Ion Ștefanovici, CAPDR: Discuțiile SUA–China de la Geneva – analiză, înțelegere și oportunități pentru România

<span class="rosu">Ion Ștefanovici</span>, CAPDR: Discuțiile <span class="rosu">SUA–China</span> de la Geneva – analiză, înțelegere și oportunități pentru România

Geneva a oferit un nou reper în relațiile economice internaționale. Dincolo de cifre și armistiții temporare, se conturează o realitate strategică: China își valorifică rețeaua de parteneriate regionale pentru a menține reziliența comercială

România și Regiunea Extinsă a Moldovei trebuie să își redefinească inteligent propriul rol în economia globală a viitorului.

1. O lume în pragul reconstrucției ordinii economice

După trei decenii de hiper-globalizare centrată pe Occident și pe liberalizarea piețelor, economia mondială traversează o perioadă de fragmentare controlată. Crizele multiple – pandemia, războiul din Ucraina, inflația globală, tensiunile din Taiwan și Orientul Mijlociu – au demonstrat fragilitatea lanțurilor valorice și limitele interdependenței economice absolute.

În această nouă etapă, statele nu mai construiesc doar pe logica eficienței, ci și pe reziliență strategică, autonomie și capacitate de adaptare. Cuvinte precum „reshoring”, „friend-shoring” sau „decoupling” au devenit limbajul politicilor comerciale ale marilor puteri.

Armistițiul tarifar de la Geneva: un respiro economic pentru China, un recul strategic pentru SUA

2. China – de la exportator global, la arhitect al propriei ordini comerciale

Beijingul nu a așteptat criza pentru a răspunde. A anticipat-o. În ultimii 15 ani, China a investit miliarde în dezvoltarea unei rețele comerciale, logistice și financiare alternative, care funcționează chiar și în condițiile restricțiilor impuse de Washington sau Bruxelles.

Inițiativa „Belt and Road” a fost doar începutul. Ea a fost dublată de acorduri comerciale (RCEP, CAI, parteneriate bilaterale), investiții în porturi, căi ferate și centre logistice din zeci de țări. Astăzi, în fața reimpunerii tarifelor de către SUA, Beijingul nu este surprins – ci pregătit.

3. Geneva 2025 – armistițiu comercial sau dovada unei noi realități?

Întâlnirea recentă dintre oficialii americani și chinezi la Geneva a oferit un respiro piețelor financiare și lanțurilor comerciale. Timp de 90 de zile, tarifele scad, exporturile revin, iar stocurile se refac. Dar dincolo de acest armistițiu, lumea a văzut clar două modele opuse:

  • SUA, confruntate cu presiunea internă a consumatorilor și vulnerabilă la propriile politici tarifare.
  • China, capabilă să ocolească sancțiunile printr-o rețea extinsă de „noduri regionale” – țări și piețe intermediare care preiau, transformă și reexportă bunuri către piețele finale.

4. Nodurile regionale – arhitectura adaptabilității comerciale

China a construit cu răbdare un model de conectivitate economică descentralizată. Porturi-cheie precum Djibouti (Cornul Africii), Gwadar (Pakistan), Mombasa (Kenya), Colombo (Sri Lanka), Pireu (Grecia) sau Duisburg (Germania) nu sunt doar puncte logistice, ci platforme de procesare minimă, ambalare, certificare sau reetichetare. Astfel, bunurile chinezești pot fi direcționate către piețe strategice, evitând tarifele directe și menținând fluxurile comerciale active.

Aceste noduri nu funcționează izolat, ci sunt susținute prin parteneriate economice durabile, investiții în proiecte locale și transferuri tehnologice. Modelul nu este agresiv, ci incluziv – bazat pe ideea de câștig reciproc și consolidare a interdependenței comerciale.

Pe acest fundament, China a consolidat parteneriate comerciale bilaterale, investiții în infrastructură locală și mecanisme financiare stabile, oferind statelor partenere o alternativă credibilă la arhitectura economică occidentală.

5. Lecții pentru România și Regiunea Extinsă a Moldovei

România se află la o intersecție strategică. Dacă înțelege dinamica rețelelor comerciale și se integrează în logica acestor noduri regionale, poate deveni un actor de legătură între Est și Vest, între UE și noile coridoare asiatice.

Portul Constanța, coridorul feroviar Galați–Chișinău–Odesa, parcurile industriale din Suceava, Iași sau Bacău, precum și noile terminale logistice din Republica Moldova pot fi repoziționate ca huburi comerciale regionale, parte a noii arhitecturi globale a schimburilor economice.

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană își reconfigurează politicile comerciale externe și caută deschidere către piețele asiatice, România are șansa de a deveni o punte activă – dacă va ști să-și valorifice geografia, apartenența dublă (UE + regiune de frontieră) și capitalul uman.

6. Concluzie: un context global fluid și o invitație la repoziționare

Geneva 2025 a fost un test de echilibru într-o lume multipolară. China a arătat că are capacitatea de a se adapta, de a construi rețele alternative și de a transforma crizele în oportunități. România, la rândul ei, poate face același lucru: să devină un spațiu de conexiune, un centru regional al dialogului comercial, economic și logistic.

Pentru aceasta, este nevoie de viziune, cooperare interinstituțională și deschidere către parteneriate globale strategice.


Despre autor

Ion Ștefanovici este președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), coordonator de proiecte internaționale în domeniul relațiilor economice externe și promotor al parteneriatelor strategice între Regiunea Moldovei, Republica Moldova și state din Asia, Orientul Mijlociu și Europa Centrală și de Est. Activitatea sa include analize geopolitice, strategii de dezvoltare regională și participarea la delegații internaționale de cooperare economică.

Leave A Comment

S-ar putea să-ți placă și