Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA  |  Palatul Parlamentului, București  |  27 octombrie 2026

Turismul românesc are nevoie de o schimbare fundamentală de abordare: de la promovarea fragmentată a destinațiilor la politici publice coerente, legislație adaptată industriei, stimularea investițiilor și dezvoltarea capacității de a atrage turiști internaționali.

Acesta a fost mesajul central al intervenției susținute de Cristian BĂRHĂLESCU, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), la Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, organizat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), la 27 octombrie 2026, în Sala „I.I.C. Brătianu” a Palatului Parlamentului din București.

Evenimentul a fost organizat în contextul Forumului Economic Regional Moldova, ediția a XX-a, aniversară, reunind reprezentanți ai administrației publice, Parlamentului, organizațiilor profesionale, mediului de afaceri și industriei turistice din România, Republica Moldova și din alte state partenere.

Intervenția președintelui ANAT a pornit de la analiza indicatorilor economici prezentați anterior de Ion Ștefanovici, președintele CAPDR, privind diferențele dintre veniturile României din turismul receptor și cheltuielile efectuate de români pentru călătorii în străinătate.

România și dezechilibrul economic al turismului receptor

Cristian BĂRHĂLESCU a atras atenția asupra decalajelor dintre România și alte destinații europene, evidențiind dificultățile structurale care au limitat capacitatea țării de a atrage fluxuri importante de turiști străini.

În analiza sa, a făcut referire la evoluția turismului românesc după 1990, la performanțele unor state precum Croația, Bulgaria și Albania și la necesitatea evaluării competitivității României prin comparație cu piețele europene dezvoltate.

Un accent distinct a fost pus pe raportul dintre incoming și outgoing, respectiv dintre veniturile aduse în țară de turiștii străini și cheltuielile realizate de rezidenții români în străinătate.

Președintele ANAT a explicat că turismul receptor constituie, din punct de vedere economic, un export de servicii.

Atunci când un vizitator străin achiziționează cazare, alimentație publică, transport sau experiențe turistice în România, veniturile rămân în economia națională și susțin întreprinderile și comunitățile care furnizează aceste servicii.

Pornind de la acest principiu, Cristian BĂRHĂLESCU a pledat pentru o regândire a tratamentului fiscal aplicat industriei, astfel încât România să poată concura mai eficient pentru atragerea vizitatorilor internaționali.

O lege a turismului și un cadru fiscal predictibil

Președintele ANAT a evidențiat necesitatea adoptării unei legislații unitare, adaptate realităților economice ale industriei turistice.

A invocat experiența Croației și a altor destinații europene care au utilizat reglementările și politicile publice ca instrumente pentru consolidarea competitivității turistice.

În România, a arătat acesta, activitatea sectorului a fost reglementată succesiv prin ordine, ordonanțe și acte normative disparate, în absența unui cadru legislativ suficient de coerent.

În acest context, Cristian BĂRHĂLESCU a atras atenția asupra mai multor probleme fiscale: povara impozitelor asupra structurilor turistice sezoniere, eliminarea unor facilități fiscale de care beneficiau operatorii de pe litoral, stimularea insuficientă a investițiilor și necesitatea analizării regimului TVA pentru serviciile turistice destinate vizitatorilor străini.

Referindu-se la efectele pierderii unor facilități pentru clădirile utilizate sezonier, președintele ANAT a oferit exemplul unor operatori ale căror obligații fiscale s-ar putea dubla.

În opinia sa, fiscalitatea trebuie să încurajeze investiția și să țină seama de specificul economic al turismului, inclusiv de sezonalitate și de impactul asupra celorlalte sectoare.

Turismul, factor multiplicator pentru întreaga economie

Una dintre ideile fundamentale ale intervenției a vizat rolul turismului în dezvoltarea economiilor locale.

„Turismul este un factor multiplicator în economie”, a subliniat Cristian BĂRHĂLESCU.

Un turist care achiziționează servicii de cazare contribuie, indirect, la dezvoltarea agriculturii, producției alimentare, transporturilor, comerțului, activităților recreative și serviciilor locale.

