Președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților a pledat, la Palatul Parlamentului, pentru o reformă a modului în care România își dezvoltă și promovează turismul, atrăgând atenția asupra responsabilității comune a statului, administrațiilor locale și mediului privat.

București, 27 octombrie 2026 | Forumul Economic Regional Moldova – ediția a XX-a | Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA

În cadrul conferinței de deschidere a Târgului Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, organizat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), deputatul Mohammad MURAD, președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților și unul dintre antreprenorii cunoscuți ai sectorului hotelier românesc, a susținut o intervenție amplă despre problemele structurale ale turismului național și necesitatea schimbării modului în care România își valorifică potențialul economic.

Discursul său a adus în prim-plan trei dimensiuni fundamentale: calitatea experienței turistice, responsabilitatea instituțională pentru dezvoltarea destinațiilor și necesitatea unui model economic în care investițiile private să fie susținute prin politici publice coerente.

Turismul înseamnă, înainte de toate, schimbarea stării unui om

Pornind de la pregătirea sa în medicină și de la experiența acumulată în antreprenoriat, Mohammad MURAD a propus o perspectivă asupra turismului care depășește dimensiunea strict comercială.

Acesta a explicat că adevărata valoare a turismului se măsoară inclusiv prin transformarea pe care o produce în viața turistului: omul sosește într-o anumită stare și trebuie să plece cu o experiență care îi schimbă în bine dispoziția, percepția și relația cu locul vizitat.

În această viziune, turismul presupune ospitalitate, cultură, respect față de vizitator și capacitatea de a construi experiențe memorabile.

„Nu putem vorbi de turism dacă noi, cei care vrem să vindem turismul, nu știm cultura lui”, a subliniat Mohammad MURAD.

Comparația cu medicina a devenit una dintre ideile centrale ale intervenției sale.

„Nu putem să dăm un tratament fără să avem exact un diagnostic clar.”

Aplicată turismului românesc, această abordare presupune identificarea corectă a problemelor, înțelegerea cauzelor performanțelor economice și construirea unor soluții care să răspundă realităților din piață.

Cele patru componente ale unui produs turistic competitiv

Mohammad MURAD a atras atenția asupra faptului că performanța unui produs turistic depinde de contribuția coordonată a patru categorii de actori.

Prima responsabilitate aparține hotelierilor și operatorilor economici, care trebuie să asigure servicii profesioniste, produse de calitate și o experiență corespunzătoare așteptărilor turistului.

A doua revine administrațiilor publice locale, responsabile pentru calitatea spațiului public, organizarea destinației, curățenie, siguranță, facilități și condițiile oferite vizitatorului dincolo de unitatea de cazare.

A treia responsabilitate aparține instituțiilor guvernamentale cu atribuții în domeniul turismului, în special în ceea ce privește politicile naționale și promovarea României pe piețele externe.

A patra componentă este infrastructura, cu accent pe transport și accesibilitatea destinațiilor.

În opinia sa, performanța turistică trebuie analizată prin prisma întregului sistem, deoarece antreprenorul poate controla calitatea serviciilor din propria unitate, însă experiența completă a vizitatorului depinde și de condițiile din afara acesteia.

În acest context, MURAD a criticat raportarea exclusivă a unor instituții publice la responsabilitatea operatorilor privați, făcând referire inclusiv la instituțiile de protecție a consumatorilor.

Mesajul său a fost unul de responsabilitate distribuită: un produs turistic competitiv rezultă din cooperarea mediului privat cu administrațiile și instituțiile statului.

Birocrația, fiscalitatea și dificultățile investițiilor

O parte importantă a intervenției a fost dedicată relației dintre stat și antreprenori.

Mohammad MURAD a criticat nivelul fiscalității, dimensiunea aparatului administrativ și durata procedurilor birocratice, pe care le consideră obstacole în calea dezvoltării investițiilor.

El a invocat comparații cu Polonia și Bulgaria privind organizarea administrației locale și viteza procedurilor de autorizare, susținând necesitatea unei reforme administrative orientate către eficiență.

 

Din perspectiva antreprenorului, capitalul disponibil pentru investiții, modernizarea serviciilor și creșterea salariilor este influențat direct de povara fiscală și de costurile administrative.

Referindu-se la propriile investiții în turism, pe care le-a evaluat la sute de milioane de euro, Mohammad MURAD a afirmat că raportul dintre câștigurile antreprenorului și sumele încasate de stat ridică probleme importante privind sustenabilitatea modelului economic actual.

A pledat pentru o distribuție mai echilibrată a resurselor și pentru politici care să stimuleze investițiile, productivitatea și recompensarea muncii.

Totodată, a atras atenția asupra faptului că performanța economică trebuie să se reflecte în condițiile de viață ale angajaților și în capacitatea familiilor de a beneficia de servicii turistice, educație și activități sportive.

Unul dintre cele mai puternice mesaje ale discursului a vizat diferența dintre promovarea de imagine și rezultatele economice concrete.

Mohammad MURAD a criticat tendința de a evalua succesul inițiativelor publice prin vizibilitatea din mediul online, în absența unei analize a efectelor economice.

„Nu putem construi economii pe like-uri.”

Afirmația a fost însoțită de apelul la o schimbare a priorităților: investiții funcționale, servicii de calitate, promovare profesionistă, infrastructură și rezultate măsurabile.

