FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Cooperare Regională și Internațională – Parteneriate pentru Dezvoltare

Speaker:

 Dan Moraru – Șef Direcție Relații Externe și Atragerea Investițiilor

Tema intervenției:

„Transformări ale municipiului Bălți în procesele de cooperare regională și internațională. Lecții învățate. Bune practici anterioare și prezente”

Dan Moraru, Șeful Direcției Relații Externe și Atragerea Investițiilor din cadrul Primăriei Municipiului Bălți, a prezentat în cadrul Panelului 11 al Forumului Economic Regional Moldova (FERM) o viziune tehnică, dar clar orientată spre viitor, privind proiectele de dezvoltare implementate în municipiu și oportunitățile de cooperare transfrontalieră.

Intervenția sa a fost completată de perspectivele oferite de Ion Ștefanovici, președintele CAPDR, și de viceprimarul municipiului Botoșani, Bogdan Buhăianu.

Bălți – pol de dezvoltare recunoscut oficial de Guvernul Republicii Moldova

Dan Moraru a subliniat, de la început, că prezentarea sa este „absolut tehnică” și reflectă exclusiv inițiativele Primăriei Bălți în calitate de autoritate publică locală. Municipiul Bălți, al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova, cu o populație în scădere (85.000 de locuitori în 2025, conform Biroului Național de Statistică), joacă totuși un rol esențial ca hub urban, industrial, educațional și cultural în regiunea de nord.

Recunoașterea oficială a acestui statut a venit recent, în 2024, prin aprobarea Programului Național de Accelerare a Dezvoltării Municipiului Bălți pentru perioada 2024–2028 – o premieră pentru Republica Moldova.

„Municipiul Bălți este unul dintre cele două orașe din țară care au Planul de Acțiuni pentru un Oraș Verde aprobat de BERD și face parte din Inițiativa Orașelor Verzi. În plus, avem un program municipal dedicat adaptării la schimbările climatice până în 2030”, a menționat Moraru.

Investiții concrete cu impact major

Printre cele mai relevante proiecte prezentate, s-au numărat:

• Modernizarea transportului public prin achiziționarea a 11 troleibuze cu propulsie autonomă (fără fire, alimentate prin baterii reîncărcabile), cu sprijinul BERD, al UE și al Suediei (4,7 milioane euro).

• Reabilitarea energetică a Liceului „Dimitrie Cantemir”, una dintre cele mai ample intervenții în infrastructura educațională locală (1,3 milioane euro).

• Modernizarea spațiilor publice și a infrastructurii educaționale în zonele de revitalizare urbană, cu sprijin din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

• Reabilitarea și digitalizarea Muzeului de Istorie și Etnografie, un pas semnificativ spre valorizarea patrimoniului local.

Un alt proiect în derulare – etapa a III-a a modernizării transportului public, include și iluminatul public stradal și prevede achiziționarea a 22 de troleibuze noi și un buget total de 7 milioane euro. Moraru a recunoscut că Primăria Bălți se apropie de plafonul maxim legal de îndatorare (30%), însă consideră că investițiile sunt esențiale.

Cooperarea transfrontalieră Bălți–Botoșani: un model de continuitate

Una dintre cele mai apreciate colaborări a fost proiectul cultural „Eminescu – Cultura, o Rută”, realizat împreună cu Municipiul Botoșani prin Programul Operațional Comun România–Republica Moldova 2014–2020.

„Proiectul a presupus crearea unei rute cultural-turistice eminesciene în ambele municipii, reabilitarea parțială a Parcului Central din Bălți și înființarea unui centru de informare turistică”, a explicat Moraru.

Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 1,37 milioane euro, fiind acoperită în mare parte din fonduri UE.

Bogdan Buhăianu, viceprimar al municipiului Botoșani, a lăudat această colaborare.

„Chiar dacă suma nu a fost foarte mare, a fost un proiect exemplar, care a atras atenția la nivel național. A deschis drumul altor inițiative – ruta Luchian, ruta Iorga – și am depus deja împreună un nou proiect transfrontalier.”

Ion Ștefanovici: „Parteneriatele reale înseamnă oameni implicați”

Președintele CAPDR, Ion Ștefanovici, a intervenit pentru a sublinia importanța capitalului uman și a parteneriatelor funcționale.

„Nu găsim mereu contrapărți reale în proiectele europene. Dar în Bălți se poate lucra, pentru că sunt oameni care știu, care rămân, care construiesc. Am format 50 de specialiști moldoveni în accesarea de fonduri europene, dar am pierdut legătura cu ei. Volatilitatea aceasta a personalului face imposibilă continuitatea”

Ion Ștefanovici a pledat pentru digitalizarea rutelor turistice regionale și construirea unei platforme comune de promovare și rezervare online.

„Trebuie să ajungem la o platformă regională de booking care să ordoneze totul în 2-3 clicuri”

Tot el a subliniat și dificultățile de ordin birocratic în proiectele actuale.

„Avem proiecte aprobate cu Chișinăul de anul trecut și nici azi nu s-au virat banii. Există dezechilibre bugetare, reordonări, dar trebuie să continuăm și să fim clari în ceea ce solicităm”

Cerințe clare pentru viitor: investiții în oameni

Întrebat direct „de ce aveți nevoie concret?”, Dan Moraru a oferit un răspuns tranșant.

„De investiții în capitalul uman. Nu doar cursuri despre cum se scrie un proiect. Implementarea e provocarea reală – cu probleme tehnice, financiare, de monitorizare. Scriem cereri cu ajutorul inteligenței artificiale, dar implementarea nu o face nicio aplicație AI”

Rezultate și perspective

În perioada 2015–2024, Primăria Municipiului Bălți a implementat 30 de proiecte de dezvoltare în valoare totală de circa 8 milioane euro, 80% din surse externe. În doar un an (2024–2025), au fost depuse deja 30 de noi cereri de finanțare, în valoare de 20 de milioane euro, din care 7 au fost selectate, 13 sunt în evaluare și 10 au fost respinse – „un bilanț normal într-un sistem competitiv”, spune Moraru

Concluzie: de la cooperare bilaterală la alianțe trilaterale

Dan Moraru a evidențiat importanța extinderii colaborării bilaterale între Bălți și Botoșani către formule trilaterale care să includă România, Republica Moldova și alte țări vecine precum Ucraina, Polonia sau Bulgaria. Aceste alianțe deschid noi oportunități de finanțare și integrare regională în cadrul programului Interreg, vizând dezvoltarea durabilă și consolidarea relațiilor economice și culturale.

Ion Ștefanovici a atras atenția asupra schimbărilor recente în regulamentele europene, care au dus la suspendarea temporară a programelor trilaterale. Totuși, ambele părți au subliniat necesitatea continuării dialogului concret și a identificării partenerilor potriviți pentru a asigura proiecte viabile și benefice pentru regiune.

Astfel, tranziția spre cooperări trilaterale reprezintă o direcție strategică importantă, care, deși presărată cu provocări, poate aduce avantaje semnificative pentru dezvoltarea regională dacă este susținută de o abordare pragmatică și flexibilă.