O unitate hotelieră competitivă poate genera cerere pentru producătorii agricoli și alimentari din regiune, pentru întreprinderile de transport, ghizi, meșteșugari și organizatorii de experiențe.

Acest efect multiplicator permite dezvoltarea punctelor gastronomice locale, apariția unor noi întreprinderi și crearea unor locuri de muncă în comunitățile de origine.

Cristian BĂRHĂLESCU a subliniat importanța acestor oportunități pentru reducerea presiunii migrației economice, prin crearea condițiilor în care oamenii să poată munci și să își construiască viitorul acasă.

Cele cinci componente ale unei destinații competitive

În cadrul intervenției, președintele ANAT a prezentat modelul celor cinci elemente esențiale pentru dezvoltarea unei destinații turistice, cunoscut în industrie prin conceptul celor „5 A”.

Primul element îl reprezintă atracțiile turistice: patrimoniul natural, istoric și cultural, marea, muntele, Delta Dunării, Bucovina, Maramureșul sau obiectivele cu notorietate internațională.

Al doilea element este accesibilitatea, respectiv posibilitatea ca turistul să ajungă în destinație prin transport aerian, feroviar, rutier sau naval.

Al treilea îl constituie cazarea, cu structurile și serviciile necesare găzduirii vizitatorilor.

Al patrulea privește infrastructura și facilitățile destinației: drumuri, indicatoare, utilități, internet și servicii publice funcționale.

Al cincilea element este reprezentat de activitățile turistice complementare.

Acestea din urmă au un rol economic deosebit, întrucât determină turiștii să își prelungească șederea, să descopere noi obiective și să efectueze cheltuieli suplimentare în destinație.

Cristian BĂRHĂLESCU a exemplificat prin stațiunile de pe litoral, unde vizitatorii trebuie să poată beneficia, dincolo de atracția principală a mării, de parcuri de agrement, muzee, excursii regionale și alte experiențe.

Prin urmare, competitivitatea unei destinații este determinată de capacitatea de a integra aceste componente într-o experiență turistică completă.

România și Republica Moldova – dezvoltarea unor circuite comune

Un capitol important al intervenției a fost dedicat cooperării turistice dintre România și Republica Moldova.

Cristian BĂRHĂLESCU a prezentat experiența unei recente vizite de documentare organizate de ANAT România împreună cu partenerii din Republica Moldova, prin care reprezentanții agențiilor au cunoscut direct oferta turistică a destinației.

În opinia sa, astfel de acțiuni sunt indispensabile pentru comercializarea eficientă a produselor turistice.

Agențiile trebuie să cunoască obiectivele, serviciile, experiențele și oportunitățile existente în teritoriu pentru a le putea recomanda și integra în circuite.

Zona Soroca, patrimoniul cultural din apropierea Chișinăului, turismul vitivinicol și experiențele gastronomice constituie exemple de resurse care pot fi promovate mai eficient prin colaborarea dintre operatorii din cele două țări.

Președintele ANAT a evidențiat și importanța prelungirii șederii vizitatorilor, prin construirea unor itinerare care să combine mai multe atracții și servicii.

Această abordare se întâlnește cu obiectivele programului VIA MOLDAVIA, care urmărește conectarea microdestinațiilor turistice din România și Republica Moldova prin rute și produse integrate.

China și Germania – piețe internaționale cu potențial pentru România

Cristian BĂRHĂLESCU a acordat o atenție distinctă necesității deschiderii către piața turistică din China.

Acesta a arătat că numeroși turiști chinezi vizitează Europa prin circuite care includ mai multe țări, unele dintre acestea având ca punct de intrare sau de organizare destinații precum Ungaria.

În acest context, România trebuie să dezvolte relații comerciale, parteneriate și produse turistice care să permită includerea sa în itinerarele europene ale vizitatorilor asiatici.

„Trebuie să deschidem această ușă, pentru că vin să lase bani în România”, a afirmat președintele ANAT.

Din perspectiva industriei turistice, atragerea acestor fluxuri înseamnă venituri pentru hoteluri, restaurante, transportatori, producători locali și furnizori de experiențe.