„Nu putem să vindem iluzii, trebuie să vindem o realitate.”

În perspectiva sa, promovarea turistică trebuie să aibă la bază destinații pregătite să primească vizitatori și servicii capabile să confirme promisiunile făcute acestora.

Atragerea turistului reprezintă doar prima etapă. Calitatea experienței, satisfacția și dorința de a reveni sunt cele care contribuie la construirea unei economii turistice durabile.

Moldova, Delta Dunării și patrimoniul României: resurse care trebuie transformate în experiențe

Mohammad MURAD a evidențiat diversitatea patrimoniului natural și cultural al României, amintind experiențele sale directe în numeroase regiuni ale țării.

A făcut referire la zona Bicaz, Durău și Lacul Roșu, precum și la Delta Dunării, pe care o consideră un exemplu al potențialului turistic ce ar putea beneficia de o valorificare economică mult mai amplă.

Pentru regiunea Moldovei, a subliniat importanța istoriei, a patrimoniului și a poveștilor autentice care pot constitui fundamentul unor produse turistice atractive.

În același timp, a adus în discuție resursele balneare ale României și oportunitățile de dezvoltare a turismului de sănătate.

Mesajul său a evidențiat necesitatea transformării acestor resurse în experiențe organizate, accesibile și promovate către piețele turistice relevante.

O destinație trebuie să ofere mai mult decât obiective de vizitat. Ea trebuie să transmită o poveste, să construiască o relație cu turistul și să genereze motive pentru revenirea acestuia.

Ospitalitatea începe cu respectul față de turist

Pe lângă criticile adresate instituțiilor publice, Mohammad MURAD a vorbit și despre responsabilitățile proprii ale mediului de afaceri.

Relatând o experiență recentă din Sinaia, unde a întâmpinat dificultăți în obținerea unui serviciu de alimentație publică într-un timp rezonabil, acesta a recunoscut existența unor probleme de organizare și atitudine inclusiv în sectorul privat.

A subliniat că profesionalismul, comportamentul personalului, respectul față de client și ospitalitatea sunt condiții esențiale pentru competitivitatea turismului.

Zâmbetul, mesajul de bun venit și atenția acordată vizitatorului constituie, în opinia sa, elemente fundamentale ale experienței turistice.

Această dimensiune umană completează investițiile în infrastructură și unități de cazare, deoarece valoarea turismului este dată inclusiv de relația dintre vizitatori și comunitățile gazdă.

Echilibrarea balanței turistice: o prioritate economică națională

În finalul intervenției, Mohammad MURAD a revenit la una dintre problemele economice majore discutate în cadrul Forumului Economic Regional Moldova: dezechilibrul dintre cheltuielile românilor pentru călătorii externe și încasările obținute de România din turismul internațional.

„Avem nevoie să echilibrăm balanța de import-export”, a afirmat acesta, referindu-se la schimburile internaționale de servicii turistice.

MURAD a propus ca analiza să pornească de la o întrebare esențială: ce oferă mai bine destinațiile concurente și ce trebuie să îmbunătățească România pentru a atrage un număr mai mare de turiști?

Răspunsul presupune, în viziunea sa, diagnostic economic, profesionalizarea serviciilor, promovare internațională, responsabilitate instituțională și investiții susținute.

Această abordare se întâlnește cu una dintre prioritățile strategice prezentate de Ion ȘTEFANOVICI, președintele CAPDR, în cadrul ediției aniversare FERM XX: necesitatea reducerii deficitului balanței turistice a României prin creșterea competitivității și a capacității de atragere a turiștilor străini.

VIA MOLDAVIA – de la resurse regionale la un sistem economic funcțional

Intervenția lui Mohammad MURAD a completat dezbaterea inițiată de CAPDR prin Programul VIA MOLDAVIA, dedicat organizării și promovării resurselor turistice ale României și Republicii Moldova prin rute turistice, microdestinații și parteneriate economice.

Programul urmărește conectarea comunităților, a administrațiilor, a operatorilor HoReCa, a agențiilor de turism, a producătorilor locali și a furnizorilor de mobilitate într-un sistem coerent de valorificare turistică.

Prin Rutele de Nord, Centru și Sud, VIA MOLDAVIA propune transformarea potențialului regional în produse turistice structurate împreună cu partenerii de specialitate, promovate pe piața internă și pe piețele internaționale.

În această arhitectură, calitatea serviciilor, pregătirea destinațiilor, accesibilitatea și cooperarea instituțională devin condiții esențiale pentru dezvoltarea economică.

Mesajul transmis de Mohammad MURAD la Palatul Parlamentului oferă astfel o contribuție importantă la dezbaterea privind viitorul turismului românesc: performanța economică începe prin înțelegerea realității, continuă prin asumarea responsabilităților și se confirmă prin rezultatele obținute.

Pentru România, miza este transformarea patrimoniului natural, cultural și uman într-o economie turistică competitivă, capabilă să atragă vizitatori internaționali, să susțină investițiile și să genereze prosperitate în comunitățile locale.

VIA MOLDAVIA își propune să contribuie la această construcție prin cooperare regională, organizare economică și parteneriate durabile între România, Republica Moldova și piețele turistice internaționale.

Platformele Programului VIA MOLDAVIA: www.viamoldavia.ro | www.viamoldavia.md

VIA MOLDAVIA – Regiuni conectate. Economii în dezvoltare. Viitor construit împreună.