Managerul SR Botoșani, Dr. Cătălin DĂSCĂLESCU, la FERM 2025: „Recuperarea medicală trebuie să fie eficientă, profesionistă și adaptată nevoilor reale”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova
Speaker:
Dr. Cătălin DĂSCĂLESCU – Manager Spitalului de Recuperare Botoșani
Tema intervenției:
„Reorganizarea sistemului sanitar și dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative și cronici”
Dr. Dăscălescu, Manager Spitalului de Recuperare Botoșani, a expus, cu un discurs onest și aplicat, viziunea strategică a unei instituții medicale care, deși considerată „mică” în structura sistemului sanitar, dovedește o capacitate de adaptare, extindere și inovare remarcabilă. Plecând de la realitățile locale,managerul botoșănean a prezentat un model de dezvoltare bazat pe investiții europene, reforme de personal și abordări interdisciplinare, menite să aducă servicii de recuperare medicală la standarde moderne, inclusiv în zonele periferice ale țării.
Un spital mic, cu o misiune mare
Dr. Dăscălescu în debutul intervenției, a punctat că direcția asumată este creșterea calității actului medical prin diversificare și dotări moderne.
„Noi suntem un spital mic de recuperare din Botoșani, dar încercăm să ne extindem și să oferim pacienților din județul nostru servicii cât mai complexe”
Spitalul a evoluat de la recuperarea clasică (medicină fizică și balneologie) spre recuperare neurologică și cardiovasculară, iar în curând va deschide o secție de recuperare neuromotorie.
„Am achiziționat acei roboți pentru recuperarea mersului, recuperarea brațelor pacienților trecuți printr-un AVC. Suntem la început cu compartimentul de recuperare cardiovasculară și urmează să achiziționăm aparatura pentru teste la efort”
Post-COVID și nevoia de servicii respiratorii
O noutate importantă a fost înființarea unui serviciu de recuperare respiratorie, generat de cererea ridicată în context post-COVID. Pentru aceasta, a fost adus un medic pneumolog.
„Am adus un medic pneumolog care a avut o cerere destul de crescută în partea de recuperare respiratorie. Inițial aveam doar trei fizioterapeuți, iar recuperarea era făcută în mare parte de asistenți”
Această structură a fost considerată ineficientă, motiv pentru care s-a trecut la o reconfigurare a personalului: de la 3 fizioterapeuți și 22 de asistenți, spitalul a ajuns la 7 fizioterapeuți și își propune să continue această inversare.
„Calitatea actului medical este mai ridicată cu fizioterapeuți. Nu e o comparație, dar ei sunt mult mai potriviți pentru partea asta de recuperare”
Investiții strategice: fonduri europene și extindere funcțională
Spitalul a semnat recent un contract de finanțare europeană prin noul Program Operațional Sănătate 2021–2027, care va permite reabilitarea ambulatoriului, blocului alimentar, spălătoriei și a altor spații auxiliare, alături de dotări și eficientizare energetică.
„În paralel, avem o clădire nouă – finalizată în proporție de 90% – unde vom deschide secția de recuperare neuromotorie și vom amenaja 20 de paturi pentru îngrijiri paliative”
Pentru această din urmă componentă, personalul spitalului a fost deja școlarizat: asistente, kinetoterapeut, psihologul și chiar preotul spitalului au participat la cursuri de paliație. Problema rămâne găsirea unui medic dedicat acestui segment delicat.
Costuri reale vs. finanțare teoretică
Managerul botoșănean a intrat în detalii privind sustenabilitatea financiară a acestor servicii, calculând costul real al unei zile de spitalizare în paliație: aproximativ 780 de lei, din care o parte consistentă reprezintă salarii.
„Costul cu personalul normat la maxim ne duce în jur de 780 lei/zi. La momentul actual, doar 200 lei sunt decontați ca tarif, iar restul vine din transferuri, care nu știm cât vor mai exista, dacă se va trece la decontarea strict pe servicii”
Această incertitudine este amplificată de tranziția sistemului de finanțare, în care influențele salariale (transferuri directe) sunt pe cale de dispariție.
Ambulatoriul – potențial major, dar limitat de personal
Un pilon important al activității spitalului este ambulatoriul de specialitate, unde anumite cabinete performează foarte bine financiar.
„Cabinetul ORL, exclusiv ambulatoriu, decontează lunar în jur de 10.000 de puncte, adică aproximativ 50.000 de lei. În ambulator nu există limită teoretică la servicii – tot ce faci, se plătește”
Totuși, există limitări indirecte, prin numărul de puncte disponibile pe consultații, servicii conexe sau specialități neperformante, care trebuie compensate. Extinderea este posibilă, dar depinde de envelopa salarială și de capacitatea echipei existente.
„Avem un număr limitat de angajați în baza de tratament. Ei lucrează atât în spital, cât și în ambulatoriu. Suntem deja la limită”
Provocări în fizioterapie: liste de așteptare de 3–4 luni
Unul dintre cele mai presante aspecte este accesul pacienților la fizioterapie. Lista de așteptare este de 3–4 luni, iar eforturile de suplimentare a personalului continuă.
„De la o normă jumătate pe ambulator, am ajuns la două norme jumătate pe RMFB. În ianuarie vin doi rezidenți care vor deveni specialiști. Vrem să creștem la trei norme. Dar deja nu mai avem locuri de internare”
Spitalizarea de zi ar putea fi o alternativă, dar există probleme de legalitate și tarif mic. De aceea, spitalul preferă să ofere servicii conexe prin ambulatoriu, unde decontează pachete de 500–800 lei per pacient.
Concluzie
Discursul Dr. Cătălin Dăscălescu a fost un apel clar pentru profesionalizare, investiții inteligente și adaptare la nevoile reale ale pacienților. Departe de formule teoretice sau promisiuni abstracte, mesajul său a fost construit pe cifre, experiență practică și priorități bine definite.
