Resursele sunt analizate prin prisma modului în care pot fi reunite în experiențe și produse turistice concrete.
Perspectiva este una centrată pe turist: punctul de plecare și sosire, timpul disponibil, bugetul, preferințele, modalitatea de deplasare și posibilitatea de a continua călătoria către o altă micro-destinație.
În această logică, oferta micro-destinației poate fi structurată sub forma unor experiențe de câteva ore sau de o zi, a unor produse de 2–3 zile ori a unor circuite regionale care conectează mai multe micro-destinații.
Pentru teritoriul Gura Humorului – Mănăstirea Humorului – Frasin – Păltinoasa, această perspectivă pune în valoare necesitatea de a privi resursele locale împreună și de a identifica legăturile dintre acestea.
Conectarea micro-destinației la Ruta de Nord
Un alt obiectiv important al reuniunilor VIA MOLDAVIA îl reprezintă conectarea micro-destinațiilor între ele.
Micro-destinația nu este tratată ca o entitate izolată, ci este analizată prin raportare la punctele de intrare și ieșire, traseele principale ale Rutei de Nord, conexiunile secundare și posibilitățile de prelungire a călătoriei turistului. Metodologia programului urmărește inclusiv identificarea unor circuite inter-microdestinație de 2–7 zile și a conexiunilor cu Ruta de Centru, Ruta de Sud și, ulterior, cu componenta transfrontalieră România–Republica Moldova.
În acest context, Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului este integrată într-o rețea în care fiecare teritoriu își construiește oferta proprie, dar contribuie în același timp la dezvoltarea unor circuite turistice regionale.
Un proces de la selecție la piață
Construirea produselor turistice în cadrul VIA MOLDAVIA urmează o succesiune clară: SELECTĂM → VALIDĂM → CONSTRUIM → TESTĂM → VINDEM.
Pentru fiecare produs sunt urmărite elemente precum traseul, serviciile incluse, capacitatea, perioada, prețul orientativ, publicul-țintă și canalul de comercializare.
Această metodologie permite ca informațiile colectate în cadrul reuniunilor să treacă ulterior prin etapele de profilare, validare, traducere, publicare și actualizare în back-office-ul VIA MOLDAVIA.
Prin urmare, întâlnirea de la Gura Humorului s-a înscris într-un proces care urmărește să ducă oferta turistică din teritoriu către o etapă în care aceasta poate fi structurată, promovată și conectată cu piața.
Pregătirea ofertei pentru Târgul Internațional VIA MOLDAVIA
Un reper important pentru întregul proces îl reprezintă Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, programat în perioada 26–28 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București.
Reuniunile desfășurate în teritoriu reprezintă etapa de construcție a ofertei, în timp ce târgul va constitui un cadru pentru prezentarea produselor și destinațiilor, relaționarea B2B și identificarea unor oportunități de colaborare și contractare.
În acest sens, procesul de mapare și structurare a micro-destinației Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului contribuie la pregătirea unei oferte care să poată fi prezentată în cadrul rețelei VIA MOLDAVIA și către partenerii din industria turismului.
VIA MOLDAVIA continuă în teritoriu: un calendar dedicat construirii micro-destinațiilor din Ruta de Nord
Reuniunea dedicată Arinișului și Domeniul Schiabil Gura Humorului face parte dintr-un calendar mai amplu de reuniuni de lucru prin care VIA MOLDAVIA construiește, etapizat, rețeaua de micro-destinații turistice din nordul regiunii. După întâlnirile dedicate micro-destinațiilor Târgu Neamț și Bicaz, procesul va continua în mai multe teritorii, fiecare reuniune fiind orientată către identificarea resurselor locale, maparea acestora, definirea conexiunilor și transformarea lor în produse turistice integrate. Calendarul oficial al programului stabilește o succesiune de întâlniri care va permite abordarea teritoriului ca o rețea, nu ca o sumă de destinații independente.
Calendarul reuniunilor VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord:
Prima reuniune din această serie a avut loc la Târgu Neamț, la 1 septembrie 2026, fiind dedicată micro-destinației RN-02 – Târgu Neamț – Cetatea Neamț, mănăstirile și Ținutul Zimbrilor. Întâlnirea a urmărit identificarea resurselor turistice și construirea unei experiențe care să conecteze patrimoniul, spiritualitatea, natura și ospitalitatea locală.
La 3 septembrie 2026, procesul a continuat la Bicaz, pentru micro-destinația RN-01, cu accent pe natură, peisaj, agrement și experiențe locale. Teritoriul analizat reunește Bicaz, Bicazu-Ardelean, Bicaz-Chei, Tarcău, Ceahlău, Hangu, Grințieș și Durău. Reuniunea a pus accent pe necesitatea conectării resurselor și transformării lor în experiențe și produse turistice.