Un alt obiectiv menționat a fost consolidarea cooperării cu industria turistică germană.

Cristian BĂRHĂLESCU, reprezentant al ANAT în cadrul ECTAA – organizația europeană a agențiilor de turism și turoperatorilor –, a evocat perspectiva organizării în România a unor noi acțiuni cu reprezentanții DRV Germania.

Președintele ANAT a subliniat că relațiile directe cu marile organizații profesionale și cu turoperatorii externi sunt esențiale pentru creșterea vizibilității și comercializarea produselor turistice românești.

Promovarea României – responsabilitate publică și efort privat

Cristian BĂRHĂLESCU a dedicat o parte importantă a discursului responsabilității instituționale privind promovarea turismului.

Acesta a reamintit că, de la înființarea ANAT în 1990, agențiile de turism au desfășurat constant activități de promovare și comercializare a produselor românești, inclusiv în perioade caracterizate de dificultăți economice și administrative.

În același timp, a criticat gradul redus de utilizare a fondurilor publice pentru promovarea turistică.

Potrivit cifrelor invocate în discursul său, dintr-o alocare de aproximativ patru milioane de euro pentru promovare în 2026, ar fi fost utilizat mai puțin de 20% până la momentul evenimentului.

Președintele ANAT a solicitat o administrare mai eficientă a resurselor și o orientare a cheltuielilor către rezultate concrete în atragerea vizitatorilor.

O atenție specială a fost acordată organizațiilor de management al destinației și autorităților locale, care au responsabilitatea de a transforma resursele colectate pentru promovare în acțiuni reale de marketing turistic.

În opinia sa, fondurile dedicate promovării trebuie utilizate în primul rând pentru creșterea atractivității comerciale a destinațiilor și pentru atragerea de vizitatori, cu efecte asupra veniturilor operatorilor și asupra încasărilor bugetare.

Parteneriatele cu mediul privat, fundamentul competitivității

Referindu-se la contribuția antreprenorilor din turism, inclusiv la intervenția susținută de Mohammad MURAD în cadrul evenimentului, Cristian BĂRHĂLESCU a evidențiat capacitatea industriei private de a continua investițiile și activitatea economică în condiții dificile.

Profitabilitatea, reinvestirea capitalului, dezvoltarea întreprinderilor și plata obligațiilor fiscale sunt componente esențiale ale unei industrii turistice sustenabile.

Președintele ANAT a subliniat că agențiile de turism pot promova și comercializa produse turistice competitive atunci când găsesc în destinații parteneri deschiși colaborării, infrastructură adecvată și servicii organizate.

În acest context, dialogul cu reprezentanții CAPDR și cu participanții la programul VIA MOLDAVIA a evidențiat interesul pentru conectarea ofertei turistice regionale cu rețelele agențiilor naționale și internaționale.

Ion ȘTEFANOVICI, președintele CAPDR, a adresat conducerii ANAT o propunere de cooperare privind valorificarea microdestinațiilor VIA MOLDAVIA prin pachete turistice integrate și servicii de mobilitate, subiect care urmează să fie aprofundat în cadrul demersurilor operaționale ale programului.

Turismul – politică economică și instrument de dezvoltare regională

Mesajul transmis de Cristian BĂRHĂLESCU la Palatul Parlamentului a depășit cadrul promovării turistice tradiționale.

Turismul a fost prezentat ca activitate economică interconectată cu agricultura, infrastructura, transporturile, producția locală, investițiile și ocuparea forței de muncă.

Din această perspectivă, dezvoltarea industriei presupune un efort coordonat al autorităților publice, asociațiilor profesionale, agențiilor de turism și operatorilor economici.

Pentru România și Republica Moldova, cooperarea turistică poate constitui un instrument de consolidare a economiilor regionale și de atragere a unor fluxuri internaționale suplimentare.

Intervenția președintelui ANAT a evidențiat necesitatea unui obiectiv comun: transformarea potențialului turistic în produse competitive, comercializabile și capabile să genereze valoare economică durabilă pentru comunitățile locale.