Ștefan RĂDEANU (UGIR și CCI România–China), la VIA MOLDAVIA: „Trebuie să devină un proiect de țară”

Mesaje publice
Reprezentantul mediului patronal a anunțat sprijinul UGIR pentru extinderea programului la nivel național și a propus un demers comun către Ministerul Afacerilor Externe pentru facilitarea accesului turiștilor chinezi în România, în cadrul normelor europene.
De la angajamentele de la Vatra Dornei la un program cu ambiție națională
În cadrul Târgului Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, organizat la Palatul Parlamentului din București, Ștefan RĂDEANU, secretar general al Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR) și vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie România–China, a transmis un mesaj de susținere pentru programul inițiat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR).
Evocând întâlnirea cu președintele CAPDR, Ion ȘTEFANOVICI, la Vatra Dornei, în anul 2025, Ștefan RĂDEANU a evidențiat trecerea de la angajamente la realizări: „Dacă mă uit pe ce ați promis, ați pus în practică aici.”
În evaluarea sa, VIA MOLDAVIA a depășit cadrul unei inițiative regionale sau exclusiv transfrontaliere și are potențialul de a fi asumată ca proiect de interes național. „VIA MOLDAVIA, din punctul meu de vedere, nu este un proiect regional. Nu este un proiect transfrontalier. El trebuie să devină un proiect de țară”, a declarat reprezentantul UGIR.
Sprijinul UGIR: conectarea regiunilor României
Pentru a argumenta disponibilitatea mediului industrial de a participa la extinderea programului, Ștefan RĂDEANU a menționat prezența la eveniment a lui Iulian ZAMFIR, președintele UGIR Regiunea Sud-Est, și a lui Liviu ILIESCU, președintele UGIR Sud-Muntenia.
Participarea reprezentanților acestor regiuni deschide perspectiva unei cooperări care să conecteze rutele și microdestinațiile VIA MOLDAVIA cu alte teritorii ale țării, cu rețelele antreprenoriale și cu infrastructura economică necesară dezvoltării de produse turistice competitive. „Aveți tot sprijinul nostru”, a subliniat Ștefan RĂDEANU.
Piața chineză: interesul există, dar accesul trebuie să fie mai previzibil
O parte centrală a intervenției a vizat relațiile turistice dintre România și China. Ștefan RĂDEANU a relatat o discuție purtată la Centrul Cultural Chinez din București, unde a constatat că oferta turistică prezentată publicului era concentrată mai ales pe destinații din China, în timp ce produsele de incoming pentru România erau mai puțin vizibile.
Acesta a apreciat orientarea VIA MOLDAVIA către produse turistice comune România–Republica Moldova și către colaborarea cu parteneri chinezi. În opinia sa, cererea potențială din China este reală, dar valorificarea ei depinde atât de promovare și cooperare comercială, cât și de accesul efectiv al turiștilor și oamenilor de afaceri în România.
Ștefan RĂDEANU a susținut că, în experiențele semnalate în mediul de afaceri, obținerea vizei poate deveni un proces de trei până la șase luni, situație pe care a descris-o drept un obstacol în calea dezvoltării fluxurilor turistice. Această apreciere privește dificultățile invocate de vorbitor și nu reprezintă termenul legal general de soluționare a unei cereri Schengen.
Regulile europene: 15 zile în mod obișnuit, cu excepții prevăzute de lege
În susținerea apelului său, reprezentantul UGIR a făcut trimitere la Codul comunitar de vize. Potrivit regulilor europene, cererea de viză Schengen se depune, de regulă, cu cel puțin 15 zile înaintea călătoriei și cel mai devreme cu șase luni înainte. Termenul obișnuit pentru adoptarea unei decizii asupra unei cereri admisibile este de 15 zile calendaristice, putând fi extins, în situații individuale, până la 45 de zile.
Diferența dintre termenul legal de examinare și durata totală parcursă de solicitant — inclusiv obținerea unei programări, pregătirea documentelor și eventualele verificări suplimentare — merită, în opinia vorbitorului, o analiză instituțională atentă. El a cerut identificarea mecanismelor de facilitare compatibile cu normele Schengen și cu eventualele instrumente de cooperare bilaterală.
Noua legătură aeriană Beijing–București–Zagreb trebuie transformată în incoming
Dezbaterea a căpătat o relevanță suplimentară după lansarea, la 4 septembrie 2026, a cursei Air China Beijing–București–Zagreb, operată de trei ori pe săptămână. Pentru România, această conectivitate oferă o oportunitate de a prezenta direct pieței chineze patrimoniul cultural, gastronomia, destinațiile naturale și experiențele turistice din țară și din Republica Moldova.
Ștefan RĂDEANU a avertizat însă că existența unei rute aeriene nu garantează, în sine, un flux echilibrat de turiști. În logica intervenției sale, succesul economic trebuie măsurat și prin numărul vizitatorilor străini atrași, durata sejururilor și cheltuielile realizate în România.
Datele comunicate de ANAT pe baza statisticilor INS indică 21.682 de sosiri ale turiștilor chinezi în România în primul semestru din 2025. Existența acestor date arată că fluxul poate fi măsurat, dar și că este utilă o analiză mai detaliată a pieței, a circuitelor regionale și a obstacolelor comerciale și administrative.
Propunere: demers comun UGIR–CCI România–China–ANAT–patronatele din turism
În finalul intervenției, Ștefan RĂDEANU a propus elaborarea unui document comun, susținut de UGIR, Camera de Comerț și Industrie România–China, ANAT și organizațiile patronale din turism, care să fie adresat Ministerului Afacerilor Externe.
Documentul ar urma să solicite o evaluare a procedurilor aplicate turiștilor chinezi, clarificarea termenelor administrative, îmbunătățirea predictibilității procesării cererilor și identificarea soluțiilor legale de facilitare a călătoriilor în România.
„Nu cerem clemență. Cerem doar să se respecte regulamentul european”, a punctat Ștefan RĂDEANU, invitând actorii din industrie să transforme concluziile dezbaterii într-o inițiativă comună.
De la destinații la politică economică de turism
Intervenția reprezentantului UGIR a consolidat una dintre direcțiile strategice discutate la VIA MOLDAVIA: promovarea externă a României trebuie susținută de produse turistice concrete, agenții capabile să le comercializeze, conectivitate internațională și proceduri administrative previzibile.
În această perspectivă, VIA MOLDAVIA poate funcționa ca platformă de agregare și promovare a ofertei turistice din România și Republica Moldova, în cooperare cu agențiile de turism și cu mediul de afaceri. Mesajul lui Ștefan RĂDEANU a fost unul de continuitate și de extindere: un program construit în regiune poate contribui la obiectivele economice ale întregii țări.
Platformele Programului VIA MOLDAVIA: www.viamoldavia.ro | www.viamoldavia.md


















