Ion ȘTEFANOVICI, Președinte CAPDR: „Simbolistica din spatele repatrierii osemintelor ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, în România, la Iași”
100 de oportunități economice pentru dezvoltarea Regiunii Moldova pe traseul Autostrăzii A7
De ce acum?
După mai bine de un secol și jumătate, osemintele ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, sunt aduse acasă, din Franța, unde fuseseră îngropate după exilul său forțat și sfârșitul său tragic din 1857. Este un gest care depășește simpla intenție de repatriere — un gest cu semnificație profundă, ce atinge memoria istorică, identitatea națională și conștiința colectivă a Moldovei.
Dezgroparea, după mai bine de 170 de ani, ridică o întrebare firească: ce ne determină, în acest moment istoric, să readucem în țară un simbol al demnității Moldovei?
Răspunsul nu ține doar de trecut, ci și de prezent.
Născut la Botoșani, în 1804, într-o veche familie boierească, Grigore Alexandru Ghica a întruchipat idealul domnului luminat — devotat modernizării, echității și binelui public.
Domnia sa a marcat o epocă a reformelor reale: desființarea robiei, reorganizarea administrației, sprijinirea învățământului public, libertatea presei și primele forme de modernizare a statului.
Dar dimensiunea cea mai profundă a moștenirii sale este cea politică.
Ghica a fost exponentul Partidei Liberale, o mișcare a elitei progresiste moldovene care a pus bazele modernizării și mai târziu ale Unirii Principatelor.
De aceea, repatrierea osemintelor sale nu este doar un gest comemorativ, ci și o chemare simbolică la reconstrucție politică și administrativă.
Astăzi, Regiunea Moldovei traversează un moment de răscruce.
La aproape două secole de la reformele acelor mari personalități, ne aflăm din nou în fața unei nevoi istorice de reechilibrare — de construire a unei administrații regionale moderne, capabile să aducă dezvoltarea mai aproape de oameni.
CAPDR, ca instituție coordonatoare a procesului de cooperare regională, privește acest moment printr-o lentilă strategică:
- repatrierea lui Grigore Alexandru Ghica devine și un simbol al regăsirii identității regionale într-o Românie care are nevoie de o reconstrucție instituțională profundă.
- Pentru acest gest de reparație și pentru deschiderea pe care o arată Statul Român, suntem recunoscători.
- El confirmă că înțelegerea valorilor istoriei merge mână în mână cu asumarea unei reforme administrative majore, într-un moment delicat pentru destinul național.
În viitorul apropiat, Regiunea Moldovei trebuie să-și regăsească echilibrul intern.
Iașul, ca important pol economic, universitar și medical, trebuie să înțeleagă necesitatea sprijinirii unui județ care să asigure dezvoltarea administrativă regională.
Iașul mai trebuie să înțeleagă și faptul că, dacă stabilim și centrul administrativ regional în județul Iași, atunci celelalte cinci județe ale regiunii vor fi efectiv condamnate la subdezvoltare.
Vom sufoca Iașul prin supraaglomerare și vom reduce efectiv capacitatea integrată a celor șase județe de a se dezvolta armonios — atât în raport cu restul țării, cât și cu partenerii externi în materie de comerț exterior și investiții.
Suceava și Bacău sunt astăzi primele două județe candidate pentru a construi viitoarea administrație regională a Moldovei.
De modul în care aceste județe se vor dezvolta în următorii trei ani depinde exclusiv această alegere.
Județul Neamț găzduiește sediul ADR Nord-Est, iar evoluția sa se va păstra în acest format.
Județul Botoșani ar trebui să-și găsească locul firesc, așa cum s-a mai întâmplat în istorie, alături de Suceava.
În măsura în care Suceava va reuși să-și apropie Botoșaniul prin Aeroportul Salcea, prin coordonarea economiilor de munte și de câmpie, prin coridorul nordic cu Republica Moldova, își va crește și șansele de a obține nominalizarea administrației regionale la Suceava.
În schimb, Bacăul joacă în continuare în izolare, iar această opțiune indică din start un rezultat predictibil.
Vasluiului îi revine un rol hotărâtor în economia regională, în materie de securitate alimentară.
Iașul economic și Suceava administrativă trebuie să-și asume răspunderea pentru dezvoltarea prin echilibrare a Vasluiului.
Pe scena politică, situația este la fel de clară ca în vremea Partidei Liberale: Moldova a rămas divizată și insuficient reprezentată.
La PSD, Gheorghe Șoldan, vicepreședinte la nivel național, este astăzi principalul promotor al ideii de regionalizare, în timp ce Dragoș Benea coordonează structura politică pe întreaga Moldovă.
Dintre cei doi, primul pare să înțeleagă mai aplicat direcția reală a unei politici regionale.
În ce privește PNL, prezența sa în Moldova este tot mai slabă: la Iași, Mihai Chirica și Costel Alexe blochează prin dosare de corupție și interese personale orice proiect major, iar la Botoșani, Valeriu Iftime dă semne clare de plictiseală și neînțelegere a lumii politico-administrative, la doar un an de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean.
În acest context, nou-înființatul Partid al Regiunilor va avea un rol clar în noua arhitectură politică a României post-2028.
Istoria nu revine niciodată întâmplător.
Ea aduce înapoi doar ceea ce este pregătit să redevină semn pentru o nouă etapă.
Aducerea acasă a lui Grigore Alexandru Ghica nu vorbește doar despre un domnitor, ci despre o datorie.
Despre puterea de a privi lucid trecutul și de a construi ordonat viitorul.
România are nevoie de lideri care înțeleg importanța deciziilor mari.
De oameni care știu că echilibrul nu se obține prin forță, ci prin armonie între regiuni, între instituții și între generații.
Și mai ales, are nevoie de o credință comună — că marea construcție a unei națiuni nu se încheie niciodată, ci se reia mereu, acolo unde începe responsabilitatea.
