FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Sănătate și Servicii Medicale în Regiunea Moldova

Speaker:

Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu – Spitalul Clinic Judeţean de Urgență „Sf Spiridon“ Iaşi

Tema intervenției:
,,UPU regional – redistribuirea presiunii și reorganizarea urgențelor”

Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu, medic-șef UPU-SMURD Iași, a evidențiat în mod direct și realist presiunea uriașă resimțită de unitățile de primiri urgențe din Regiunea Nord-Est și a subliniat necesitatea reorganizării acestui segment esențial al sistemului sanitar românesc.

De la „urgențe programabile” la absența serviciilor de bază în spitalele mici

Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu a făcut trecerea de la temele administrative, precum contractele și serviciile programate (fizioterapie), către realitățile imprevizibile ale medicinei de urgență – acel segment esențial care, de multe ori, funcționează ca ultimul bastion al sistemului sanitar în fața situațiilor critice. În lipsa unor structuri funcționale și a unei rețele eficiente de preluare a cazurilor, sistemul de urgență devine principalul punct de sprijin nu doar pentru populație, ci și pentru instituții de la toate nivelurile.

„De la ministere până la structuri ecleziastice sau conduceri de spitale, în momentele critice, toate drumurile duc către medicina de urgență.”

Regiunea Nord-Est: șase Unități de Primiri Urgențe într-o rețea medicală cu dezechilibre structurale

Coordonând activitatea a șase unități de primiri urgențe (UPU) și a numeroase compartimente de urgență din Regiunea Nord-Est, Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu a conturat o imagine realistă a rețelei medicale regionale, marcată de disparități semnificative între județe. Printre exemplele recente, a menționat evaluarea CPU Rădăuți în vederea integrării în sistemul finanțat de la bugetul de stat, alături de unitatea strategică din cadrul Spitalului Județean de Urgență Suceava.

„Rețeaua include spitale municipale, de pediatrie și orășenești – unele dotate cu compartimente de primiri urgențe (CPU), altele având doar camere de gardă. Aceste structuri funcționează cu resurse limitate, trimițând cazurile complexe către spitalele județene sau gestionând local, în măsura posibilităților. Presiunea asupra sistemului este, însă, în continuă creștere.”

Subfinanțarea – obstacol sistemic în calea funcționării eficiente a rețelei de urgență

Problematica finanțării structurilor de primiri urgențe a fost abordată de Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu într-un mod tranșant, subliniind discontinuitățile și inechitățile din actualul model de alocare a resurselor. Dacă unitățile de primiri urgențe (UPU) beneficiază de finanțare directă de la bugetul de stat, compartimentele de primiri urgențe (CPU), mai ales cele din spitalele orășenești și municipale, sunt susținute doar prin contracte cu Casa de Asigurări, în baza internărilor de zi – o formulă considerată adesea insuficientă și inadecvată de către managerii spitalelor din teritoriu.

„Speranțele pentru o creștere bugetară trebuie amânate. În actualul context economic, marcat de creșterea accelerată a costurilor, devine tot mai dificil să asiguri funcționarea unui UPU regional, precum cel de la Iași, dar și a unui CPU județean în condiții minime de eficiență.”

UPU regional – răspuns strategic la o nevoie sistemică acută

În centrul intervenției susținute de Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu s-a aflat conceptul de UPU regional – o structură medicală cu rol de nod strategic în rețeaua de urgență, menită să redistribuie eficient presiunea din teritoriu și să ofere continuitate operațională într-o regiune cu multiple vulnerabilități structurale.

„Primim constant adrese oficiale de la spitale care nu pot asigura, spre exemplu, urgențele oftalmologice în weekend. Le preluăm. Asta înseamnă funcția unui UPU regional. Întrebarea este: până când și cu ce resurse?”

Referindu-se la perioada sezonieră de vârf, în special lunile iulie și august, când mobilitatea populației este crescută, iar personalul medical se confruntă cu limitări de resursă umană, Prof. Cimpoeșu a evidențiat vulnerabilitatea sistemului în absența unei planificări coerente a resurselor.

„Presiunea devine acută tocmai în momentele în care planificarea concediilor nu este corelată cu nevoile reale de acoperire medicală. În lipsa unui mecanism funcțional de coordonare regională, totul se transferă, în mod inevitabil, către centrele deja supraîncărcate.”

„Victimele propriului succes” – efectele vizibilității publice și ale schimbărilor demografice asupra UPU

Un alt aspect esențial evidențiat de Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu a fost supraprezentarea pacienților în unitățile de primiri urgențe (UPU), un fenomen generat parțial de vizibilitatea constantă și pozitivă a sistemului de urgență în mass-media. Frecvența intervențiilor mediatizate – de la misiuni aeromedicale la acțiuni complexe ale echipelor SMURD – a consolidat în percepția publică ideea că UPU este locul unde orice problemă de sănătate, indiferent de gravitate, poate și trebuie să fie rezolvată.

„Suntem prezenți zilnic în știri: elicoptere, accidente, intervenții SMURD. În mintea oamenilor, asta se traduce printr-un mesaj implicit: orice problemă medicală se poate rezolva la UPU. Și vin. Vin foarte mulți.”

La acest factor se adaugă și o realitate demografică tot mai apăsătoare: creșterea ponderii populației vârstnice (peste 65 de ani), cu patologie cronică multiplă, generează o presiune suplimentară și constantă asupra sistemului de urgență, care devine adesea singura opțiune accesibilă pentru această categorie vulnerabilă.

Apel către decidenți: medicina de urgență, pilon esențial al infrastructurii critice

În încheiere, Prof. Univ. Dr. Diana Cimpoeșu a adresat un mesaj ferm și bine argumentat către factorii decizionali, subliniind necesitatea de a percepe și gestiona sistemul de urgență nu doar ca pe o componentă a sănătății publice, ci ca pe o infrastructură critică de securitate națională.

„Unitățile de primiri urgențe reprezintă poarta deschisă permanent a sistemului medical. Fără o redistribuire eficientă a presiunii, fără o finanțare adecvată și fără o integrare strategică a tuturor elementelor componente, nu putem asigura cu adevărat siguranța și reziliența sanitară a populației.”

Concluzii:

Medicinii de urgență din Regiunea Nord-Est îi revine un rol strategic esențial în asigurarea accesului rapid și eficient la servicii medicale critice, într-un context marcat de creșterea continuă a cererii și de provocări sistemice importante. Infrastructura actuală, formată din șase unități primiri urgențe și multiple compartimente conexe, funcționează sub o presiune accentuată, alimentată atât de nevoile demografice, cât și de percepția publică asupra sistemului de urgență.

Subfinanțarea persistentă, lipsa unor mecanisme clare de redistribuire a presiunii și deficitul de personal calificat limitează capacitatea de răspuns și eficiența serviciilor, în special în perioadele de vârf și în spitalele mai mici. În aceste condiții, consolidarea unui UPU regional bine organizat și finanțat devine imperativă pentru a asigura un punct de referință și sprijin pentru întregul sistem regional.

Pentru a garanta siguranța sanitară a populației și funcționarea sustenabilă a serviciilor de urgență, este esențial ca decidenții să abordeze această problemă cu o viziune strategică pe termen lung, recunoscând medicina de urgență drept o infrastructură critică, ce necesită resurse adecvate, planificare riguroasă și integrare coordonată la nivel regional și național.