Pe 8 septembrie 2026, la Complexul Panoramic Slănic Moldova, CAPDR a organizat o nouă Reuniune de lucru VIA MOLDAVIA dedicată Micro-destinației Valea Trotușului – balnear, natură, patrimoniu și agrement, în cadrul procesului de identificare, conectare și valorificare a resurselor turistice locale în produse și experiențe integrate.
Pe 14 septembrie, atenția se va orienta către RN-06 – Cetatea Suceava – Municipiul Suceava, reuniunea urmând să aibă loc la Consiliul Județean Suceava. În cazul acestei micro-destinații, aria de lucru va avea în centru municipiul Suceava și punctele de interes din teritoriul aferent.
Pe 18 septembrie, VIA MOLDAVIA va ajunge în RN-12 – Valea Bistriței, cu reuniunea programată la Primăria Farcașa. Micro-destinația va cuprinde, în aria sa orientativă, localitățile Poiana Teiului, Farcașa, Borca și Broșteni, împreună cu teritoriul aferent.
Pe 21 septembrie, seria reuniunilor va continua cu RN-13 – Drumul Talienilor, într-un cadru aparte, la Cabana Direcției Silvice Suceava. Aria teritorială orientativă va include Mălini, Berchișești, Moara, Brăiești, Cornu Luncii, Slatina, Valea Moldovei și Găinești.
Pe 25 septembrie, reuniunile vor continua cu RN-08 – TransRarău și domeniul schiabil, la Sala de Consiliu a Primăriei Vama. Câmpulung Moldovenesc, Vama, Prisaca Dornei, Valea Bistriței, Stulpicani și Ostra vor face parte din aria teritorială orientativă analizată în cadrul acestei micro-destinații.
Pe 28 septembrie, VIA MOLDAVIA va dedica o nouă reuniune RN-05 – Ținutul Mănăstirilor, cu desfășurare la Primăria Sucevița. Micro-destinația va reuni Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Putna și aria monastică aferentă, într-o abordare orientată către integrarea patrimoniului într-un circuit turistic regional.
Pe 2 octombrie, seria va continua cu RN-04 – Bazinul Dornelor, reuniunea urmând să fie găzduită de Primăria Șaru Dornei. În aria orientativă a acestei micro-destinații sunt incluse Șaru Dornei, Dorna Arini, Panaci, Dorna Candrenilor, Vatra Dornei și Poiana Stampei.
Pe 6 octombrie, programul va avea o etapă dedicată RN-14 – Chișinău, Republica Moldova. Reuniunea este programată la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Chișinău și va avea ca arie teritorială orientativă Republica Moldova, consolidând perspectiva de conectare a rețelei VIA MOLDAVIA cu componenta transfrontalieră România–Republica Moldova.
Pe 9 octombrie, calendarul prevede reuniunea dedicată RN-10 – Botoșani cultural – casele memoriale și patrimoniul cultural. Data este stabilită, iar locația urmează să fie confirmată. Micro-destinația va avea ca arie orientativă municipiul Botoșani și teritoriul aferent.
În continuarea calendarului, reuniunea dedicată RN-11 – Iași – turism de afaceri, city-break și turism religios va avea o dată care urmează să fie confirmată. Micro-destinația va avea ca arie orientativă municipiul Iași și teritoriul aferent.
Tot cu data în curs de confirmare este programată reuniunea pentru RN-15 – Lacul Roșu, cu aria teritorială orientativă Lacul Roșu / Harghita. Aceasta va completa seria de micro-destinații prevăzute în calendarul VIA MOLDAVIA.
O rețea turistică construită din teritoriu
Prin reuniunile VIA MOLDAVIA, CAPDR continuă un proces de dezvoltare turistică bazat pe identificarea resurselor locale, conectarea actorilor și integrarea teritoriilor într-o rețea regională.
Reuniunea dedicată Micro-destinației Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului a reprezentat, astfel, o nouă etapă în această construcție, punând accent pe transformarea resurselor locale într-o ofertă coerentă și conectată.
Obiectivul final este ca fiecare micro-destinație să dispună de o hartă de lucru, un registru al resurselor turistice, trasee și conexiuni regionale, prime produse turistice și o ofertă pregătită pentru validare, promovare și relaționare B2B.
În această logică, Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului devine o componentă a unei construcții turistice regionale mai ample, în care identitatea fiecărui teritoriu este păstrată, dar este pusă în valoare prin conectarea cu celelalte micro-destinații.
Micro-destinațiile se construiesc local, se conectează regional, se validează prin rețea și se transformă în experiențe turistice prin VIA MOLDAVIA.
